Free Essay

Antropologie

In:

Submitted By denysa88
Words 1512
Pages 7
Teoria legaturii ritualice –atropologie si comunicare 1. riturile si mass-media. Obiecte comunicationale, problematici antropologice. In urma cu mai mult de 4 secole , in franta, din vechiul Regim deja, iturile politice intretineau un raport f strans cu publicitatiile ceremoniale care le prelungeau, concesionandu-le o forma “de eternitate textuala si iconografica”. Si vom constata inca o data fundamental atribuit pivirii ca instanta de legitimare ritualice. Caci mass-media ritualice produc “comunitatile carora li se adreseaza”(d. Davan); si le produc printr=-o viziune comuna si prin emotii impartasite prin aceasta institutie a istoriei care observa sperctatorii ei, transportandu0i intr-un alt spatiu si un timp, aproape indulcit de vicarianta tehnica: este vorba , intradevar, despre a vedea si a vedea impreuna cu , care creeaza conditiile schimbarii politice. Mai intai privirea ritualica se subsumeaza unei priviri colective, se topste in interiorul ei pt a-si regasi aici mijloacele simbolice dea performa spectacolul ceremonial pana la a transforma realitatile politice si institutionale. Mass-media ritualice se completeaza cu finalitatea aceleiasi participari colective si chiar adesea a “comunicarii universale”(L Sfez) gratie fortei lui “ a vedea impreuna cu”; obiectivul camerei televizuale constituind acest moment si in acelasi timp un ochi panoptic, o oglinda si un ecran, toate universale 1.a. riturile si mass-media: interese incrucisate, efecte cuplate. Marile rituri institutionale isi gasesc , in mod natural, o prelungire mediatica, retransmisiile ritualice care le prelungesc avand un caracter daca nu obligatoriu, macar obligat, “inconturabile”, in jargonul jurnalistic. Cvasi totalitatea evenimentelor politice de importanta sunt intradevar retransmise la tv si respectiv la radio. Sau sunt macar relatate pe lang in ziare mai ales in suplimente speciale. De altfel, acestea sunt adesea programate la mai multe canale sau mai multe mass-media in acelasi timp, manifestandu-siorbitoarea lor “ vizibilitate istorica; s-ar parea ca se intampla acolo cv capital pt regimurile politice si pt institutii. Iar prima viturte a acestor retransmisii mediatice, in raport cu riturile de altadata, consta in faptul k ele demultiplica audienta marilor rituri, conferindu-le veritabila universalitate. E ceva crucial, daca devenim constienti d fctiile de adeziune si de aparenta indeplinite de rituri, ca si de forta de agregare, legata de potentialul de emotivitate si de dramatizare pe care il contin mass-media audiovizuale. 1.1.a. media enent sunt, intr-adevar, .. evenimente? Teoriile evenimentului considera acest fapt ca fiind neasteptate de dicontnuitate, re ruptura. E vb intr-adevar de “ eruptia devenirii intr-i conjunctura stabila” . evenimentul e deci considerat ca o accelerare a cotidianului si a istoriei bulversand o stare a lumii prin a-i introduce o stare de noutate, de neprevazut, de turbulenta. In general, se considera ca o revolutie prin brutalitatea sa intantanee sau asasinarea unei persolanlitati constiutie niste evenimente istorice. Insa in cazul marilor rituri politice si religioase, retransmise in direct de tv, ce mai ramane oaredin eveniment, circumstantele producerii sale si derularea sa fiind pregatite si stapanite in intregime? Intr-adevar , aproape totul este cunoscut si stiut dinainte. Relatile sociale si intitutionale generate de rit primeaza aici in mod deliberatasupra contnutului intrinsec. 2. puterea simbolica a riturilor mediatice aceste rituri mediatice se emancipeaza de sfera politica si religioasa, pt a-si gasi locuri noi, actori noi si practici noi, tipic postmoderne. Lumea sportului si industiile culturale constituie in acest context noile terenuri predilectice unica obligatie de ritualizare mediatica ce rezida in capacitatea sa de a scenariza si d a dramatiza aceste evenimente. Si e imrpotant de asemenea ca actorii principali ai acestor rituri sa fie inconjurati macar de charisma, in absebta careia ceremonia nu ar dovedi nici atractie, nici credibilitate, nici legimitate. Cinematograful si sportul deci, si chiar si tv produc din acest moment ad nauseam, ceremonii de consaacrare de acordare de premii. Acestea plagiaza ostensibil codurile ritualice stabilite incercand neindemanatic cu ajutorul unei slemnitati deplasate, sa convoace eficacitatea simbolica, cu riscurile di cu pericolele indulciri ei, banalizata in aceste “liturgii profane” (C>Riviere) care nu mai inseaman atat de mult. Iar cand subiectii lor nu sunt implicati, mass-media ritualice joaca rolul unor operatori simbolici, asumandu-si procesul de legitimare a actorilor si a institutiilor pe care le convoaca.

III.Locul si rolul antropologiei politice in cadrul stiintelor comunicarii Antropologia politica e o disciplina de granita din sistemul stiintelor politice care studiaza, dintr-o perspectiva comparativa, geneza si evolutia formelor si institutiilor politice, de la societatile arhaice pana in zilele noastre. Antropologia e o disciplina de granita deoarece, ca si in cazul sociologiei sau filosofiei politice, obiectul de studiu e politicul in integralitaea manifestarilor sale specifice, iar tehnicile de cercetare apartin domeniului antropologiei, in special cercetarilor de teren. Adevaratul act de nastere al antropologiei politice, ca disciplina stiintifica de sine statatoare, e considerat anul 1940, cand 2 antropologi britanici, E>E>Evans Pritchard si M>Forest publica African Political System in care au demonstrat existenta unei opozitii complementare intre societatile statatle di cele nestatale, asa zilele societati segmentare in Africa. Fancad antropologie politica fara sa stie, primii calatori si istorici greci, prin observatiile lor de teren, vor impune reflectiei cateva din marile teme ale viitoare stiinte: problema alteritatii: noi ceilalti; opozitia politica: grec/barbar, repsectiv popoarele civilizate/ salbatici, ceea ce in planul organizarii politice va dezvolta distinctia dintre popoare cu stat/ popoare fara stat. Obiectul antropologiei politice e si relatia dinte om si mediul sau politic, considerat in integralitatea manifestarileor si caracteristicilor sale. Antropologia actuala si-a deversificat cercetarile si a invadat domeniul de studu al altor discipline precum sociologia sau politologia. Se confirma astefl ipoteza lui G.Burdeau dupa care stiintele politice se deosebesc de celelalte stiinte sociale si umane din unghiul de vedere propriu din care analizeaza realitatile sociale comune. Reuniunea acestor trei elemente – un obiect, o metoda, un ansamblu de interogatii specifice definesc originalitatea antropologiei in cadrul stiintelor politice si ii confera un statut de discuplina autonoma. Intr-adevar, in zilele naostre, obiectul antropologie politice s-a deplasat spre cercetarea formelor politice, a diversitatii institutiilor care guverneaza societatile umane. Studiul actiunii politice, al tensiunilor si al conflictelor constituie al doilea aspect al cercetarii antropologiei. A treia orientare semnificativa se concretizeaza in analiza relatiilordintre politic si celelalte dimensiuni ale socialului, in centrul acestei problematici situandu-se analiza proceselor politice si a simbolicii politice. 3.1. etnografie, etnologie, antropologie – triada inseparabila? Intrebuintati adeseori nediscriminant, pt a defini acelasi obiect sau acelasi tip de cunoastere, acesti trei termeni au cunoscut sub influenta antropologiei anglo-saxone, mutatii semantice care le-au conferit anumite particularitati in fct de natura obiectului stuudiat. Etnografia- constqa in strangerea di descrierea datelor de pe teren, date care vizeaza grupurile umane de al nostru. Etnologia –analizeqaza aceste date in mod comparativ. Antropologia sociala – studiaza structurile si relatiile sociale prin prisma studierii institutiilor ( politice, economice, juridice, religioase, culturale,etc). In concluzie “etnografia, etnologia si antropologia nu constitue 3 discipline diferite, sau 3 conceptii diferite, despre aceleiasi studii. Ele sunt defapt 3 etape sau 3 momente ale aceleiasi cercetati, iar preferinta pt unu sau altul dinspre acesti termeni exprima doar o atentie predominanta indreptata spre un tip de cercetare care nu ar putea nicioadata apartine in mod exclusiv celorlalte doua.” Antropologia culturala s-a dezvoltat sub influenta psihologiei lui W.Wundt, a pshanalizei lui S Freud si A Kardiner. Atropologii culturali trateaza culturile ca realitati psihologice. In fond nici antropologii sociali, nici culturali nu abordeaza cultura ca pe o realitate aparte, separata. Antropologia fizica (biologica0 e o disciplina de granita care studiaza variabilitatea morfologica si fiziologica a omului ca membru al unui grup, evolutia si diferentierea raselor si a populatiilor. Ea studiaza evolutia omului in stransa legatura cu evolutia si transformarea factorilor de mediiu, geografici, economici si istorici. 3.3. locul antropologiei politice in cadrul stiintelor socio-umane. Prin insasi obiectul ei , antropologia politica se situeaza la confluenta a 4 mari forme de cunoastere: stiintele naturii, stiintele sociale, stiintele politice si stiintele biologice. Daca pe langa acestea mai avem in vedere ca antropologia politica intretine o relatie epistemica speciala cu politologia, ca nucleu teoretic dur al stiintelor politice, ne dam seama de complexitatea obiectutui sau, a demersului si orizontului sau cognitiv. Geologia- stabileste varsta Pamantului, inceputul vietii pe Pamant , aparitia florei si a fauni,, mamiferelor , primatelor si a omului. Geologia studiaza, de asemenea, schimbarile de mediu, si de clima si consecinteleacestora asupra conditiilor de viata ale grupurilor uamne, migratii, lupta pt resurse. Paleontologia- studieazs existenta preistorica a omului din momentul in care genul Homo s-a desprins de familia primatelor( acu aproximativ 7,5 milioane d ani). Arheologia- studieaza vestigile vietii materiale ale oamenilor de altadata, urmele fosilelor umane. Biologia- impumuta antropologiei fizice(biologice)aparatul categorial prin care aceasta reconstituieste istoria naturala a omului. Antropogeografia – e o disciplina de granita care studieaza raporturule omului cu mediul sau natural, adica influienta Pamantului asupra omului si a omului asupra pamantului. Sociologia. Ca stiinta a vietii sociale, sociologia se apropie cel mai mult de antropologiea sociala deoarece ea studieaza relatiile , structurile si procesele din cadrul grupurilor Istoria. Problemele deosebite apar cand ne referim la relatia dintre istorie si antropologie, istoria veche sau “istoria primitiva” ofera antropologiei cadrul cronoligic necceras pt ca ipotezele sale privind devenirea fiintei umane sa capete forma si consistenta

Similar Documents

Free Essay

Dualism

...Wijsgerige antropologie Wijsgerige antropologie is het onderdeel van de filosofie dat het wezen van de mensen onderzoekt. Men probeert daarbij antwoorden te formuleren op vragen over onder meer • de verhouding tussen lichaam en geest, • het onderscheid tussen mensen en dieren, • de verschillen tussen mannen en vrouwen, • de opvatting van (geestes)ziekte en (geestelijke) gezondheid, • de invloed van erfelijkheid en opvoeding (nature – nurture), • de ontwikkeling van kind tot volwassene, • de wisselwerking tussen individu en samenleving en • de grens tussen rationaliteit en het onderbewuste. Behalve wijsgerige antropologie bestaan er buiten de filosofie ook de studies van de culturele antropologie en de fysische antropologie. Culturele antropologie noemt men ook wel de sociologie van de niet-westerse volkeren. Bij de culturele antropologie bestudeert men de manier waarop tradities en gebruiken functioneren binnen samenlevingen. Bij de fysische antropologie bestudeert men de ontwikkeling en de werking van het menselijk lichaam. Hoewel de wijsgerige antropologie nadrukkelijk een onderdeel vormt van de filosofie en zij haar eigen argumentatieve methoden hanteert, zijn de bevindingen van de culturele en de fysische antropologie soms wel degelijk relevant voor de wijsgerige antropologie. Zo hebben bijvoorbeeld de theorieën over primitieve beschavingen van Lévi-Strauss en de evolutietheorie van Darwin een diepgaande invloed uitgeoefend op de manier waarop...

Words: 6503 - Pages: 27

Free Essay

Sustainable Fashion

...Gina Garza Sustainable Fashion Sustainable fashion also known as ‘Green,’ has been successfully promoted in the past years to become the new black. This is a new trend that will hopefully prevail not only for a season but also for years. If people keep supporting it, it could possibly prevail forever. As technology has developed the planet Earth has been deteriorating slowly. This new concept supports and promotes the idea for people to be environmentally conscious. The idea is to care for the place where we humans live. Green is now everywhere. When you go to the market to buy groceries you can find that there is sustainable packaging that will integrate to the planet after its use. Now people take their own cloth bags to carry the products that they purchase so they don’t use plastic bags. This has become a fashion as well. To be more environmental friendly, why not use sustainable clothes? Clothes are one of the major necessities that a human may have. People can look fashionable, in style, and support the planet at the same time. The nonprofit Sustainable Technology Education Project (STEP) defines eco-fashions as clothes “that take into account the environment, the health of consumers and the working conditions of people in the fashion industry” (West). Sustainable fashion is designed to be completely environmental friendly. This whole movement complements a larger trend of "ethical fashion," and according to the May 2007 Vogue appears not to be a short-term trend but...

Words: 3777 - Pages: 16

Free Essay

Cultural Text

...ZUR401 ZÁKLADY STUDIA KULTURY semestr: PODZIM 2012 datum odevzdání práce: 16. 12. 2012 řádná verze úkolu č. 4 – seminární práce jméno a příjmení: Králová Lucie e-mail: 416892@mail.muni.cz název úkolu: Analýza a interpretace kulturního textu – produktová reklama využívající fresku Leonarda da Vinciho Poslední večeře studijní obor: Mediální studia a žurnalistika Obsah 1 Úvod 1 2 Základní principy komunikačně pragmatického přístupu ke kultuře 2 2.1 Metoda diskursivní analýzy 2 2.2 Metoda sémiotické analýzy 3 3 Analýza a interpretace díla 4 3.1 Produkčně technologický diskurs 4 3.2 Žánrový diskurs 5 3.3 Diskurz tvůrce a zadavatele 5 3.4 Diskurz námětu 6 3.5 Masově komunikační diskurz 7 3.6 Kulturní diskurz 7 3.7 Naratologický diskurz 8 3.8 Sémiotický diskurz 8 3.8.1 Identifikace znaků (denotace) 8 3.8.2 Interpretace sdělení (konotace) 8 3.9 Ideový diskurz 9 3.10 Diskurz publik 9 3.11 Diskurz mediálních účinků 10 4 Závěr 11 5 Přílohy 12 5.1 Freska Leonarda da Vinciho Poslední večeře 12 5.2 Analyzovaná produktová reklama 13 6 Literatura 14 Úvod Cílem této práce bude provést analýzu a interpretaci uměleckého textu. Zvolila jsem produktovou reklamu, která ke svému účelu využívá známou fresku Leonarda da Vinciho Poslední večeře. Základní metody pro kvalitativní obsahovou analýzu jakéhokoliv textu jsou diskursivní, sémiotická a naratologická analýza. Tyto tři roviny jsou často propojené...

Words: 3642 - Pages: 15

Free Essay

Nursing

...Nursing Ethics http://nej.sagepub.com/ Demarcation of the ethics of care as a discipline: Discussion article Klaartje Klaver, Eric van Elst and Andries J Baart Nurs Ethics published online 22 October 2013 DOI: 10.1177/0969733013500162 The online version of this article can be found at: http://nej.sagepub.com/content/early/2013/10/21/0969733013500162 Published by: http://www.sagepublications.com Additional services and information for Nursing Ethics can be found at: Email Alerts: http://nej.sagepub.com/cgi/alerts Subscriptions: http://nej.sagepub.com/subscriptions Reprints: http://www.sagepub.com/journalsReprints.nav Permissions: http://www.sagepub.com/journalsPermissions.nav >> OnlineFirst Version of Record - Oct 22, 2013 What is This? Downloaded from nej.sagepub.com at Tilburg University on October 24, 2013 Article Demarcation of the ethics of care as a discipline: Discussion article Nursing Ethics 1–11 ª The Author(s) 2013 Reprints and permission: sagepub.co.uk/journalsPermissions.nav 10.1177/0969733013500162 nej.sagepub.com Klaartje Klaver, Eric van Elst and Andries J Baart Tilburg University, The Netherlands Abstract This article aims to initiate a discussion on the demarcation of the ethics of care. This discussion is necessary because the ethics of care evolves by making use of insights from varying disciplines. As this involves the risk of contamination of the care ethical discipline, the challenge for care ethical...

Words: 6090 - Pages: 25

Free Essay

Management

...Úvod do managementu Co je to management? Souhrn všech činností, které je potřeba udělat, aby byl zabezpečen chod organizace. Trojí význam slova management 1. Specifická aktivita (profese) – vertikální a horizontální propojení (vazby podřízenosti/nadřízenosti, spolupráce se stejně postaveným spolupracovníkem) 2. Skupina řídících pracovníků (personifikace pojmu) 3. Vědní disciplína (s prvky umění) Klíčová slova: management, manažer, manažerské funkce, úrovně managementu, prostředí managementu Rozdíl mezi managementem a řízením – pokud jsou dobře chápány, tak mezi nimi rozdíl není. Management – – – – – − − − − − – – – Souhrn všech činností, které je třeba udělat, aby byla zabezpečena funkce organizace Umění dosáhnout toho, aby lidé udělali to, co je třeba Umění rozdělit práci jiným Soubor názorů zkušeností doporučení přístupů a metod, kterých vedoucí pracovníci (manažeři) užívají k zvládnutí specifických činností (manažerských funkcí), jež jsou nezbytné k dosažení cílů organizace (podnikatelských záměrů) Mobilizace a aktivace všech zdrojů a podstupování rizik s cílem dosáhnout žádoucích přínosů pro řízenou instituci Specifické aktivity zaměřené na to, aby lidé dělali, co je třeba „tah na branku“ – vše je podřízeno cíli při zohlednění výkonnosti organizace Priority, hierarchie cílů Rychlé změny, turbulentní globalizované prostředí (prostředí náhlých, prudkých změn s riziky globalizace) Riziko – identifikace, podstupování, respektování, minimalizace Manažeři první linie (lower...

Words: 14249 - Pages: 57

Free Essay

Die Veranderinge in Suid-Afrika Se Kurrikulum Sedert 1994: Die Effek Wat Dit Het Op Onderwysers.

...Titel: Die veranderinge in Suid-Afrika se kurrikulum sedert 1994: die effek wat dit het op onderwysers. Navorsingsprobleem Volgens Leedy (1993:61) vra suksesvolle navorsers hulself gereeld af, waarmee is ek besig en vir watter doeleindes? Dit is belangrik om gedurende die navorsingsproses gefokus te bly op dit wat mens wil bereik. Die hoof doeleinde van my navorsing is om te bepaal watter veranderinge Suid-Afrika se kurrikulum sedert 1994 ondergaan het en watter effek dit op onderwysers het. Suid-Afrika se onderwysstelsel het al baie veranderinge ondergaan (Grobler 2003:34). Sedert 1994 het die Departement van Onderwys gedurig nuwe veranderinge in die kurrikulum en onderwysstelsel gebring. Die onderwysstelsel het ‘n groot skuif gemaak, weg van die ou tradisionele benadering wat gebaseer was op onderwyser-gesentreerde onderrig, na ‘n meer leerder-gesentreerde benadering. Hierdie groot transformasie het nie sonder probleme ontstaan nie. Die drastiese en vinnige kurrikulum veranderinge veroorsaak baie eise en uitdagings vir die opvoeders. Sonder die nodige ondersteuning word daar verwag van opvoeders om hierdie veranderinge en uitdagings te bestuur (Sayed & Jansen, 2001:180). In 1996 het die Departement van Onderwys die hele onderwysstelsel onderstebo gedraai en groot veranderinge aangebring. Tydens die implementering van ‘n nuwe kurrikulum het alles wat effektief gewerk het in die vorige kurrikulum verlore gegaan. Opvoeders was moedeloos en negatief teenoor...

Words: 7398 - Pages: 30

Free Essay

Marketing Turistic

...PIAŢA În administrarea afacerilor se porneşte de la această accepţiune foarte simplă: piaţa este un grup de cumpărători sau consumatori. Este unul dintre primele lucruri care trebuie clarificate înainte de a pătrunde în fascinanta lume a marketingului. 1. Consumatorul - între Teorie economică şi Marketing Ipoteza raţionalităţii consumatorului din teoria economică s-a bazat pe nişte premise simplificatoare asupra pieţei şi consumului. Cele mai importante privesc consistenţa şi tranzitivitatea preferinţelor umane. Lor li se adaugă transparenţa pieţei. Aceste premise de raţionalitate şi liniaritate în comportamentul consumatorului şi fenomenele de piaţă ignoră omul real, în carne şi oase. Alături de raţiune, el este purtător de atitudini, predispoziţii, obiceiuri, ritualuri, preferinţe, gusturi, dorinţe, pulsiuni, motivaţii, mofturi şi hachiţe. Or, toate acestea generează comportamente imprevizibile. Ne putem întreba: în fond, ce este raţional în faptul că francezii consumă uzual câteva sute de sortimente de brânză, iar chinezii nici unul? Pentru cei din urmă, brânza înseamnă lapte alterat. Ce-i raţional în faptul că unii mănâncă şerpi sau pisici, iar alţii nici carne de oaie? Ce-i raţional în faptul că doliul este simbolizat la japonezi prin alb, iar la europeni prin negru? Ce-i raţional în faptul că cineva preferă gustul acru, iar altcineva gustul dulce? Consecvenţa preferinţelor consumatorului implică ideea că o persoană care preferă pe A lui B, nu poate prefera...

Words: 18861 - Pages: 76

Free Essay

Publicity

...Introducere în publicitate cursuri universitare Dan Petre Mihaela Nicola Introducere în publicitate comunicare.ro Ilustraþia copertei: Cristian Kit Paul, Brandient Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice „David Ogilvy“ Strada Povernei 6–8, Bucureºti Tel./fax: (021) 313 58 95 E-mail: difuzare@comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României PETRE, DAN Introducere în publicitate / Dan Petre, Mihaela Nicola. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2004 Bibliogr. ISBN 973-711-004-8 I. Nicola, Mihaela 659.1 Cuprins Notã introductivã / 7 Introducere: surse teoretice ºi delimitãri conceptuale / 9 Surse teoretice / 10 Delimitãri conceptuale. Definiþii. Distincþii faþã de domeniile înrudite / 18 Scurt istoric al publicitãþii / 25 Scurt istoric al publicitãþii la nivel internaþional / 25 Scurt istoric al publicitãþii în România / 34 Publicitatea ca proces de comunicare / 41 Funcþiile publicitãþii / 44 Tipuri de publicitate / 47 Rolul publicitãþii în activitatea de marketing / 52 Obiectivele campaniei de publicitate / 55 Canalele media utilizate în publicitate / 56 Agenþia de publicitate / 67 Agenþia de publicitate / 67 Scurt istoric / 68 Agenþia de publicitate modernã / 71 Cercetarea pentru publicitate / 87 Cercetarea exploratorie ºi de dezvoltare a campaniei (developmental research) / 93 Cercetarea confirmatorie de testare (confirmatory research...

Words: 106426 - Pages: 426

Free Essay

Comunicare Interculturala

...Universitatea din Bucureşti Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Învăţământ la Distanţă Probleme ale comunicării interculturale Conf. univ. dr. Viorica Păuş Probleme ale comunicării interculturale Tutorat 1 Concepte fundamentale Civilizaţie: ansamblu de caractere proprii vieţii intelectuale, artistice, morale şi materiale ale unei ţări sau unei societăţi. (Dicţionar enciclopedic “ Petit Larousse”) Cultură: ansamblul structurilor sociale, religioase,etc…, ale manifestărilor intelectuale, artistice, etc…, ce caracterizează o societate. ( Dicţionarul enciclopedic “Petit Larousse”) La sfârşitul sec. XI: pământ cultivat= agricultură; spre mijlocul sec. XVI, în sens figurat= cultura spiritului (Renaştere); sec. XVIII: simbol al filosofiei Luminilor (Hobbes: acţiunea de a cultiva spiritul); sec. XIX: cultură= civilizaţie (germ. Kultur), termen ce va fi prefeerat de francezi. (după Dicţionar de sociologie Larousse) Valorile şi sistemele comportamentale ce permit unor grupuri de persoane de a da un sens lumii care îi înconjoară.Câteva aspecte ale culturii: • Ce poate fi definit drept “bun” sau “rău”? • Cum se structurează familia? • Care sunt relaţiile dintre bărbaţi şi femei? • Cum este perceput timpul? • Care sunt tradiţiile importante? • Care sunt limbile vorbite? • Care sunt regulile de alimentaţie şi băutură? • Cum sunt difuzate informaţiile...

Words: 27434 - Pages: 110

Free Essay

Hsfh

...Werktitel (en ook niet meer dan dat…): Economie voor Nederlanders en hun bestuurders Floris Heukelom f.heukelom@fm.ru.nl Conceptversie – gelieve niet te verspreiden Te verschijnen bij: Boom Uitgeverij Inhoudsopgave Inleiding pag [?] 1. Politiek en economie pag [?] 2. Overheid en markt pag [?] 3. Nederland en Europa: de economie van onderlinge verbondenheid pag [?] 4. De overheid als BBP- en/of geluksmachine pag [?] 5. Wel of juist niet bezuinigen? pag [?] 6. Regels, prikkels en psychologie pag [?] 7. Indicatoren: zegen of vloek? pag [?] 8. Vertrouwen als appeltaart pag [?] Conclusie: Wat valt er te kiezen? pag [?] Inleiding Mensen leven samen in groepen, want goed samenleven heeft evolutionaire voordelen. Het feit dat wij homo sapiens de taken tussen man en vrouw verdelen, maar in geval van nood voor elkaar in kunnen springen, gaf ons een duidelijk voordeel ten opzichte van de sterkere en minstens zo slimme Neanderthaler. En in weerwil van de dominante idealisering van individuele excellentie op school, het sportveld, of in het bedrijf, is goed samenleven voor de mens vele malen belangrijker dan zijn of haar cognitieve en lichamelijke kwaliteiten. Zo is een mens van gemiddelde lichamelijke en intellectuele kunne veel beter af in een goed georganiseerde samenleving als de Nederlandse, dan in een slecht georganiseerde samenleving als die van pak ‘m beet Zimbabwe, of die van Nederland...

Words: 36289 - Pages: 146

Free Essay

Samenvatting

...INHOUDTABEL A. 1) B. 1. a. b. c. d. 2) 3) 4) C. 1) 2) 3) 4) D. Inleiding ..................................................................................................................................... 4 Wat is kwalitatief onderzoek? ................................................................................................ 4 Het formuleren van een probleemstelling in kwalitatief onderzoek ........................................... 6 Filosofische paradigma’s ........................................................................................................ 6 Positivisme.......................................................................................................................... 7 Post-positivistisch of het subtiel realisme ........................................................................... 7 Constructivisme ................................................................................................................. 8 De kritische theorie ........................................................................................................... 10 Het onderzoeksdoel .............................................................................................................. 15 Literatuur .............................................................................................................................. 15 Evaluatie ...................................................................................................................

Words: 43527 - Pages: 175