Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Specializarea Informatică Economică

Lucrare de licenta

Coordonator,

D-na. Prof. DANIELA Popescul Absolvent, Codrin Mihail AFRASINEI

Iaşi, Iulie 2015
Cuprins

Introducere – Importanta aplicatiilor mobile 3
Capitolul 1 – Aplicatii mobile, concept 4
1.1 Categorii de aplicatii: 4
1.1.1 Aplicatiile native 4
1.1.2 Aplicatiile web 5
1.1.3 Aplicatiile hybrid 5
1.2 Arhitectura aplicatiilor mobile 6
1.2.1 Arhitecturi specifice aplicatiilor mobile 7
1.4 Avantajele si dezavantajele aplicatiilor mobile pentru „mBusiness” 12
1.4.1 Avantajele aplicatiilor mobile pentru „mBusiness” 12
1.4.2 Dezavantajele aplicatiilor mobile pentru „mBusiness” 14
1.4.3 Riscurile aplicatiilor mobile. 14
Capitolul 2 – Aplicatii mobile pentru afaceri, MBI 16
2.1 Impactul aplicatiilor mobile pentru afaceri 17
Capitolul 3 – Analiza sistemelor de operare destinate dezvoltarii aplicatiilor mobile. 24
3.1 Analiza comparativa dintre iOS si Android 26
Bibliografie 37

Introducere – Importanta aplicatiilor mobile

Dispozitivele mobile din ziua de astazi sunt fara indoiala foarte importante, deoarece fac parte din viata de zi cu zi a milioane de oameni. Fiind intr-o continua miscare, oamenii din ziua de astazi folosesc astfel de dispozitive pentru a avea acces la multe din informatiile de care au nevoie, prin intermediul aplicatiilor.
Pe langa aspectul amintit anterior, dispozitivele mobile au o influenta crescuta si pe partea de business. In prezent, sunt destule companii pe piata care folosesc aplicatii mobile pentru a-si promova afacerea. De fapt, din tot traficul web inregistrat, aplicatiile mobile reprezinta un procent de 25%, ceea ce face din acestea un factor important pentru orice afacere. Piata aplicatiilor mobile este o piata mare si in continua crestere, o piata a carei valoare a ajuns la cifra de 53 de miliarde de $ in anul 2012 si se preconizeaza ca pana in anul 2016, aceasta sa ajunga la cifra de 143 de miliarde de $, care comparativ cu anii anteriori, reprezinta o valoare aproape tripla intr-un timp atat de scurt. In ciuda numarului mare de aplicatii, piata este inca tanara si, ca atare sunt o multime de resurse neexploatate, ceea ce inseamna ca exista loc si de erori, imbunatatiri si oportunitati.
Totusi, inainte ca o companie sa decida daca are nevoie de o aplicatie mobile, ea trebuie sa-si raspunda la cateva intrebari cu privire la publicul care va folosi aplicatia, asteptarile de pe urma dezvoltarii aplicatiilor si chiar posibilitatea ca acestea sa ruleze chiar daca nu exista conexiune la Intenet.

Capitolul 1 – Aplicatii mobile, concept

O aplicație mobila este o aplicatie software dezvoltata special pentru utilizarea pe dispozitive mobile mici, cum ar fi smartphone-uri și tablete, care permite conectarea la retele WiFi si care au un sistem de operare. Aplicații mobile sunt proiectate luand în considerare cerintele utilizatorilor, si pot fi impartite in trei categorii:
 aplicatii native;
 aplicatii web;
 aplicatii hybrid.

1.1 Categorii de aplicatii

1.1.1 Aplicatiile native

Aplicațiile mobile native sunt acele aplicatii pe care noi le gasim pe desktop-ul dispozitivului nostru inteligent (smartphone, tableta etc). Acestea sunt codificate in limbaje de programare specifice (native) sistemului de operare al dispozitivului, cum ar fi Objective-C pentru iOS (XCode tool), Java pentru Android (Eclipse sau Android Studio) și C# pentru Windows Phone (Visual Studio). Aceste tipuri de aplicatii nu au nevoie de un browser web pentru a rula, deoarece sunt dezvoltate pentru a fi utilizate direct din cadrul sistemului de operare, ceea ce le ofera un avantaj si anume performanta acestora (ex: timp de raspuns foarte mic, acces complet la resursele telefonului etc). In plus, aceste aplicatii se pot conecta la retele WiFi, dar acest lucru nu este neaparat necesar. Termenul de "nativ " se referă la cultura, limbajul și normele de care dispune o platforma si de la care utilizatorii se așteapta ca aplicatiile sa fie in concordanta. Fiecare platforma este mai mult sau mai putin diferita, si perceptia de “native” pe iOS nu este la fel cu perceptia pe Android. Prin crearea de aplicatii native folosind limbajele de programare și cadrele de dezvoltare, se obtine o flexibilitate completa in optimizarea cererii utilizatorului și experiența acestuia. Aplicatiile rezultate vor fi conforme mediului de dezvoltare abordat, in sensul ca pentru fiecare platforma in parte, codul aplicatiei trebuie scris exclusiv pentru aceasta, iar daca se doreste migrarea catre alta platforma, codul trebuie rescris in cea mai mare parte, pentru ca doar o mica parte din cod poate migra catre alte platforme, ceea ce poate constitui un proces relativ lung.

Inainte de luarea unei decizii de dezvoltare a unei aplicatii de tip native, ar fi ideal ca dezvoltatorul sau companiile, sa-si raspunda la cateva intrebari esentiale:

• Aplicatia va avea exclusiv functionalitati native?
• Aplicatia va solicita si va impinge capacitatea dispozitivului catre maxim?
• Aplicatia va prinde la public?
• In urma lansarii aplicatie, se doreste un beneficiu material de pe urma acesteia?

1.1.2 Aplicatiile web
O aplicație web este un program care rulează într-un browser web și este creata într-un limbaj de programare interpretabil de către browser (cum ar fi o combinație de JavaScript, HTML și CSS) și se bazează pe un browser web pentru interacțiune. Acestea pot face referire la aplicatiile bazate pe un browser, adica care ruleaza direct din browser-ul instalat pe dispozitivul mobil sau aplicatiile de tip client, care nu necesita utilizarea unui browser. Astfel, putem imparti aplicatiile web in doua categorii, dupa cum urmeaza:
• Aplicatii de tip “web-based” – o aplicatie de tip web-based se refera la orice program care este accesat printr-o conexiune de retea folosind protocoalele HTTP. Astfel, aceste tipuri de aplicatii ruleaza in interiorul unui browser web dar, in acelasi timp, se poate face referire si la aplicatiile de tip client-based, care presupune ca doar o mica parte din software sa fie descarcat pe dispozitiv, dar procesarea acesteia este completa prin intermediul unui server extern. In plus, aplicatiile “web-based” cuprind de fapt toate aplicatiile prin care utilizatorul comunica cu un server extern folosind protocoale HTTP (ex: jocuri flash, calculatoare online etc);
• Aplicatii de tip “client-based” – aplicatiile web pot rula si fara a folosi un browser. Acestea fie sunt instalate pe dispozitiv, fie sunt descarcate cu fiecare sesiune in care se doreste interactiunea cu un server web folosind protocoalele standard web. Astfel de aplicatii sunt similiare cu cele de tip “client-server” care predominau in cadrul companiilor inainte ca piata sa se dezvolte atat de tare, cu exceptia faptului ca in prezent, se prefera folosirea unui server web decat unul local.

Capacitatea de a actualiza și menține aplicații web fără distribuirea și instalarea software-ului pe dispozitivele client este un motiv cheie pentru popularitatea lor. Pe langa aceasta, un alt mare avantaj al acestor tipuri de aplicatii, il reprezinta faptul ca acestea nu sunt afectate de sistemul de operare folosit de dispozitiv. Aplicații web comune includ webmail, comert online, wiki-uri și multe alte funcții. Aplicațiile web sunt disponibile oricând, 24/7 de la orice terminal conectat la internet, oferind astfel o accesibilitate de ne-egalat.

1.1.2 Aplicatiile hybrid

Aplicatiile hybrid sunt reprezentate de acele tipuri de aplicatii care combina tehnologiile de dezvoltare folosite pentru aplicatii native si pentru cele web. Acest lucru era si normal sa se intample, pentru ca fiecare dintre tehnologie prezinta un set de avantaje si dezavantaje, iar prin combinarea acestora nu putea rezulta decat un lucru pozitiv. Astfel, daca ar fi sa definim aplicatiile hybrid, putem spune ca acestea au in continut cod JavaScript si HTML5, care impreuna sunt intr-un “recipient” nativ ce ofera acces la functionalitatile native ale platformei. Principalul avantaj pe care aceste tipuri de aplicatii il detine, este vizibilitatea crescuta pentru ca aceasta sa fie distribuita native (prin intermediul magazinelor de aplicatii) si catre browserele mobile (prin intermediul motoarelor de cautare).
Printre instrumentele cele mai cunoscute si utilizate de catre dezvoltatorii acestor tipuri de aplicatii, amintim:
• PhoneGap (Apache Cordova) – este un framework gratuit, open source, ce permite realizarea de aplicatii mobile folosind API-uri web standardizate.
• Secha Spaces – este o platforma ce foloseste tehnologia HTML5 si ofera siguranta aplicatiilor business hybride dezvoltate intr-un mediu enterprise.
• IBM Worklight – este o platforma de dezvoltare ce extinde functionalitatile pe care le ofera PhoneGap (Apache Cordova), cu instrumente aditionale si server support pentru integrari backend, autentificare, notificari etc.
• Appcelerator Titanium – ofera un set de instrumente foarte folositoare ce ajuta dezvoltatorul sa emuleze (simuleze) aplicatia pe o platforma reala si nu in browser.

Concluzii

Aplicatiile mobile de tip web si cele de tip hybrid au in comun un minus, minus care consta in inexistenta unei platforme de dezvoltare de mijloc. Chiar daca ambele au acelasi cod sursa, fiecare aplicatie necesita a fi optimizata in functie de sistemele de operare cu care dispozitivele vin instalate, in functie de platformele de dezvoltare dar si in functie de dispozitive. Cu toate acestea, putem afirma, partial, ca e adevarat faptul ca o data ce codul pentru aplicatie a fost scris, aceasta poate rula oricand, insa daca nu sunt optimizate in functie de sistemul de operare pe care dispozitivul il are, exista sansa ca aceasta sa nu ruleze la capacitate maxima. Astfel, cheia pentru a se putea livra aplicatii bine optimizate si experiente mobile bogate pe piata, o reprezinta alegerea corecta a platformei de dezvoltare. Aplicatiile de tip native sunt ideale pentru companiile ce au planuri de a dezvolta aplicatii de inalta performanta, HTML5 reprezinta un limbaj de programare care poate reprezenta calea spre dezvoltarea unor aplicatii de tip web pentru companiile cu un buget redus, iar aplicatiile de tip hybrid reprezinta modalitatea prin care companiile doresc sa lanseze aplicatii ce pot fi utilizate pe mai multe dispozitive dar in acelasi timp sa beneficieze de toate caracteristicile pe care acestea le pot oferi. Pentru a se lua cea mai buna decizie, prima etapa pentru companiile dornice sa-si lanseze propriile aplicatii, ar fi sa evalueze avantajele si dezavantajele fiecarei platforme.

1.2 Arhitectura aplicatiilor mobile enterprise – Native vs. Web vs. Hybrid

Importanta aplicatiilor mobile a devenit un punct critic pentru companiile care cauta sa genereze venituri si sa-si imbunataseasca relatiile pe care le au cu clientii, prin intermediul aplicatiilor mobile. Dat fiind cererea mare pentru astfel de aplicatii, piata dezvoltatorilor de aplicatii a crescut direct proportional. Conform unui sondaj efectuat de Opinion Matters in anul 2014, s-a constatat ca 85% dintre companii au concomitent in lucru intre una si 20 de aplicatii de mobil, iar majoritatea dintre ele, (50%), avand intre 10 si 20 de aplicatii. Cum dezvoltarea unei aplicatii dureaza in medie intre 3 si 12 luni, acest lung proces de dezvoltare scade drastic oportunitatile de castig din domeniu. Studiul a fost facut cu companii din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii si a descoperit ca organizatiile de profil se lupta cu un volum mare de lucru si nu pot face cerintelor din domeniu. Scopul primar al acestor noi initiative in domeniul aplicatiilor mobile este fie sa genereze venituri (64%), fie sa imbunatateasca aplicatiile existente (58%).
In conformitate cu studiul efectuat de MGI Research, majoritatea aplicatiilor de business vor experimenta intr-un interval de doi ani, cel putin patru cicluri majore de actualizare (update), necesare de astfel, deoarece trebuie sa fie conforme cu actualizarile sistemelor de operare ale dispozitivelor. Acest lucru inseamna ca, companiile se regasesc adesea in situatii neasteptate care presupun cheltuieli suplimentare, poate neprevazute in buget, si trebuie sa pastreze legatura cu dezvoltatorii aplicatiei pentru a se asigura ca aplicatia lor va ramane compatibila cu fiecare nou val de update-uri la care sunt supuse dispozitivele mobile.
Costurile dezvoltarii unei aplicatii mobile in ziua de azi, variaza de la 50.000 de $ si poate ajunge pana la 150.000 de $, in functie de complexitatea acesteia. Conform Forrester Research, costurile reale necesare dezvoltarii unei prime versiuni ale aplicatiei, ajung sa constituie aproximativ 35% din costul total al aplicatiei raportat la o perioada de timp de doi ani de dezvoltare continua. Daca se doreste dezvoltarea unui numar mai mare de trei aplicatii, este foarte importanta alegerea strategiei corecte de dezvoltare si arhitectura acesteia, in conformitate cu business-ul pe care compania il desfasoara, insa alegerea corecta e doar inceputul. Multe dintre organizatii care au ales calea spre dezvoltarea aplicatiilor de mobil, au inteles imediat ca metodele fundamentale si abordarile traditionale privind modul de dezvoltare sunt insuficiente pentru a tine pasul cu competitia. In schimb, companiile au ales metoda de a folosi platforme mobile si web integrate care vin in intampinarea problemelor legate de mobilitate si accesul la informatie.
Plecand de la cele prezentate mai sus, tabelul de mai jos prezinta punctele forte si punctele slabe ale fiecarei abordari de dezvoltare.

Criteriu Aplicatii native Aplicatii web Aplicatii hybrid Observatii
Costurile de dezvoltare

• Framework-urile de mijloc si aplicatiile mobile reduc costurile dezvoltarii acestora, prin urmare aplicatiile pot fi dezvoltate prin intermediul acestor framework-uri;
• Aplicatiile native necesita o dezvoltare exclusiva.
Compatibilitate cu alte platforme

• Aplicatiile web au o compatibilitate maxima si ruleaza pe orice tip de dispozitiv ce are un browser web;
• Platformele de mijloc nu includ caracteristici native, insa pot fi codate ca si plug-in-uri;
• Aplicatiile native ruleaza exclusiv in cadrul sistemului de operare pentru care a fost dezvoltata.
Performante si caracteristici

• Aplicatiile native ofera accesibilitate catre toate functiile dispozitivului si in acelasi timp ofera si cea mai buna performanta a acestuia;
• Aplicatiile dezvoltate prin intermediul platformelor de mijloc pot oferi caracteristici asemenea celor ale aplicatiilor native, insa nu ajung la aceleasi performante;
• Aplicatiile web au multe functionalitati si caracteristici limitate. De exemplu, notificarile push, sunt suportate de catre aplicatiile native si cele dezvoltate prin intermediul platformelor de mijloc, insa nu si de cele web.
Experienta utilizatorului

• Aplicatiile native ofera cea mai buna experienta utilizatorului;
• Aplicatiile web ofera o experienta generica care poate parea neindemanatica in cazul unor anumite browsere;
• Platformele de mijloc nu ofera cea mai buna experienta utilizatorului. De exemplu, scrolling and touch response sunt mai lente.

1.2.1 Arhitecturi specifice aplicatiilor mobile

1.2.1.1

Arhitectura de tip “thin-client” – in aplicatiile de tip client/server, cea mai mare parte a prelucrarii datelor are loc pe server

Figura 1 – Arhitectru de tip Thin-client

1.2.1.2 Fat-client

Arhitectura de tip “fat-client”: in contrast cu cea de tip “thin-client”, arhitectura de tip“fat-client” va pune la dispozitia utilizatorilor mai multe caracteristici de grafica si posibilitatea de a-si personliza aplicatiile. In plus, aplicatiile dezvoltate folosind aceasta arhitectura, nu se bazeaza pe un server centra de procesare a datelor, intrucat prelucrea se face local, pe device iar server-ul este accesat doar pentru depozitarea datelor.

Caracteristici:

• Prezinta de la unul pana la trei straturi de cod de aplicare, si poate functiona independent de un server pentru o anumita perioada de timp;
• Este cel mai util in cazurile in care o conexiune dintre un client si un server nu este garanata;
• Ofera posibilitatea utilizatorului sa isi continue activitatea, chiar daca nu este conectat la server.

Figura 2 – Arhitectura de tip Fat-client

Figura3 - Arhitectura de tip Fat-client

Figura 4 - Arhitectura de tip Fat-client

1.2.1.3 Arhitectura specifica serverelor

Asemenea aplicatiilor, server-ul de care acestea au nevoie fie pentru prelucrarea datelor sau stocarea lor, acesta prezinta si el diferite tipuri de arhitecturi in functie de arhitectura aplicatiilor, si sunt compuse de obicei din unul pana la trei straturi de cod implementate in unul pana la trei niveluri.

Nivelul 1 –

Caracteristici:

• Usor de dezvoltat si de implementat;
• Nu exista scalabilitate;
• Greu de securizat.

Figura 5 – Arhitectura specifica serverelor (nivel 1)

Nivelul 2 –

Caracteristici:

• Nu exista scalabilitate;
• Greu de securizat;
• Costuri mai ridicate.

Figura 5 – Arhitectura specifica serverelor (nivel 2)

Nivel 3 –

Caracteristici:

• Exista scalabilitate;
• Securitatea este asigurata de firewall;
• Dificultate in dezvoltare;
• Costuri mai ridicate.

Figura 6 – Arhitectura specifica serverelor (nivel 3)

1.4 Avantajele si dezavantajele aplicatiilor mobile pentru „mBusiness”

1.4.1 Avantajele aplicatiilor mobile pentru „mBusiness”

Conform perioadei celui de-al treilea trimestru pentru anul 2013, la nivelul vanzarilor globale, telefoanele de tip „smartphone” le-au depasit cu mult pe cele traditionale. Acest lucru arata ca astfel de device-uri ofera din ce in ce mai multe, iar utilizarea unui astfel de device devine din ce in ce mai sinonim cu activitatile noastre de zi cu zi, atat acasa cat si la locul de munca. Initial, toate intreprinderile au pus bazele, si-au construit modul operational cu proiecte puse pe hartie, care sunt uneori ineficiente, cu un timp de raspuns lent. In ziua de astazi, aplicatiile mobile ofera oportunitati fara precedent pentru eficientizarea proceselor de afaceri. La inceput, dezvoltarea si implementarea aplicatiilor mobile personalizate, implicau costuri ridicate, avand un proces lent si complex. Odata cu diversificarea platformelor de dezvoltare a aplicatiilor mobile, lucrurile s-au schimbat si acum exista posibilitatea dezvoltarii acestora intr-un timp mai scurt si cu mai putine costuri. Diversificarea platformelor de dezvoltare, a dus si la diversificarea utilizatorilor de aplicatii, iar printre ei se numara si intreprinderi care folosesc aplicatiile pentru procese interne de functionare, cum ar fi prelucrarea datelor, semnaturi electronice etc. Prin urmare, organizatiile trebuie sa tina pasul cu tehnologia, inovatia, schimbarea, in scopul de a concura in industriile lor.

Avand in vedere aspectele prezentate mai sus, am subliniat 6 din beneficiile cheie:

1. Captarea de date in timp real – Procesele sunt mult mai lente daca s-ar presupune ca, culegerea datelor sa se efectueze manual pentru sistemul de afaceri. Cu aplicatiile mobile, exista posibilitatea de a avea in permanenta acces la date in timp real, si totodata ofera intreprinderii o vizibilitate asupra datelor pentru factorii cheie de decizie, fara a necesita prezenta pe teren.
2. Posibilitatea de a lucra offline – Ofera posibilitatea de a colecta si de a accesa date in modul offline. Aplicatiile mobile vor sincroniza automat datele prelucrate.
3. Reducerea timpului de rezolvare a problemelor – Timpul de decizie este critic pentru sistemul de afaceri. Avand comunicare in timp real si disponibilitate catre date, acest lucru ii poate ajuta pe cei care se afla in postura luarii unei decizii prin furnizarea de orientari pentru cei care se afla pe teren.
4. Adaptarea mediului de lucru - Angajatii folosesc tot mai mult device-urile de tip smartphone in viata lor privata si se asteapta sa aiba aceleasi capacitati la locul de munca . Acest lucru este acum posibil cu dezvoltarea de aplicatii de business mobile care pot sprijini angajatii de pe teren pentru a lua decizii mai rapide si mai eficiente on-site .
5. Brand personalizat – Aplicatia pentru sistemele de afaceri, poate fi personalizata pentru a se potrivi cerintelor companiei, fiind in acelasi timp in concordanta cu brand-ul. (ex – Numele, logo-ul pot fi modelate intr-o aplicatie).
6. Rapide si usor de utilizat – Aplicatiile mobile sunt usor de utilizat de catre consumatori, si plus de asta si device-urile sunt usor de transportat. Pentru a putea progresa in industrie, este obligatoriu sa te adaptezi schimbarii si sa folosesti ultima tehnologie.

Acestea sunt doar cateva dintre beneficiile de a avea o aplicatie pentru sisteme de afaceri si motivele pentru care companiile ar trebui sa le ia in calcul. Punctul cheie de retinut este ca aplicatiile pentru sistemele de afaceri, vor creste productivitatea angajatilor, indiferent de timp sau locatie.

1.4.2 Dezavantajele aplicatiilor mobile pentru „mBusiness”

Orice companie care doreste sa dezvolte si sa implementeze, iar mai apoi sa utilizeze aplicatii mobile pentru afaceri, urmareste in primul rand ca aceasta sa fie exact ceea ce are nevoie iar mai apoi celelalte aspecte. Pe langa avantajele pe care le prezinta, aplicatiile mobile pentru afaceri, prezinta si o serie de dezavantaje, cum ar fi:

1. Compatibilitatea – o aplicatie se presupune a fi ideala atunci cand satisface exact cerintele pentru care a fost dezvoltata si daca exista posibilitatea utilizarii pe toate platformele, deoarece utilizatorii de smartphone-uri au o gama larga de produse din care pot alege, si automat, exista diferente intre sistemele de operare si platformele specifice de dezvoltare.
2. Limitarea – deoarece dispozitivele mobile sunt limitate in depozitarea de date, comparative cu un desktop/laptop, exista o limitare in utilizarea aplicatiilor.
3. Confidentialitate si securitate – atunci cand se doreste descarcarea de aplicatii, utilizatorii sunt rugati sa acorde permisiunea pentru analiza actiunilor lor. Acest lucru ar putea da nastere la pierderea datelor sau abuz de informatii personale, dar si virusarea device-ului fara ca utilizatorul sa aiba cunostinta.
4. Costuri de dezvoltare si marketing – costurile dezvoltarii aplicatiilor mobile pentru afaceri, cresc direct proportional cu calitatea aplicatiei si cu cat costurile sunt mai mari, iar profiturile mai scazute, se va inregistra un deficit pentru companie.

1.4.3 Riscurile aplicatiilor mobile.

In anul 2009, Apple a lansat prima piata online a aplicatiilor mobile, AppStore. Ulterior, alti jucatori de pe piata, au urmat exemplul celor de la compania Apple, si si-au lansat propriile magazine online de aplicatii: Google Play, Windows Store si Blackberry App World. Ele constituie o serie de magazine online de aplicatii care deservesc peste 1,5 milioane de aplicatii. Ca rezultat, utilizatorii au devenit tot mai dependenti in utilizarea device-urilor mobile, cum ar fi smartphone-urile sau tabletele. Aceste dispozitive ne insotesc practic peste tot, inclusiv la locul de munca. Conducatorii companiilor, au recunoscut potentialul de mobilitate sporita si productivitatea din partea personalului, si au inceput sa le aloce angajatilor device-uri care sa le permita sa se conecteze la retelele corporative sau sa aiba acces la e-mail.
Dar, utilizarea device-urilor la locul de munca, si nu numai, uneori se neglijeaza examinarea cu atentie a riscurilor cu privire la aplicatiile externe.
Aplicatiile mobile prezinta aceleasi riscuri, vulnerabilitati si amenintari pe care le detin si site-urile web sau aplicatiile client/server. Utilizatorii de device-uri mobile, constienti sau nu, sunt singurii responsabili cu privire la ce descarca din magazinele online de aplicatii, insa trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte cu privire la riscurile aplicatiilor mobile:

1. Increderea oarba - magazinele online de aplicatii vin preinstalate pe device-urile mobile cand acestea sunt achizitionate, si ofera acces catre o multitudine de aplicatii. De cele mai multe ori, utilizatorii cred ca aceste magazine de aplicatii au facut o verificare amanuntita asupra tuturor aplicatiilor. Altfel spus, magazinele online de aplicatii pot asigura utilizatorii ca aplicatiile pe care le descarca sunt sigure si ca nu prezinta nici un fel de risc.

2. Riscuri functionale - citirea, editarea, trimiterea, primirea de documente si functiile de e-mail; back-up; verificare locatie curenta, etc. Acestea sunt doar unele din putinele functii care se pot regasi pe un device mobil. Dar ce s-ar putea intampla in momentul in care se deschide un fisier PDF primit pe un e-mail de firma, cu ajutorul unui cititor PDF descarcat de pe internet? Intr-un astfel de moment, documentul este gestionat de catre aplicatia altcuiva (probabil o aplicatie nu foarte sigura) care este in afara controlului utilizatorului, iar unele informatii pot fi compromise.

3. Functionalitati malware - dupa cum le spune si denumirea (malware - malicious software), aceste tipuri de functionalitati au fost intotdeauna o problema in lumea IT-ului, iar acestea se regasesc si in sfera telefoniei mobile. Functionalitatile de tip malware pot face ravagii, de la furtul de date confidentiale, monitorizare a traficului, conectarea la retelele interne pana la infectarea tuturor terminalelor din retea. Aceste functionalitati, cresc de la o zi la alta, prin urmare, se dezvolta tot mai mult si in sfera telefoniei mobile, magazinelor de aplicatii, iar cei rau intentionati vor continua sa faca modurile de abordare mai rafinate.

4. Aplicatiile de tip “root” - utilizatorii sau atacatorii ruleaza exploit-uri impotriva sistemului de operare pentru a beneficia de acces nelimitat la sistemul de fisiere si sa le permita sa fie utilizatorul "root" al sistemului de operare. Unii utilizatori, apreciaza libertatatea care se dobandeste in urma acestui acces deplin, si ofera posibilitatea de a descarca aplicatii de la alte magazine de aplicatii, sau le ofera posibilitatea de a descarca aplicatii din surse nesigure. Aplicatiile care ruleaza ca "root" aduc totodata riscuri si functionalitati malware.

5. Aplicatii nepotrivite - in mod clar, nu toate aplicatiile sunt corespunzatoare cu locul de munca al fiecarui utilizator, prin urmare, este necesar sa se clasifice aplicatiile care indeplinesc cel mai bine caracteristicile unui loc de munca.

Numarul aplicatiilor mobile este intr-o continua crestere de la o zi la alta, iar riscurile utilizarii aplicatiilor mobile vor continua sa creasca direct proportional cu acestea.
Capitolul 2 – Aplicatii mobile pentru afaceri, MBI

Mobile business intelligence (MBI) reprezinta abilitatea de a accesa date dintr-o aplicatie software enterprise (BI - aplicatii desktop) . Business Intelligence (BI) se refera la programe software care au capacitatea de a aduna, stoca si analiza date care sunt rezultatul unei operatiuni de afaceri. Un exemplu primar de aplicatie BI, il reprezinta Customer Relationship Management (CRM) ce identifica preferintele clientilor si comportamentul acestora.
Odata cu aparitia acestor tipuri de aplicatii BI, managerii si directorii executivi aveau acces la informatii prin intermediul PC-urilor si a laptop-urilor. Dupa cum bine stim, folosirea de device-uri mobile a crescut foarte mult in ultimii ani inclusiv accesul la Internet prin intermediul acestor tipuri de device-uri si totodata s-a inceput crearea de aplicatii BI dar pentru aceste tipuri de device-uri. Aplicatiile MBI prezinta aceeasi idee de dezvoltare, si anume accesul la datele necesare, insa cu diferenta ca pot fi accesate de oriunde, si nu doar de la birou.
Majoritatea dezvoltatorilor sustin ideea ca device-urile mobile sunt mai convenabile datorita dimensiunilor si portabilitatii. Intr-un mediu de afaceri in care totul se desfasoara foarte repede, iar calatoriile de afaceri nu lipsesc, device-urile mobile permit managerilor sa comunice si sa finalizeze sarcinile de lucru esentiale intr-un mod mai eficient. Cu ajutorul acestor tipuri de aplicatii, MBI, managerii sunt mereu informati cu privire la cauzele ce au determinat anumite probleme operationale.
De exemplu, o astfel de aplicatie, pot permite managerilor dintr-o companie sa analizeze cand un client a facut o cerere de modificare cu privire la unele bunuri/servicii, de asemenea pot sa vizualizeze in ce stadiu se afla cererile, cine este responsabil cu rezolvarea acelui task si daca se iau masuri pentru a nu se intarzia cu rezolvarea acesteia.
Incepand cu anul 2011, exista cateva brand-uri care s-au impus pe piata de aplicatii mobile pentru afaceri. Bineinteles, pe langa ei mai exista si alti potentiali jucatori care lucreaza sa extinda capacitatile device-urilor pe care le dezvolta.

Figura 7 – Mobile CRM
2.1 Impactul aplicatiilor mobile pentru afaceri

Faptul ca dispozitivele mobile au acaparat piata nu mai e o indoiala si toata lumea este constienta de asta. Fie ca ne aflam pe drum inspre serviciu, inspre casa sau orice alta destinatie, trebuie sa recunoastem ca suntem dependenti de tehnologia mobila pe care ne-o ofera dispozitivele mobile si asta ne influenteaza modul de desfasurare a propriilor activitati atat in viata personala cat si cea profesionala. Prin urmare, industria tehnologiei mobile deschide noi cai pentru companii de a alimenta relatiile cu clientii in moduri de care in trecut nu au putut beneficia. Datorita aplicatiilor strategice, dispozitivul mobil prezinta idea de afacere ca o oportunitate de care se poate folosi o companie pentru a oferi clientilor in orice moment, produsul sau serviciul dezvoltat specific nevoilor lor. Odata cu aceasta tehnologie, vin si provocarile legate de dezvoltarea tehnologiei pentru intreprinderi. Dezvoltatorii vor fi nevoiti sa produca un portofoliu de aplicatii care suporta o gama larga de sisteme de operare de la diferite platforme mobile. Pe langa acestea, ei vor trebui sa accelereze timpul de livrare a al aplicatiilor iar departamentele IT din cadrul companiilor trebuie sa dovedeasca competentele pentru a fi considerati jucatori pe piata de aplicatii mobile. Indiferent de domeniul de activitate pe care-l desfasoara si de domeniul de aplicare, companiile au vazut o oportunitate de a crea o “parghie mobila” intre ei si consumatori. In cele ce urmeaza, va fi prezentata o analiza cum 4 companii din diverse industrii sunt in crestere, datorita acceptarii provocarii de a crea aplicatii mobile si cum au reusit sa isi creeze relatii mai stranse cu clientii.

1. Freeman Co.
Locatie: Dallas, Texas, USA
Domeniul de activitate: Furnizor de servicii legate de targuri si evenimente
Departament IT: 100 de angajati

De ce aplicatii mobile?

Participarea la un show comercial poate fi uneori dificila ca si participant, insa pentru expozant, complexitatea evenimentului multiplica exponential capacitatile de a face fata logisticii din spate. Clientii companiei s-au plans de multe ori cu privire la faptul ca trebuie sa parcurga drumul pana la sediul companiei pentru a depune o plangere.
In anul 2009, pentru a aborda astfel de preocupari, compania a pus bazele aplicatiei “Concierge Elite”.
Curand, a devenit totul clar ca expozantii doreau sa-si identifice si sa-si resolve problemele pe cont propriu.
“Clientii nostri participa la un spectacol, intr-o sala de conventii, iar sa aiba un PC alaturi de ei, nu reprezinta o optiune pentru acestia, iar daca o fac, conectivitatea devine discutabila. Acesta a fost momentul in care am decis sa dezvoltam aplicatii mobile”, afirma Richard Maranville, CIO.

Lansarea aplicatiei –

Echipele din cadrul departamentelor de relatii cu clientii, de marketing si cei din departamentul IT au pus bazele aplicatiei “Concierge Elite”, aplicatie care a fost la dispozitia clientilor in luna Aprilie 2010. Aplicatia mobila a fost conceputa intial pentru iPhone si iPad, si recent a fost adaptata si la tehnologia Android si Windows. Conceptul aplicatiei consta in faptul ca aceasta permite clientilor sa aiba acces la informatii cu privire la evenimentul la care participa sau sa plaseze comenzi, dar contine si o alerta care notifica expozantii prin text sau e-mail ca marfa lor a ajuns.

Detalii tehnice –

Folosind serviciile web, solutiile individuale (probleme cu tiparirea tichetelor) sunt legate intre ele printr-un software care prelucreaza toate informatiile pe care le furnizeaza participantul la targ si angajatul companiei, care se afla la un birou – o abordare care faciliteaza ambele parti.

Principala provocare –

Principala provocare privind aplicatia “Concierge Elite” a fost navigarea, care se afla intr-o continua schimbarea. Compania a realizat acest lucru printr-o unealta numita “PhoneGap” , unealta care ofera un strat de abstractizare aplicatiei, lucru ce ii permite sa fie usor adaptata la diferite forme ale dispozitivului si dimensiuni ale ecranelor. In acest moment, trebuie sa adaptam aplicatia tuturor dispozitivelor mobile si sistemelor lor de operare, incat sa putem oferi cea mai buna experienta posibila fara a fi legati de un anumit dispozitiv specific sau dimensiunea ecranelor.

Rasplata –

Aplicatia “Concierge Elite” a costat mai putin de $500,000 si Richard Maranville spune ca recunostinta din partea utilizatorilor nu a intarziat sa apara. Strategia pe care a adoptat-o, a ajutat compania sa acumuleze 300 de puncte baza si feedback-ul continua sa fie pozitiv. “Principala noastra preocupare a fost satisfacerea clientului, si aplicatia mobile ne-a ajutat sa fim si mai buni decat eram inainte”, afirma Richard Maranville.

2. Toyota Financial Services
Locatie: Torrance, California, USA
Domeniul de activitate: Financiar
Departamentul IT: 150 de angajati

De ce aplicatii mobile?

Prin dispozitiile primite de la CEO-ul companiei, pentru imbunatatirea relatiei dintre client si dealer, nu incapea discutie ca Serviciile Financiare Toyota (TFS) nu vor oferi o aplicatie care va permite clientilor sa acceseze serviciile chiar daca se afla in miscare. Ceea c a ramas discutabil, consta in luarea deciziei daca echipa interna de specialist IT sa se ocupe de acest taske sau este necesar sa se apeleze la cineva din exterior, avand in vedere faptul ca au o mai mare experienta in dezvoltarea tehnologiei mobile.

Lansarea aplicatiei –

Proiectul a cuprins o serie de aplicatii mobile pentru afaceri pentru Toyota, Lexus si Scion, si permiteau, printer alte servicii, plata facturilor precum si accesul la contul individual. Site-urile pentru dispozitivele mobile au fost lansate pentru Toyota si Lexus in Ianuarie 2011, urmand ca mai apoi sa fie lansate versiunile pentru iOS pentru fiecare dintre brand-uri (myTFS, my LFS, Scion Solutions) pentru Apple Store in Octombrie 2011 si pentru Android in Octombrie 2012.

Detalii tehnice –

Aplicatiile dezvoltare au fost concepute ca fiind o extensie a site-ului pentru consumatori, insa restructurat. In loc sa adopte o abordare de dezvoltare native specifica fiecarei platform de dezvoltare in parte, TFS a optat pentru dezvoltarea unui portofoliu de aplicatii pe baza de securitate si servicii Web, inclusive tehnologia open-source. Ideea a fost urmatoarea: odata dezolvtate aceste aplicatii, puteau fi portate rapid catre mai multe platforme intr-un timp relative scurt. Caz concret: in timp ce site-urile pentru mobil pentru TFS si LFS au necesitat 8 luni pentru a fi dezvoltate, versiunile ulterioare, “Mobile Click to Pay” pentru platforma Android a avut nevoie doar de 3,5 luni.

Principala provocare –

In stabilirea domeniului de aplicare al aplicatiei “Mobile Click to Pay” proiect care era in desfasurare pe la jumatatea anului 2009, conducerea companiei nu era prea increzatoare ca aceasta va crea o legatura bine stabilita intre serviciile de inalt nivel si deschiderea catre noi modalitati de plata. Momentul in care si-au dat seama care ar putea fi solutia, s-a concretizat in faptul ca pentru a putea face plati de pe un dispozitiv mobil, utilizatorii trebuiau sa treaca un cod de bare imprimat pe facturile lor.

Rasplata –

Fara nicio analiza de marketing, s-a estimat un total de 297.224 de aplicatii downloadate pentru iPhone si un total de 45,165 pentru Android, lucru care s-a inregistrat pe parcursul a doar 5 luni.

3. WSSC
Locatie: Laurel, Md., USA
Domeniul de activitate: Serviciu public de furnizare a apei potabile si a apei menajere
Departament IT: 94 de angajati

De ce aplicatii mobile? Cu aproximativ 1,8 milioane de locuitori raspnditi in cei 1,000mp a localitatii care face parte din metropola Washington DC, si cu un centru de servicii pentru client care inregistreaza peste 50,000 de apeluri in fiecare luna, Washington Suburban Sanitary Commission (WSCC), era disperata in cautarea unei metode prin care sa le poata oferi clientilor posibilitatea de a-si rezolva singuri problemele fara a sacrifice din nivelul de servicii pe care compania le ofera. Cresterea industriei mobile s-a dovedit a fi oportunitatea pe care o cauta compania, si a afirmat ca si-au dorit sa gaseasca o cale prin care sa le poata puna la dispozitie un fel de “self-service”, accesat fie de pe mobil sau tableta.

Lansarea aplicatiei –

Aplicatia si-a facut debutul in anul 2011 si se intituleaza “WSCC Mobile”. Functionalitatea acesteia permite utilizatorilor sa-si achite facturile prin intermediul acesteia, sa sesizeze o plangere privind serviciile pe care compania le ofera dar si posibilitatea de a monitoriza consumul propriu de apa pe care-l inregistreaza, toate acestea fara a mai fi nevoie sa efectueze un apel vocal si implicit asteptatul la telefon. Prin functionalitatile GPS integrate de care aplicatia dispune, WSCC Mobile permite utilizatorilor sa urmareasca stadiul in care se afla sesizarea pe care au inaintat-o (daca exista una) precum si accesul la harta din imprejurimi pentru a vizualiza daca se executa lucrari. Aplicatia este de asemenea o modalitate prin care populatia poate contribui la o mai buna comunicare intre clienti si companie, prin faptul ca pot ajuta expertii acesteia sa afle intr-un timp relative mai scurt daca exista o problema. Fie ca sunt la plimbare sau in drum spre serviciu, daca un locuitor sesizeaza o defectiune la sistemul de apa, pot accesa aplicatia, fac o fotografie cu privire la defectiune pe care o uploadeaza, iar sistemul aplicatiei WSCC, bazat pe localizarea geografica, alerteaza un echipaj.

Detalii tehnice – Pentru a menține costurile sub control, WSSC s-a folosit de instrumente existente pentru a crea aplicatia mobila, inclusiv de suita Arc - GIS ESRI, suita IBM WebSphere pentru toate aplicațiile J2EE si Oracle pentru RDBMS. De asemenea, echipa de dezvoltare a abordat si o dezvoltare de tip hibrid pentru a minimiza specificatiile fiecare platform de programare. Ei au angajat un expert in dezvoltarea aplicatiilor mobile cu puternice cunostinte referitoare la jQueryMobile folosit pentru functia de navigare si pentru design-ul ecranului, JavaServer Faces pentru logica proceselor de afaceri, Dojo pentru apeluri asincrone si Objective-C pentru a crea aplicatii pentru iPhone, Android si Blackberry.

Principala provocare -

Integrarea aplicatiei cu sistemul GIS si pentru a obtinerea experientei utilizatorului, a fost pentru departamentul de IT cea mai mare provocare. Initial, cand a fost prezentat prototipul aplicatiei mobile pentru afaceri, acesta nu a facut o prima buna impresie, iar echipele de dezvoltare au fost nevoite sa optimizeze aspectul aplicatiei pentru device-urile mobile.

Rasplata –

Costurile aplicatiei s-au estimat la cateva sute de mii de dolari. Echipa a adaugat noi caracteristici pentru a imbunatati constant “WSSC Mobile” cu un nou upgrade la fiecare trei luni. Pana în prezent , 10.000 de clienti au accesat si descarcat aplicatia mobila , iar scopul WSSC este sa ajunga la 150.000 de descarcari de utilizatori in urmatorii trei pana la cinci ani.

4. First Trade Union Bank
Locatie: Boston, USA
Domeniul de activitate: Bancar
Departament IT: 6 angajati

De ce aplicatii mobile?

Atunci cand esti o societate mica care este nevoita sa se diferentieze de ceilalti competitor trebuie sa te orientezi catre consumatori, iar uneori faptul ca vii cu un nou produs sau cu o alta ramura nu ajuta foarte mult. Publicul tinta al First Trade Union Bank, s-au impacat cu ideea de mobile banking si se asteptau la nimic altceva decat sa poata efectua aceleasi operatiuni pe care in mod normal ar fi fost nevoiti sa le faca de la sediul banii, prin intermediul unui dispozitiv mobil. Pornind de la asta, compania a avut un singur scop: sa dezvolte o aplicatie la fel de performanta precum au ceilalti jucatori pe piata bancara. Reprezentantii bancii erau ferm convinsi ca o astfel de aplicatie va deveni pentru consummator un obicei in a efectua tranzactii prin intermediul device-urilor mobile si totodata va intari relatia pe care o are cu banca.

Lansarea aplicatiei –

In Februarie 2012, banca a lansat aplicatia pentru mobil, atat pentru dispozitivele iPhonne cat si cele Android, aplicatie care permitea utilizatorilor sa faca o depunere in contul lor doar prin fotografierea unui cec de salariu. La scurt timp, in Iunie a urmat o aplicatie completa de mobile banking, de asemenea disponibila pentru iPhone si Android, care permitea clientilor sa efectueze aproximativ 80% din totalul de operatiuni pe care le efectuau anterior doar la sediul bancii, inclusive deschidere de cont, initiere transferuri, extrase de cont sau verificare de sold. Ulterior, compania a decis sa se integreze printre ceilalti jucatori de pe piata, prin dezvoltarea aplicatiei de plata. Aplicatia FTPay, a fost lansata in vara lui 2013 si permitea clientilor sa aleaga un card de debit si sa faca plati mobile la magazinele participante si totodata sa beneficieze de “cash-back”.

Detalii tehnice –

La fel ca si celelalte companii de dimensiune mica, First Trade Union Bank, nu a putut sa-si dezvolte o infrastructura IT on-line sau mobil de la zero, asa ca a trebuit sa apeleze la licente pre-dezvoltate. Compania a luat in calcul ca ar fi putut sa angajeze personal specializat sa dezvolte aplicatiile de la zero, insa dupa cateva calcule au estimate valoarea proiectului la peste $700,000 si au eliminate aceasta variant din start. Astfel, compania a incercat sa gaseasca partenerul potrivit, care sa stie ce inseamna aplicatiile mobile, si care poate sa dezvolte o aplicatie cat mai potrivita domeniului lor de activitate – bancar.

The greatest pain moment -

First Trade a adoptat o abordare diferita prin aplicatia FT Pay, prin faptul ca a petrecut mult timp contribuind la strategia de dezvoltare a aplicatiei si ajutand ca aplicatia sa fie modelata in ton cu cererea clientilor, si asta datorita faptului ca gestionarea relatiilor cu clientii companiei, este un lucru care trebuie luat in calcul atunci cand doresti sa dezvolti o aplicatie.

Rasplata –

Compania First Trade a estimat valoarea totala a costurilor la cateva sute de mii de dolari pentru a dezvolta prima aplicatie din portofoliul lor, insa comparative cu costurile necesare deschiderii unei noi filiale approximate undeva la $1,000,000 acestea s-au dovedit a fi mici. In urma lansarii aplicatiei, impactul pozitiv pe care l-a avut asupra clientilor a fost imens si compania a inregistrat o crestere de 3 cifre in utilizarea aplicatii mobile bancare si o rata crescuta a deschiderii de noi conturi bancare prin intermediul aplicatiei.

Capitolul 3 – Analiza sistemelor de operare destinate dezvoltarii aplicatiilor mobile.

Cu cat numarul de utilizatori de smartphone-uri creste in fiecare zi, exista o crestere direct proportionala a numarului de dezvoltatori de aplicatii mobile. Desi dezvoltatorii au o multitudine de platforme din care pot alege pentru a dezvolta o aplicatie, multi dintre ei vor alege probabil fie iOS, sistemul de operare Apple, fie Android, sistem de operare oferit de Google. Studiile actuale dezvaluie faptul ca numarul device-urilor care folosesc sistemul de operare oferit de Google este cu mult peste cel oferit de Apple, iOS, iar in urmatorii ani acesta va creste considerabil. Bineinteles, diferenta majora care exista intre cele doua sisteme de operare, care functioneaza pe terminale diferite poate consta si in faptul ca device-urile produse de compania Apple sunt cu mult mai scumpe decat celelalte terminale, iar popularitatea device-urilor ce folosesc sistemul de operare oferit de Google, Android, este mai ridicata deoarece este utilizat pe mai multe device-uri mobile dezvoltate de companii diferite pe cand iOS ruleaza exclusiv pe device-urile produse de compania Apple.

Figura 8 – Vanzarile de smartphone-uri la nivel mondial

Figura 9 – Cota de piata a sistemelor de operare

3.1 Analiza comparativa dintre iOS si Android

Un sistem de operare mobil, cunoscut si sub denumirea de “mobile OS”, reprezinta acel sistem de operare special proiectat sa ruleze pe telefoane mobile, tablete, PDA-uri sau alte device-uri mobile. Asa cum pentru un desktop/laptop este necesar sa aiba un sistem de operare pentru a fi functional, si device-urile mobile necesita un sistem de operare care reprezinta soft-ul principal ce sta la baza functionarii altor programe care ruleaza, programe cunoscute ca si aplicatii mobile. Sistemele de operare mobile difera de la un dispozitiv la altul, iar atunci cand un nou device este achizitionat, acesta vine cu sistemul de operare pe care producatorul il alege.
Dintre sistemele de operare prezente pe piata, cele mai populare sunt iOS (Apple) si Android (Google).
Fiind primii doi dintre cei mai importanti jucatori de pe piata, parerile cu privire la sistemele de operare sunt impartite, fiecare avand avantajele si dezavantajele lui. Ca sa intelegem mai bine principiile ambelor sisteme de operare, atat Android cat si iOS, am evidentiat principalele aspecte ce stau la baza acestor sisteme de operare.

Mediul de dezvoltare –

iOS – reprezinta sistemul de operare mobil dezvoltat de catre compania Apple Inc. si este distribuit exclusiv pentru produsele pe care compania le comercializeaza (iPhone, iPad, iPod etc). Aplicatiile dezvoltate in acest mediu de dezvoltare, au cerinte specifice si sunt scrise si compliate exclusiv pentru iOS pentru 32-bit RAM sau 64-bit RAM, prin urmare este necesar sa detii un MAC/laptop Apple. Mediul de dezvoltare integrat (IDE) pe care cei de la Apple il folosesc, se numeste Xcode si contine o suita de instrumente de dezvoltare, fiind parte a iOS SDK (Software development kit) si iOS Simulator.

Android – reprezinta sistemul de operare mobil ce are la baza Linux Kernel si a fost dezvoltat pentru device-uri mobile cu touchscreen (smartphone-uri, tablete), sistem de operare furnizat de catre Google. Mediul de dezvoltare integrat pe care-l are, se numeste Eclipse, customizat cu plugin-uri Android. Din punctul de vedere al dezvoltatorilor, este incet si foarte complex, iar emulatorul oferit de Eclipse, se misca foarte greu in lansarea aplicatiilor, comparativ cu simulatorul de la Xcode.

Platformele –

iOS – este o platforma matura, care-si are originile in sistemul NeXTStep la inceputul anilor ’90, platforma care a migrat ulterior in Mac OS. Schimbarile care s-au inregistrat intre versiuni s-au constituit in modificari la nivelul interfetei de programare a aplicatiilor, interfata care stabileste modul in care aplicatiile ruleaza pe sistemul de operare.

Android – primele versiuni Android Alfa, au aparut in 2007 iar aspectul de azi, este total diferit cu ce era atunci. Versiunile ulterioare, au inceput sa semene un pic cu iOS. Versiunea Android 3.0 vine cu ceva schimbat, inspirandu-se un pic de la Windows Metro, in care predomina mult culoarea neagra si prezenta spatii cu colturi ascutite, si totodata a inlocuit butoanele de navigare hardware si le-a inlocuit cu bara de navigare si bara de actiune pe ecranul tactil.

Versiuni ale platformelor –

Android – Google a publicat date cu privire la distributia versiunilor, facand referire la perioada 22-Ianuarie-2013 si 04-Februarie-2013.

Figura 10 – Distributia versiunilor Android

Dupa cum se poate observa si din grafic, mai mult de jumatate dintre utilizatorii Android, ruleaza pe o versiune 2.X. Fiecare producator de device-uri, trebuie sa lanseze propria aplicatia de upgrade a versiunii anterioare, iar multi dintre utilizatorii Android sunt reticenti in a face upgrade. Pe de alta parte, distributia versiunilor Android difera de distributia versiunii Android pe a carei versiune s-au instalat cele mai multe aplicatii, iar cu cat versiunile pe care le detin utilizatorii sunt mai noi, cu atat mai susceptibili sunt de a descarca aplicatii. Prin urmare, nu e rentabil sa oferi suport pentru versiunile anterioare.

iOS – compania Apple nu publica informatii cu privire la distribuirea versiunilor de iOS, dar statisticile exista, si sunt create de catre persoane din exteriorul companiei. Se presupune ca aproximativ 80% dintre utilizatorii de device-uri marca Apple, folosesc ultimele doua versiuni lansate ale sistemului de operare iar pentru dezvoltatorii iOS, reprezinta mult, in ideea in care distribuirea versiunilor aceopera 80% dintre potentialii utilizatori de aplicatii.

Figura 11 – Utilizarea versiunilor iOS

Emulator vs. Simulator –

Android Emulator -

Android Emulator este o masina virtuala care ruleaza pe computerul gazda si sunt disponibile pentru Windows, Mac OS si Linux. Acesta prezinta o parte buna si una mai putin buna. Partea buna, consta in faptul ca acelasi cod binar ruleaza atat pe emulator cat si pe device, in momentul in care aplicatia ruleaza. Partea mai putin buna, este aceea ca emulatorul celor de la Google este incet deoarece ofera o traducere de cod binar dinamica pentru arhitectura device-ului si procesorului computerului gazda. Cu alte cuvinte, fiecare instructiune executat de Emulator, trebuie sa fie tradusa intr-o instructiune al procesorului calculatorului gazda. Mare parte a procesului de customizare al emulatorului, se face prin linii de comanda folosind o consola, care se poate conecta la telnet. Apoi, se pot configura setarile de retea, simula apeluri de voce si SMS, trimite coordonate GPS etc. Exista de asemenea un set extins de comenzi rapide de la tastatură care activează diverse evenimente în emulator, cum ar fi apelarea, terminarea apelului, functii audio, fotografii etc. De fiecare data cand se porneste emulatorul, procesul de boot incepe. Astesta se bazeaza pe viteza procesorului, si dureaza intre 1 si 5 minute, lucru care poate fi enervat uneori. De exemplu, în cazul în care emulatorul se blochează în mijlocul unei sesiuni de depanare sau atunci când SDK-ul decide aleator că noua instanță de emulator trebuie să fie pornita . Pentru a îmbunătăți acest inconvenient , puteți selecta opțiunea de a salva automata.

iOS Simulator –

Simulatorul iOS vine la pachet cu Xcode si se poate simula atat de pe iPhone cat si de pe iPad. Fiecare versiune a Xcode iOS SDK contine o versiune curenta si o versiune anterioara. Xcode complieaza aplicatiile simulate pentru chipset-ul Intel. Ca si Emulatorul Android, acesta prezinta o parte buna si una mai putin buna. Partea buna consta in fapul ca simularile de aplicatii se efectueaza rapid. Vestea mai putin buna este faptul că aplicațiile de simulare sunt diferite de aplicațiile binare compilate pentru procesorul device-ului. Compania Apple recomanda utilizarea simulatorului ca un instrument de testare preliminara pentru a accelera procesului de dezvoltare si nu ca o inlocuire a dispozitivului de testare, deoarece se pot identifica erori in dispozitiv, care in simulator nu se pot identifica. De exemplu, se pot simula modificarile care au loc la orientarea device-ului (portret sau peisaj), se poate schimba rezolutia ecranului (retina sau pre-retina) dar si de a comuta intre iPhone si iPad.De asemenea, se pot efectua capturi de ecran in simulator si uploada in iTunesConnect fara a fi nevoie de nici o redimensionare. Se pot transmite date cu privire la locatie (latitudine si longitutine) catre aplicatii, toate aceste functionalitati fiind disponibile in meniul simulator.

Interfata utilizator –

iOS – schema si aspectul elementelor UI pentru iOS sunt descrise in fisiere XIB care formatul specific Apple. Elementele de design, alinierea si atributele de aspect (culoare, latime, inaltime, stil font etc) sunt stocate intr-un singur fisier. Prin urmare, daca aplicatia este aproape gata, si ne decidem ca dorim sa schimbam fundalul dintr-o culoare in alta, va trebui sa reexaminam fiecare fisier XIB si sa schimbam culoarea de fundal, sau o alternativa ar fi sa se seteze automat o functie care spre exemplu poate subscrie atributele preluate din fisierele XIB.

Android – schema interfetei si aspectul elementelor UI sunt partial separate, si nu tinute la un loc, asa cum e in cazul iOS. Schema interfetei e descris in fisiere XML iar aspectul elementelor UI este specificat in teme si stiluri. Android defineste tema, ca fiind o colectie de stiluri predefinite (ex: fonduri) si atribute (ex: culori de text si dimensiuni de text). Prin urmare, daca se aplica o tema predefinita, elementele UI vor capata aspectul specifice temei.

Navigarea –

iOS – in ceea ce priveste nagivarea, iOS este foarte non-prescriptiv cand vine vorba de navigare, iar cei care decid modul cum vor naviga utilizatorii prin sistem, sunt dezvoltatorii. Insa, iOS pastreaza elemente de interfata standard, cum ar fi barele tab si barele de navigare. In acest caz, cel in care se pastreaza elementele de navigare standard, navigatia prin sistem se desfasoara ierarhica (ex: de la lista, la detaliu; de la detaliu inapoi la lista). Un dezavantaj al sistemului, il reprezinta faptul ca nu exista un „Back Button”, care sa-ti permita sa iesi din aplicatia fara sa o inchizi, deoarece sunt unele aplicatii care pot interactiona cu altele.

Figura 12 – Bara de navigare iOS

Android – sistemul de operare de la Google, ofera mai multe optiuni de implementare, iar navigarea este una din exceptii. Google incearca sa standardizeze modul de navigare al utilizatorulu, iar acest lucru consta in faptul ca se doreste sa existe o legatura intre aplicatii, o consistenta , deoarece aplicatiile pot interactiona intre ele (ex: o aplicatie poate afisa o imagine dintr-o alta aplicatie). Inainte de versiunea Android 3.0, dispozitivele ce aveau ca sistem de operare Android, aveau patru butoane standard:

• Inapoi – se revine la pasul anterior;
• Menu – afiseaza optiunile de meniu;
• Acasa – se revine la ecranul de start;
• Cautare.

Figura 12 – Butoanele de navigare pentru sistemele Android

Odata cu lansarea versiunii 3.0 a sistemului de operare, s-a introdus o bara de navigare ce continea doar butonul „Acasa”, „Inapoi” si „Actiuni recente”.

Figura 13 – Butoane de navigare pentru sistemele Android
.

Butonul de „Cautare” si „Menu” s-au mutat in barele tab.

Figura 14 – Bara de actiune pentru sistemele Android

Optiunile variate in bara de navigare poate crea confuzie in randul utilizatorilor decat sa le faca navigarea mai facila. Exista cateva diferente intre butonul „Inapoi” si „Acasa”, pe care multi dintre utilizatori nu le cunosc.

Certificate si semnaturi

Android – toate aplicatiile care ruleaza pe Android, necesita sa fie semnate printr-un certificat care identifica autorul aplicatiei. Cu toate acestea, se poate ajunge departe pana se genereaza un astfel de certificat. Dezvoltatorul trebuie sa-si creeze propriul certificat inainte sa incarce aplicatia pe Google Play si s-o puna la dispozitia utilizatorilor sau inainte de a face o distribuire ad-hoc.Android cere aceste certificate ca un mijloc de a identifica autorul unei aplicatii dar si pentru a crea o relatii bazate pe incredere cu clientii.

iOS – pentru sistemele iOS situatia este foarte diferita. Chiar si pentru a instala o aplicatia pe propriul device, trebuie sa se obtina mai intai o certificare de la Apple. Conceptul principal in cadrul companiei, il reprezinta ”previzualizarea profilului”, si reprezinta un pachet format din:

• App ID – id unic pe care il are fiecare utilizator Apple;
• Un set de identificatori unici;
• Certificat de dezvoltator;

Dupa ce a fost dezvoltata, aplicatia trebuie trimisa catre aprobare, si trebuie stabilit un plan de distributie a aplicatiei, planuri care se regasesc in portalul iOS. Dupa aceasta, se vor elibera certificatele, iar dezvoltatorul isi poate rula sau depana versiunile beta ale aplicatiei.

Publicarea aplicatiilor

Android – pentru a publica aplicatii in Google Play, sunt necesari parcurgerea unor pasi simpli. Se incarca aplicatia, furnizarea unor informatii de baza (ex: descriere aplicatie) si aplicatia este gata de a fi incarcata. Odata ce s-a actionat butonul ”Incarca”, aplicatia va fi disponibila pe Google Play in numai cateva ore.

iOS – cand aplicatia a fost dezvoltata, aceasta se incarca in iTunesConnect pentru a intra in randul celorlaltor aplicatii. De obicei, dureaza in jur de o saptamana ca aceasta sa fie disponibila in magazinul online. Timpul de publicare se mareste in perioada sarbatorilor de iarna, cand editorii vor sa publice versiuni ale aplicatiei speciale, de sarbatori (de obicei jocuri), iar echipa care trebuie sa aprobe aceste aplicatii nu face fata cererii. Evaluatorii Apple, analizeaza aplicatii care sunt conforme cu ghidul de publicare al aplicatiilor in magazinul AppStore, prin urmare este indicat a se citi indicatiile specificate in ghid inainte de a incarca o aplicatie. Daca evaluatorul gaseste discrepante intre ghid si functionalitatea/continutul aplicatiei, aceasta va fi respinsa, iar dezvoltatorul va primi o instiintare cu motivul care a determinat respingerea. Principala problema in procesul de evaluare, consta in aceea ca feedback-ul care i se ofera dezvoltatorului este foarte generic si nu tocmai clar (ex: aplicatia nu este conforma sau violeaza regulile specificate in ghid).
Starea aplicatiilor

Odata ce aplicatiile au fost incarcate in magazinele online, dezvoltatorii vor dori sa aiba cunostinta privind popularitatea aplicatiei/aplicatiilor.

iTunesConnect – informatiile pe care Apple le ofera dezvoltatorilor cu privire la numarul de descarcari, nu sunt tocmai relevante. Datele privind aplicatiile, sunt sparte in 4 sectiuni:

• Aplicatii gratuite;
• Aplicatii platite;
• In curs de achizitionare;
• Actualizari.

In cadrul fiecarei sectiuni, se poate vizualiza un grafic cu descarcari/achizitionari ale toate aplicatiilor din acel grup si tabela cu defalcarea acestora pe tara si produs, si asta e tot.

Figura 15 – iTunesConnect

Cateva informatii mai relevante, pe care compania nu le ofera ar putea consta in procentul de utilizatori care folosesc aplicatia de pe iPad, pentru ca dezvoltatorii sa-si dedice mai mult timp pentru device-ul in cauza, sau numarul activi de utilizatori iOS precum si versiunea sistemului de operare pe care-l folosesc pentru a determina daca aplicatia suporta ultima versiune sau nu a sistemului sau doar cele anterioare ultimei.

Google Play Developer Console – Google a facut o treaba excelenta cu Google Analytics. Acesta ofera informatii elaborate privind numarul de descarcari al aplicatiilor Android, iar rapoarte sunt furnizate per aplicatie si nu la total. Spre exemplu, se pot obtine informatii cumulative privind numarul de instalari/dezinstalari zilnice ale aplicatiei.

Figura 16 – Consola Google Analytics

Fiecare dintre raport, poate fi defalcat pe versiuni ale sistemului de operare, device, tara, limba, versiunea aplicatiei etc.

Figura 17 – Google Analytics defalcat pe versiuni ale sistemelor

Concluzii

iOS – Apple ofera un SDK mautr pentru dezvoltatori, cu o interfata stabila si un mediu de dezvoltare care contine tot ce este necesar pentru a incepe programarea aplicatiilor. Ca si aspecte negative, ar fi faptul ca certificarea aplicatiilor pot crea batai de cap din cand in cand, procesele de evaluare fiind foarte stricte dar si faptul ca uneori platforma nu este deschisa adaugarii unor noi functionalitati la aplicati de baza.

Android – Google aduce imbunatatiri si schimbari majore intre versiunile sistemelor de operare. Datorita raspandirii device-urilor ce folosesc sistemul de operare Android, dezvoltatorii vor fi nevoiti sa implementeze aceeasi functionalitate diferit, de la o versiune la alta a sistemului de operare, pentru a putea oferi cea mai buna experienta utilizatorului. Cea mai mare frustrare in randul dezvoltatorilor, il constituie Emulatorul care este foarte lent si de multe ori se prefera sa se dezvolte direct pe dispozitiv.

Bibliografie