Modul de calcul al unor indicatori de eficienţă a investiţiei[1]

Evaluarea proiectului de investiţii reprezintă o activitate distinctă în procesul de pregătire, de elaborare a oricărei decizii de investiţii, indiferent de anvergura proiectelor. Ea este destinată să asigure fundamentarea tehnico-economică şi financiară a deciziilor de investiţii, să pună în evidenţă eficienţa proiectului. Evaluarea economică va trebui să arate în ce măsură va contribui proiectul la dezvoltarea societăţii în general, şi dacă, sub acest aspect, se justifică resursele care se cheltuiesc. Evaluarea proiectului oferă investitorilor şi băncilor informaţiile esenţiale şi de detaliu necesare pentru adoptarea deciziilor în deplină cunoştinţă de cauză. Informaţiile privind evaluarea eficienţei economice constituie suportul adoptării sau respingerii proiectelor de investiţii.

1 Indicatori ai eficienţei fără luarea în consideraţie a factorului timp

1 Valoarea capitalului pentru investiţie

Realizarea unui proiect de investiţii presupune existenţa unor capitaluri, a căror mărime este determinată de cheltuielile de achiziţie a utilajelor, de cele pentru construcţia clădirilor, cumpărarea terenurilor, precum şi de alte cheltuieli necesare punerii în funcţiune a echipamentului. Se stabilesc sumele necesare acoperirii costurilor de exploatare pe perioada de demaraj şi pe cea de funcţionare la întreaga capacitate. Astfel, este stabilit costul total al investiţiei: [pic], în care:
It – investiţia totală;
I – investiţia calculată conform devizului general;
M0 – necesarul de mijloace circulante pentru începerea funcţionării obiectivului;
Cs – alte cheltuieli.

2 Durata de realizare a investiţiei şi eşalonarea în timp a cheltuielilor

Execuţia lucrărilor de construcţii montaj se desfăşoară pe parcursul unei perioade de timp, stabilită în funcţie de condiţiile tehnice şi tehnologice existente, de modul de organizare a activităţii. Aceasta se apreciază a fi o durată normală de execuţie. Se poate calcula o durată de execuţie optimă din punct de vedere economic, ce se află între perioada normală de execuţie şi perioada de timp cea mai scurtă posibilă, obţinută pe baza măsurilor de grăbire a execuţiei unor lucrări.

3 Durata de viaţă a proiectului (perioada de exploatare)

De durata de viaţă a proiectului depinde mărimea randamentului său economic, deci reuşita sau eşecul investiţiei. Pentru stabilirea perioadei de exploatare se are în vedere durata principalelor bunuri de investiţii. Se pot diferenţia două aspecte: durata de viaţă tehnică şi durata de viaţă economică. • Durata de viaţă tehnică se stabileşte în funcţie de momentul apariţiei uzurii fizice a utilajelor şi echipamentelor. Durata de viaţă stabilită în acest mod este o durată maximă. • Durata de viaţă economică depinde de uzura morală, fiind mai redusă decât durata de viaţă fizică.

4 Stabilirea fluxului de numerar

Evaluarea proiectelor de investiţii se întemeiază pe conceptul de flux de numerar şi nu pe cel de beneficiu sau profit cu care operează contabilitatea. Diferenţa dintre încasări şi plăţi reprezintă fluxul de numerar, care se determină prin relaţia:
[pic]
în care:
Vn – venit net;
Qn – încasări;
Cn – costurile de producţie; d – durata de execuţie a proiectului;
De – durata de exploatare; n – anul în care se fac cheltuielile sau se obţin veniturile. În această relaţie costurile nu include amortismentele.

5 Valoarea reziduală

Valoarea reziduală reprezintă venitul ce se încasează la sfârşitul duratei de viaţă a proiectului; este luată în calcul în ultimul an al fluxurilor de numerar, prin adăugare la acestea.

6 Investiţia specifică

Se calculează ca raport între volumul total al investiţiei şi capacitatea de producţie. Stabileşte câţi lei se investesc pe unitatea de produs obţinut. a. pentru obiectivele noi:
[pic]
în care:
Si – investiţia specifică;
Ii – investiţia aferentă variantei i; qi – capacitatea de producţie. b. pentru activitatea de modernizare:
[pic]
în care:
Imi – investiţia alocată pentru modernizare, dezvoltare sau retehnologizare în varianta i; qmi – capacitatea de producţie după modernizare; q0 – capacitatea de producţie existentă înainte de modernizare. c. pentru compararea variantelor:
[pic]
în care:
Sc – reprezintă investiţia specifică pentru comparaţii;
Ii – valoarea investiţiei în varianta i;
Ij - valoarea investiţiei în varianta j; qi, qj – capacitatea de producţie în varianta i şi, respectiv, j.

7 Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

Se calculează ca raport între beneficiul anual şi volumul total al investiţiei:
[pic]

8 Termenul de recuperare a investiţiei

Se calculează ca raport între volumul total al investiţiei şi beneficiul anual. a. pentru obiective noi:
[pic]
în care:
Ti – termenul de recuperare
Ii – valoarea investiţiei în varianta i;
Phi – profit anual al variantei i. b. pentru modernizări:
[pic]
în care:
Imi – valoarea investiţiei alocată pentru modernizări în varianta i;
Phmi – profit anual realizat;
Pho – profit anual realizat înainte de retehnologizare.

9 Randamentul economic al investiţiei

Se calculează raportând diferenţa dintre profitul total şi volumul total al investiţiei la volumul total al investiţiei.

10 Imobilizarea totală a fondurilor fixe

[pic] în care:
IM – imobilizarea totală;
It – imobilizarea în anul t; d – durata de realizare a investiţiei.

11 Imobilizarea medie

[pic].

2 Indicatori ai eficienţei economice a investiţiilor actualizaţi

Procesul investiţional, în sens larg, cuprinde ansamblul proceselor din perioada edificării şi cea a exploatării obiectivului de investiţii. El începe cu prima cheltuire de mijloace financiare, în scop de investiţie, şi se încheie cu ultima încasare din vânzarea produselor.

1 Indicatori actualizaţi la momentul începerii lucrărilor de investiţii

Acest moment corespunde datei când se declanşează execuţia obiectivului, deci se trece efectiv la imobilizarea resurselor investiţionale. Ca atare, se poate spune că se identifică cu momentul deschiderii creditării. Pentru întreprinzător, analiza economică la acest moment va reflecta potenţialul economic disponibil şi dacă asigură ducerea la bun sfârşit a acţiunii întreprinse. a. relaţia de calcul a investiţiei totale actualizate este:
[pic]
[pic] unde: h – 1, 2, …, d; d – durata de execuţie a obiectivului; a – coeficientul de actualizare. b. beneficiul obţinut pe perioada de exploatare actualizat:
[pic]
[pic] unde: h – d+1, d+2, …, d+De. c. randamentul economic actualizat:
[pic]
d. cheltuieli totale actualizate:
[pic]
e. cheltuieli totale actualizate specifice:
[pic]
f. durata de recuperare actualizată. Se porneşte de la egalitatea:
Iact(mo)=Bact(mo)T
unde:Bact(mo)T – beneficii pe perioada T actualizate la momentul mo.
[pic]
[pic]
[pic]
[pic] g. venitul net actualizat permite să se facă o comparaţie între volumul total al încasărilor obţinute pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului şi costurile totale (cu investiţia şi cu producţia). Relaţia de calcul este următoarea:
[pic]
unde: Vh – venitul obţinut în anul h (se au în vedere veniturile anuale realizate din vânzarea producţiei de bază, precum şi cele din alte activităţi); h. raportul dintre venituri şi costuri (benefice-cost) permite o comparaţie între suma încasărilor realizată pe întreaga durată de funcţionare a obiectivului şi totalul cheltuielilor efectuate atât cu edificarea obiectivului, cât şi cu producţia. Relaţia de calcul este:
[pic]
i. rata internă de rentabilitate a investiţiei (RIR) exprimă rata de discontare care egalizează valorile actualizate ale producţiei cu costurile de producţie şi de investiţie pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului. Relaţia de calcul este:
[pic]

2 Indicatori actualizaţi la momentul punerii în funcţiune

Din documentaţia de proiect, acest moment este marcat de terminarea lucrărilor de investiţii, inclusiv recepţionarea acestora. Grafic, actualizarea la acest moment este reprezentată în figura de mai jos.

a. relaţia de calcul a investiţiei totale actualizate este:
[pic]
b. beneficiile actualizate la momentul m1:
[pic]
c. randamentul economic actualizat:
[pic]
d. cheltuieli totale actualizate:
[pic]
e. durata de recuperare actualizată. Se porneşte de la egalitatea:
Iact(m1)=Bact(m1)T
unde: Bact(m1)T – beneficii actualizate la momentul m1 pe perioada T. Algoritmul este acelaşi ca la actualizarea la momentul m0.

3 Indicatori actualizaţi la momentul scoaterii din funcţiune

În general se admite că momentul scoaterii din funcţiune are la bază cu precădere criterii economice, adică exploatarea instalaţiilor nu mai este rentabilă. Grafic, actualizarea eforturilor şi efectelor investiţionale la momentul scoaterii din funcţiune este redată în figura de mai jos. Actualizarea investiţiilor la acest moment trebuie să ţină cont de faptul că pe durata De nu se produc investiţii. a. relaţia de calcul a investiţiei totale actualizate este:
[pic]
b. beneficiile actualizate la momentul m2:
[pic]
c. randamentul economic actualizat:
[pic]
d. cheltuieli totale actualizate:
[pic]
e. durata de recuperare actualizată. Se porneşte de la egalitatea:
Iact(m2)=Bact(m2)T
unde: Bact(m2)T – beneficii actualizate la momentul m2 pe perioada T. Algoritmul este acelaşi ca la actualizarea la momentul m0.

3 Invarianţa nivelului indicatorilor de eficienţă economică, actualizând datele la momente diferite

Tehnica actualizării valorilor permite să se cunoască echivalentul fiecărei sume de efecte economice viitoare la momentele de actualizare alese. Deşi mărimea parametrilor economici de volum (investiţii, costuri, beneficii etc.) actualizaţi diferă de la un moment la altul, nu se modifică însă nivelul indicatorilor de eficienţă economică. Acest fapt se datorează compensaţiei ce are loc între creşterile şi diminuările datelor actualizate în cadrul raportului între beneficii şi cheltuieli sau al cumulării cheltuielilor de investiţii şi de exploatare.

-----------------------
[1] Metodologia B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investiţii; Metodologia B.E.I.R. S.A. de întocmire a studiilor de fezabilitate;Prof. univ. dr. Ion Românu, prof. univ. dr. Ion Vasilescu, coord., Managementul investiţiilor, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 1997;

-----------------------
[pic]

[pic]

[pic]

[pic]