Free Essay

Stimulare Creativitate

In:

Submitted By mariairina11
Words 2742
Pages 11
910SinteticImaginativGlobalAscultător IdealistAdministr ativÎndrăzneţCriticImaginativÎntreprinzător Inovator Înţelegător MetaforicOrdonatSimbolicFinanciar 1112EntuziastInovator IntuitivEmoţionalRelaţionalFiabilVisceralFapticAscultător Jucător EmoţionalConsensualFormator PunctualAtentRaţional1314PracticSimbolicPrecisFormator MeticulosMinuţiosClasicControlatAdministr ativStrategMinuţiosPrimitor FiabilSecvenţialConvenţionalCantitativ1516CalculatMetaforicModelator AtentAnaliticConvenţionalCalculatInvesteşteCriticCompetitor FapticServiabilInvesteşteProgramator ControlatTehnicRândul 1Rândul 1 ……..……..Rândul 3Rândul 3 ……..……..Rândul 5Rândul 5 ……..……..Rândul 7Rândul 7 ……..……..Rândul 9Rândul 9 ……..……..RândulRândul 11……..11……..RândulRândul 13……..13……..RândulRândul 15……..15……..Coloana 2Coloana 2 …………Coloana 4Coloana 4 …………Coloana 6Coloana 6 …………Coloana 8Coloana 8 …………ColoanaColoana 10……10……ColoanaColoana 12……12……ColoanaColoana 14……14……ColoanaColoana 16……16……Total: ……..Total: ……..PROIECTAR PROIECTAR EETotal: ……..Total: ……..ADOPTAREADOPTARETotal: ……..Total: ……..EFECTUAREEFECTUARETotal: ……..Total: ……..ÎNŢELEGER ÎNŢELEGER EEInterpretareInterpretarePutem acum să identificăm situaţiile în care ne simţim mai bine, în viaţa cotidiană. Nu există un profilPutem acum să identificăm situaţiile în care ne simţim mai bine, în viaţa cotidiană. Nu există un profil optim.optim.Profil dominantProfil dominant
"înţelegere""înţelegere"
Persoana caută mai întâi să înţeleagă fenomenele care o înconjoară. Se simte bine atunci cândPersoana caută mai întâi să înţeleagă fenomenele care o înconjoară. Se simte bine atunci când realizează operaţiuni de modelare (ecuaţii, analize de sisteme). Metoda preferată se bazează pe schemarealizează operaţiuni de modelare (ecuaţii, analize de sisteme). Metoda preferată se bazează pe schema clasică ipoteză-deducţie. Noţiunea de probă este decisivă. Îşi explorează potenţialul de ideaţie într-oclasică ipoteză-deducţie. Noţiunea de probă este decisivă. Îşi explorează potenţialul de ideaţie într-o manieră logică, plecând de la fapte, de la operaţiuni structurate şi, dacă se poate, cu ajutorul cifrelor.manieră logică, plecând de la fapte, de la operaţiuni structurate şi, dacă se poate, cu ajutorul cifrelor. Această persoană se simte în largul său în faza de pregătire: analiza faptelor, punerea în ecuaţie sauAceastă persoană se simte în largul său în faza de pregătire: analiza faptelor, punerea în ecuaţie sau modelarea problemei. Poate să participe şi la alte faze şi să le înţeleagă obiectivul.modelarea problemei. Poate să participe şi la alte faze şi să le înţeleagă obiectivul.Profil predominantProfil predominant
"efectuare""efectuare"
Se simte în largul său în activităţi de organizare, de planificare, de examinare detaliată a faptelor.Se simte în largul său în activităţi de organizare, de planificare, de examinare detaliată a faptelor. Manifestă un puternic ataşament pentru noţiunea de regulă şi de procedură; prezintă ideile sub o formăManifestă un puternic ataşament pentru noţiunea de regulă şi de procedură; prezintă ideile sub o formă structurată, bazată pe fapte, verificată.structurată, bazată pe fapte, verificată.
[pic][pic]

Se simte bine şi în faza de verificare: adaptarea soluţiei operaţionale la problema dată,Se simte bine şi în faza de verificare: adaptarea soluţiei operaţionale la problema dată, planificarea şi organizarea modalităţii de utilizare, realizarea unui prototip etc. planificarea şi organizarea modalităţii de utilizare, realizarea unui prototip etc.Profil predominantProfil predominant
"adoptare""adoptare"
Este caracterizat printr-o puternică înclinaţie în direcţia acţiunii, plecând de la fundamenteEste caracterizat printr-o puternică înclinaţie în direcţia acţiunii, plecând de la fundamente afective. Cuvântul de ordine este "adoptare". Este marcat de reacţii de natură organică sau senzorială.afective. Cuvântul de ordine este "adoptare". Este marcat de reacţii de natură organică sau senzorială. Este atent la calitatea relaţiilor interpersonale. Se simte bine în rolul de animator, de moderator, deEste atent la calitatea relaţiilor interpersonale. Se simte bine în rolul de animator, de moderator, de ascultător în cadrul echipei.ascultător în cadrul echipei.Profil predominantProfil predominant
"proiectare""proiectare"
Se simte bine în cadrul operaţiilor de conceptualizare, de sinteză şi de imaginaţie; poate proiectaSe simte bine în cadrul operaţiilor de conceptualizare, de sinteză şi de imaginaţie; poate proiecta idei, fără a-şi pune problema fezabilităţii lor immediate. Explorează potenţialul ideatic în mod intuitiv. Seidei, fără a-şi pune problema fezabilităţii lor immediate. Explorează potenţialul ideatic în mod intuitiv. Se simte bine în fazele de vizualizare şi conceptualizare a ideii, viziune pe termen lung etc. Participăsimte bine în fazele de vizualizare şi conceptualizare a ideii, viziune pe termen lung etc. Participăla oricela orice tip de demers organizat pe baza regulilor de joc.tip de demers organizat pe baza regulilor de joc.Creativitatea înseamnă folosirea unui potenţial individual sau colectiv, în vederea generării unor Creativitatea înseamnă folosirea unui potenţial individual sau colectiv, în vederea generării unor idei noi şi eficiente.idei noi şi eficiente.
Constituirea unui grup creativ de lucruConstituirea unui grup creativ de lucru
În vederea realizării unor proiecte comune se constituie grupuri de lucru, pentru a multiplicaÎn vederea realizării unor proiecte comune se constituie grupuri de lucru, pentru a multiplica şansele de succes. Chiar dacă o idee anume nu ia naştere decât decât în gândul unei persoane, la unşansele de succes. Chiar dacă o idee anume nu ia naştere decât decât în gândul unei persoane, la un moment dat confruntarea şi împărtăşirea ideilor permite lărgirea spectrului individual al percepţiilor.moment dat confruntarea şi împărtăşirea ideilor permite lărgirea spectrului individual al percepţiilor.Se ştie că nivelul calitativ al soluţiilor creative depinde mai ales de componenţa grupului.Se ştie că nivelul calitativ al soluţiilor creative depinde mai ales de componenţa grupului. Prezenţa unor specialişti în diverse domenii, cu profile creative care se completează reciproc, permitePrezenţa unor specialişti în diverse domenii, cu profile creative care se completează reciproc, permite stimularea unor schimburi rodnice.stimularea unor schimburi rodnice.Profilul creativ al grupului se poate realiza pornind de la profilurile individuale ale membrilor Profilul creativ al grupului se poate realiza pornind de la profilurile individuale ale membrilor grupului. Iată câteva exemple:grupului. Iată câteva exemple:
••
Grupul cu predominanţa "proiectare - adoptare", a emisferei drepte - în care sunt prezenţiGrupul cu predominanţa "proiectare - adoptare", a emisferei drepte - în care sunt prezenţi reprezentanţi ai celor două profile menţionate. Se bazează pe demersuri în principal intuitive.reprezentanţi ai celor două profile menţionate. Se bazează pe demersuri în principal intuitive. Comunicarea interpersonală este importantă, iar ideile emise sunt originale, dar prea puţin elaborate.Comunicarea interpersonală este importantă, iar ideile emise sunt originale, dar prea puţin elaborate. Grupul riscă să piardă rapid din vedere subiectul propus şi va înainta soluţii inedite, în multipleGrupul riscă să piardă rapid din vedere subiectul propus şi va înainta soluţii inedite, în multiple direcţii.direcţii.
••
Grupul cu predominanţa "înţelegere - efectuare", al emisferei stângi - în care sunt prezenţiGrupul cu predominanţa "înţelegere - efectuare", al emisferei stângi - în care sunt prezenţi reprezentanţi ai celor două profile menţionate.reprezentanţi ai celor două profile menţionate.Se bazează în principal pe demersuri raţionale. Încearcă să rezolve problema metodic, apelând laSe bazează în principal pe demersuri raţionale. Încearcă să rezolve problema metodic, apelând la metode ştiinţifice, convergente. Riscă să limiteze câmpul soluţiilor posibile şi propune câteva idei dejametode ştiinţifice, convergente. Riscă să limiteze câmpul soluţiilor posibile şi propune câteva idei deja confirmate.confirmate.
••
Grupul cu predominanţa "înţelegere-proiectare". Emite idei strălucite, argumentate într-o manierăGrupul cu predominanţa "înţelegere-proiectare". Emite idei strălucite, argumentate într-o manieră originală - care se vor limita doar la câteva axe de reflecţie şi vor risca să pară prea generale sauoriginală - care se vor limita doar la câteva axe de reflecţie şi vor risca să pară prea generale sau abstracte, din cauza lipsei de elaborare şi de ancorare în realitatea concretă.abstracte, din cauza lipsei de elaborare şi de ancorare în realitatea concretă.
••
Grupul cu predominanţa "efectuare-adoptare". Propunerile vor fi captivante şi concrete. Vor Grupul cu predominanţa "efectuare-adoptare". Propunerile vor fi captivante şi concrete. Vor simplifica problema furnizând răspunsuri structurate, acceptabile de câtre toţi participanţii - dar caresimplifica problema furnizând răspunsuri structurate, acceptabile de câtre toţi participanţii - dar care riscă să nu fie destul de ample sau pertinente, privind din perspectiva cadrului iniţial.riscă să nu fie destul de ample sau pertinente, privind din perspectiva cadrului iniţial.
••
Grupul total, cu prezenţa celor patru predominanţe. Poate ajunge la soluţii operaţionale şi originale.Grupul total, cu prezenţa celor patru predominanţe. Poate ajunge la soluţii operaţionale şi originale. Contextul riscă uneori să devină conflictual, iar grupul se poate angaja într-o dezbatere departe deContextul riscă uneori să devină conflictual, iar grupul se poate angaja într-o dezbatere departe de subiectsubiect Creştera competitivităţii, în contextul dezvoltării durabile este strâns legată şi directdeterminată de creativitatea oamenilor care iniţiază proiecte antreprenoriale. Problemele derezolvat, situaţiile, colectivele care se modifică continuu permit antreprenorilor/managerilor creativi să încurajeze creativitatea şi să se manifeste cu succes în mediul creativ din care fac parteşi în care sunt parte. Conducerea creativă poate face faţă schimbărilor rapide. Inovaţiaspectaculoasă şi/sau îmbunătăţirile continui pot fi eficace şi eficiente sau dimpotrivă.Profesionalismul cocreatorului-antreprenor/manager care surprinde/conştientizează esenţa şiarmonia dintre elementele aparent disparate din întregul dinamic/complex, fiind entuziasmat deactivitatea aflată în derulare, este hotărâtor.
Stimularea comportamentului creativ. Dezvoltarea creativităţii.
Sensibilizarea întregului personal. Practica a demonstrat că cel mai valoros capital este potenţialul creator al organizaţiei, în primul rând al echipei de conducere.Dintre toate resursele, creativitatea este cea mai aproape de acţiune, şi acţiunea întreprinsăla momentul şi locul potrivit produce profit. Trecerea de la complacere şi conformism la participare activă poate începe cu persoanele mai „sensibile la probleme” încurajate de„ programe generale continui de sensibilizare
” făcute cu profesionalism şi măsură (includinformări, expuneri, dezbateri, aplicaţii, studii de caz, jocuri de rol, vizite, schimburi deexperienţă, prin masmedia etc.) – care creează contextul în care unii devin conştienţi de unele probleme cărora nu li s-a acordat atenţia cuvenită, de consecinţele posibile, avantajele şidezavantajele pe termen scurt/mediu/lung ale diferitelor soluţii etc. Omul sensibilizat vede,înţelege, rezolvă, caută, găseşte. Organizaţiile care încurajează creativitatea şi, în funcţie de
ÎNŢELEGEREPROIECTAREEFECTUAREADOPTARE10101010
[pic] personalitatea oamenilor şi colectivelor, de etapa şi poziţia în care se află, de venituri şi tradiţii,sezvoltă structuri organizatorice flexibile care corespund obiectivelor sale. Este utilă rezolvarea problemelor cât mai aproape de locul unde apar, unde se formulează – de către colectiveinterdisciplinare creative. Îmbunătăţirea activităţilor de culegere, triere şi promovare a ideilornoi se realizează mai uşor prin asigurarea unui dialog continuu între cei ce solicită idei şi cei carele emit.
Îmbunătăţirea continuă a procesului de materializare a ideilor creative se face înfuncţie de natura ideii, de condiţiile necesare pentru aplicarea acesteia, de rezultatele ce se obţin îndiverse faze ale acesteia. Depăşirea unor rutine şi şabloane începe cu dezvoltarea creativă înexercitarea funcţiilor conducerii, cu o atitudine mai receptivă a antreprenorilor/managerilor faţă denou, creşterea competenţei personale şi interpersonale pe fundalul considerării oamenilor ca parteneri egali în procesul schimbării, organizarea unor programe creative de formare continuă,extinderea utilizării metodelor de stimulare a creativităţii colective.
Procesul creativ în patru faze:
Definim creativitatea ca utilizarea unui potenţial personal pentru un proces care ne permite săgăsim idei noi, originale.S-au identificat patru etape indispensabile procesului creativ: pregătirea, incubaţia, iluminarea şiverificarea (J. Wallas).

Pregătirea: corespunde impregnării în memorie a obiectului cercetării prin intermediuldescrierii, al formulării şi grupării datelor disponibile.

Incubaţia: este adesea faza cea mai lungă, şi corespunde unei p Exemplu:Un tată obişnuit, iubitor de familie şi sârguincios în a-şi demonstra prin exemplu directcredinţa profundă în Dumnezeu, îşi imaginează că ar putea folosi convingerile spirituale şideprinderile profesionale pentru a-şi asigura o existenţă armonioasă.Ştie că are prieteni numeroşi şi că ar vrea ca tot ceea ce lor le place să constituie filonulunei aplicaţii comune. şTie că a avut, de-a lungul timpului şi câţiva "duşmani" care I-au devenit, întimp, prieteni buni. Ştie şi că mulţi îl consideră un adevărat lider, capabil să-I convingă şi pe alţiide convingerile lui.Acum îşi pune problema unor modalităţi concrete de schimbare a drumului vieţii lui defamilie. Soluţiile pe care le simte ca valabile, sunt:

dezvoltarea aptitudinilor de bun ascultător şi mediator;

dezvoltarea propriei pregătiri profesionale - aceea de profesor de istorie;

dezvoltarea unei aplicaţii de succes pe tema "instruirea continuă - învăţămintele istorieiadevărate";

dezvoltarea unor aplicaţii pentru familia sa şi a altor familii, ca de exemplu excursii comune, planificarea viitorului etc.
Metoda creativă EFI-ROM - Varianta aplicabilă în special persoanelor imaginative
Metoda constă în 3 secvenţe:1.Identificarea Gândului Sponsor Armonios de început

la orice problemă, de orice natură, după o "impregnare completă cu acea problemă" se lasă unmoment de linişte, de relaxare;

după finalizarea etapei anterioare fiinţa dornică de găsire a unei soluţii armonioase eficiente îşiaminteşte de un moment plăcut din trecutul său şi se lasă "impregnat" de amintirea plăcută;

fiinţa "impregnată cu amintirea plăcută" îşi aminteşte de problema a cărei soluţie eficientăarmonoiasă o caută şi trece în revistă primele gânduri, impresii, soluţii care îşi fac apariţia. Lenotează pentru a le analiza cu atenţie alterior;

în momentul în care are senzaţia subiectivă că a găsit soluţia potrivită se opreşte din "visare";

inventariază "la rece" notiţele făcute în starea de reverie creativă.Exemplu:Un om în vârstă, cu multe realizări la activ, cu mare putere de muncă în tinereţe şi cuoarecari probleme de sănătate acum îşi pune problema capacităţii de a-şi folosi experienţadobândită de-a lungul vieţii pentru a-I ajuta pe alţii - şi a se ajuta pe el însuşi.Îşi aminteşte cu lux de amănunte că la şcoala generală a învăţat de la profesorul de istoriecă niciodată nu e bine să nu apelezi la învăţătura înaintaşilor, că şi înaintaşii sunt prezenţiîntotdeauna prin experienţa lor - ce s-a transmis urmaşilor. îŞi aminteşte că a plâns de bucurieatunci când a vizionat un film despre Decebal. Acum ştie: voia să facă un act demn, de mare curaj- acela de a readuce în actualitate învăţăturile străbunilor, actualizate şi perfecţionate de-a lungultimpului. Ştie cum va proceda; va lua legătura cu dr. Săvescu şi-I va propune o colaborare pentrudezvoltarea manifestărilor complementare Congresului anual de dacologie.2.Identificarea Gândului Sponsor Armonios de sfârşitŞtiind că orice sfârşit este un nou început putem crede că trebuie căutat un alt fel de GândSponsor Armonios de început. Totul se repetă pe fondul unei experienţe mai bogate. E bine săconştientizăm că orice gând, vorbă, faptă are urmări. Dacă urmările sunt pozitive atunci suntem pedrumul bun. Armonia generată în "fluvii de Gânduri-sponsor-armonioase" de început şi sfârşitconferă vieţii armonie deplină. Practicanţii pot avea surprize peste surprize. Exemplu:Cetăţeanul din exemplul anterior se întrebă: "cum aş putea să ştiu că ceea ce am de gând esteutil pentru mine şi pentru ceilalţi?"Amintindu-şi de vizionarea filmului Dacii a simţit un fior. Î-a plăcut enorm personajul principal - Decebal. A "plâns de necaz" atunci când acesta a apierdut lupta. Acum ştia: lupta nu setermină niciodată. În felul lui va lupta pentru ca şi alţii să ştie despre morala dacilor, despre vitejiadovedită, despre crezul în victorie.3.Dăruirea întregii metode şi aplicaţiilor cunoscute, spre aplicare, tuturor doritorilor.Metoda dă rezultate mai ales atunci când perseverăm şi facem astfel încât soluţia noastră să fieaplicabilă şi altora. Putem spune că se petrece ceva "miraculos", că devenim adevăraţi "maeştri" întehnica creativă armonioasă EFI-ROM.Metoda aceasta este utilă chiar şi atunci când credem că nu există nici o soluţie viabilă.
Metoda creativă armonioasă EFI-ROM - Varianta aplicabilă în special persoanelorsentimentale
Sesizarea şi cotarea unei probleme cu "inima"Unii oameni apreciază soluţiile, situaţiile de viaţă, "cu inima"; ei sunt sentimentali. Aceştia pot uşor identifica imaginativ sau logic soluţii armonioase pentru fiecare problemă, iar selectarea o pot face cu "inima" astfel:1.construirea mentală a unui scurt cântec despre soluţia respectivă şi acordarea unei note;2.acelaşi lucru pentru fiecare soluţie-dorinţă;3.compară notele acordate şi stabileşte prioritatea priorităţilor.E foarte posibil ca să facă o melodie pentru câteva dorinţe; în acest caz poate lega între elesubiectele generatoare de aprecieri.Exemplu:Untânăr absolvent de facultate, preocupat de identificarea logică a celei mai bune soluţii pentru evoluţia sa umană, intenţionează să aleagă între:

a fi antrenor la un club sportiv cunoscut;

a fi profesor de sport şi voluntar la o organizaţie obştească;

a fi profesor itinerant în cadrul Caravanei "Şi noi putem reuşi";

a fi asistent cultural în organizaţia pe care o va înfiinţa, şi care se va ocupa de promovareasportului pentru toţi în paralel cu dezvoltarea personalităţii participanţilor.Apreciind cu inima, află că:Sportul este pentru toţiSportul este şi-un negoţSportul este pentru elUn fel de "încetinel".El acuma să-şi dea seamaSoluţia ce este-n caleSe numeşte îndreptareDezvoltae-mbărbătare.Ştie deci că este bineSă-şi creze un renume.Renumele l-a găsitEste el cel împlinit.Acum ştie; soluţia "extra" este ultima. Obs.
Metoda creativă individuală EFI-ROM, faţă de alte metode creative utilizate de-a lungultimpului, are avantajul că permite abordarea problemei în corelaţie cu informaţiile dinsubconştientul persoanei care o aplică. A dat rezultate excelente în cazuri în care alte metode s-audovedit greoaie sau inoperante. Metoda creativă armonioasă EFI-ROM se poate utiliza cu rezultateexcelente de către aceia care o înţeleg şi sunt dispuşi să mobilizeze informaţii profunde dininteriorul propriei fiinţe.1.Teresa M. Amabile – Creativitatea ca mod de viaţă. Ghid pentru părinţi şi profesori, ed.Ştiinţă-tehnică, 19972.Belous V. - un algoritm generalizat al inventicii, în vol. Lucrările celui de al 3-leaSimpozion Naţional de Inventică, Iaşi, 19863.Belous V. - Inventica, ed. Gh. Asachi, Iaşi 19924.Vasile Virgil FEIER - Creativitate şi creativitate managerială, ed. Expert, 1995
http://www.scribd.com/doc/39592285/Creativitate-Si-Inovare-a

Similar Documents

Free Essay

Marketing

...6. Strategia şi tactica de marketing În economia de piaţă, orice organizaţie şi în mod deosebit o organizaţie cu scop lucrativ îşi concepe o politică proprie, prin care îşi desemnează direcţiile de evoluţie în viitor, precum şi modalităţile concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să-i asigure permanenţa pe piaţă şi mai ales dezvoltarea de ansamblu. O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing care-i oferă posibilitatea receptării promte şi reale a semnalelor pieţii şi-i permite adaptarea rapidă la modificările apărute pe piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze corect parametrii pieţii şi să aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă şi avantajele comparative faţă de concurenţi. În condiţiile actuale, nici o întreprindere nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care  să –i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează, întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire  a acestora, şi se reflectă în conţinutul politicii de marketing a întreprinderii.  6.1. Raportul...

Words: 6665 - Pages: 27

Free Essay

Managementul Resurselor Umane

...ªtefan Stanciu Mihaela Ionescu Managementul resurselor umane CUPRINS CAPITOLUL 1 – Introducere în managementul resurselor umane / 11 1.6. Managementul resurselor umane / 41 1.6.1. Concepte / 41 1.6.2. Obiective privind resursele umane / 43 1.6.3. Departamentul de resurse umane / 44 CAPITOLUL 2 – Manageri [i leadership / 57 2.1. Managerii / 57 2.1.1. Caracterizare general` / 57 2.1.2. Profiluri manageriale / 60 2.1.3. Caracteristicile managerilor / 64 2.2. Managerii de resurse umane / 73 2.3. Delegarea / 77 2.4. Decizia – func]ie esen]ial` a conducerii / 79 2.4.1. Concepte / 79 2.4.2. Tipuri de decizie / 81 2.4.3. Decizia de grup / 83 2.4.4. Etapele procesului decizional / 85 2.5. Leadership / 91 2.6. Dezvoltarea competen]elor managerilor / 100 2.7. Aplica]ii [i studii de caz / 102 CAPITOLUL 3 – Strategii, politici [i planuri privind resursele umane / 111 3.1. Strategii / 111 3.1.1. Schimbarea organiza]ional` / 111 3.1.2. Planificarea strategic` / 115 3.1.3. Cerin]e [i linii strategice / 116 3.1.4. În ce const` strategia de personal? / 117 3.1.5. Op]iuni strategice / 119 3.2. Politici de personal / 121 3.2.1. Caracteristicile politicilor tradi]ionale / 121 3.2.2. Caracteristicile politicilor moderne / 122 3.2.3. Politici cu spectru larg / 126 3.2.4. Politici privind plec`rile voluntare / 130 3.2.5. Previziunea [i planificarea personalului / 131 3.3. Prognoza resurselor umane / 136 3.4. Tendin]e în domeniul resurselor umane / 137 3.5. Practici privind personalul...

Words: 88681 - Pages: 355

Free Essay

Comunicarea in Organizatii

...CAP. III. COMUNICAREA ÎN ORGANIZAŢII ŞI IMPUNEREA IMAGINII FIRMEI ŞI PRODUSELOR SALE      Comunicarea în interiorul sau în exteriorul organizaţiei are loc pe două planuri: pe plan strict managerial şi pe cel al marketingului. Pot fi identificate astfel două tipuri de reţele de comunicare: comunicaţii manageriale şi comunicaţii de marketing: - comunicaţiile manageriale au rolul de a asigura transmiterea acelor mesaje care permit derularea proceselor de management şi de execuţie specifice oricărei organizaţii. Procesul de comunicare managerială reprezintă, de altfel, suportul realizării mai ales a uneia dintre funcţiile managementului. - comunicaţiile de marketing, în schimb, au un rol ceva mai specific, contribuind la atingerea obiectivelor prevăzute în planurile de marketing ale organizaţiei.      În prezent, literatura de specialitate nu oferă un punct de vedere care să indice unanimitatea opiniilor cu privire la conţinutul comunicaţiei de marketing. Astfel, unii autori pun semn de egalitate între comunicaţia de marketing şi promovare. Potrivit lui Michael Ray, comunicaţia de marketing reprezintă un mix format din patru elemente (publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor şi relaţii publice), sau din mesaje specifice, elaborate pentru a evoca anumite opinii, sentimente sau comportamente; comunicaţia de marketing corespunde unei anumite situaţii şi face parte din mix-ul de marketing alături de produs, preţ şi distribuţie. Definiţia indică faptul că autorul nu face...

Words: 10937 - Pages: 44

Free Essay

Revenue

...Laurenţiu-Dan Anghel BUSINESS TO BUSINESS MARKETING ISBN 973-594-550-9 Editura ASE Bucureşti 2004 Particularităţi ale pieţei organizaţionale. Strategii de marketing utilizate de întreprinderile ce acţionează pe piaţa business to business. 2 CUPRINS Capitolul 1. Marketingul şi piaţa bunurilor productive......... 1.1 Ce este marketingul...................................... 1.2.Dezvoltarea marketingului............................ 1.2.1 Momente ale evoluţiei marketingului .. 1.2.2 Apariţia şi dezvoltarea marketingului industrial ……............................…...... 1.2.3 Particularităţi ale marketingului industrial . Capitolul 2. Întreprinderea şi mediul său extern.……….... 2.1 Conţinutul şi structura mediului extern al întreprinderii .....................…………………. 2.1.1 Micromediul întreprinderii………......... 2.1.1.1 Componentele micromediului . 2.1.1.2 Relaţiile întreprinderii cu micromediul ……..................... 2.1.2 Macromediul întreprinderii ……........... 2.2 Piaţa şi mediul extern ……........................... 2.2.1 Piaţa întreprinderii şi piaţa produsului. 2.2.2 Dimensiunile pieţei întreprinderii......... 2.2.2.1 Profilul pieţei..............………... 2.2.2.2 Capacitatea pieţei .………...... 2.2.2.3 Aria teritorială a pieţei……...... 2.2.2.4 Structura pieţei......………....... Capitolul 3. Cercetarea pieţei bunurilor productive .......... 3.1. Informaţii provenite din surse statistice ............ 3.2. Informaţii obţinute din experimente economice. 3.3. Informaţii...

Words: 29959 - Pages: 120

Free Essay

Marketing

...Marketing Note de curs pentru studenții la master Capitolul 1. CONCEPTUL DE MARKETING 1.1. Esenţa marketingului 1. Conceptul de marketing Termenul de „marketing” este de un cuvânt de origine anglo-saxonă provenind din verbul englezesc „ to market” care înseamnă a vinde, a cumpăra, a realiza schimburi pe piaţă. Marketingul este o noţiune cu caracter complex şi cu o utilizare largă internaţională. Acesta se referă la realizarea unui produs începând cu concepţia şi până la producerea lui efectivă, precum şi la vânzarea, promovarea şi distribuţia produsului pornind de la cunoaşterea nevoilor consumatorilor şi având ca scop satisfacerea superioară a acestora. Dicţionarul enciclopedic al limbii române defineşte marketingul ca fiind: „ansamblul activităţilor (procedeelor) prin care producţia este orientată şi adaptată cererilor prezente şi viitoare ale consumatorului, pentru satisfacerea integrală, la locul şi timpul dorit, cu mărfurile cerute de acesta, în condiţiile rentabilităţii întreprinderii producătoare sau comerciale.” Marketingul nu trebuie confundat cu activitatea de vânzare desfasurată de firmă. În vechea concepţie comercială, toate eforturile organizaţiei erau îndreptate spre sprijinirea desfacerii, a tot ceea ce producea firma. Marketingul are însă menirea să ofere recomandări referitoare la produsul potrivit consumatorilor, modalitatea de a ajuge la aceştia precum şi cantitatea necesară de produse, prin coordonarea tuturor...

Words: 47701 - Pages: 191

Free Essay

Publicity

...Introducere în publicitate cursuri universitare Dan Petre Mihaela Nicola Introducere în publicitate comunicare.ro Ilustraþia copertei: Cristian Kit Paul, Brandient Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice „David Ogilvy“ Strada Povernei 6–8, Bucureºti Tel./fax: (021) 313 58 95 E-mail: difuzare@comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României PETRE, DAN Introducere în publicitate / Dan Petre, Mihaela Nicola. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2004 Bibliogr. ISBN 973-711-004-8 I. Nicola, Mihaela 659.1 Cuprins Notã introductivã / 7 Introducere: surse teoretice ºi delimitãri conceptuale / 9 Surse teoretice / 10 Delimitãri conceptuale. Definiþii. Distincþii faþã de domeniile înrudite / 18 Scurt istoric al publicitãþii / 25 Scurt istoric al publicitãþii la nivel internaþional / 25 Scurt istoric al publicitãþii în România / 34 Publicitatea ca proces de comunicare / 41 Funcþiile publicitãþii / 44 Tipuri de publicitate / 47 Rolul publicitãþii în activitatea de marketing / 52 Obiectivele campaniei de publicitate / 55 Canalele media utilizate în publicitate / 56 Agenþia de publicitate / 67 Agenþia de publicitate / 67 Scurt istoric / 68 Agenþia de publicitate modernã / 71 Cercetarea pentru publicitate / 87 Cercetarea exploratorie ºi de dezvoltare a campaniei (developmental research) / 93 Cercetarea confirmatorie de testare (confirmatory research...

Words: 106426 - Pages: 426

Free Essay

Management

...CAPITOLUL 1 – MANAGEMENTUL STRATEGIC NOŢIUNI CONCEPTUALE 1.1. CONCEPTUL DE MANAGEMENT STRATEGIC Termenul de management strategic şi-a făcut intrarea oficială în limbajul teoretic încă din 1973, în cadrul ,,The First International Conference of Strategic Management” organizată de I.H. Ansoff la Universitatea Vanderbilt. În momentul de faţă nu există o unanimitate de păreri în ceea ce priveşte definirea termenului de management strategic, astfel, întâlnind o varietate de modalităţi de definire a conceptului de management strategic. Managementul strategic este considerat drept: ➢ procesul care urmăreşte să faciliteze conducerea unei firme şi să utilizeze strategia pentru a-i orienta acţiunile; el integrează punerea în operă a acţiunilor strategice legate de factorii structurali şi culturali. ➢ formă de conducere care urmăreşte să asigure în timp cea mai bună congruenţă posibilă între exigenţele mediului înconjurător, ale partenerilor interni şi externi şi obiectivele managerilor, administrarea dar şi crearea de potenţial şi se interesează atât de interiorul cât şi de exteriorul întreprinderii, de dimensiunea politică şi de cea economică şi conferă un rol important dimensiunii organizaţionale, respectiv structural şi culturii întreprinderii. ➢ un mod de conducere diferit al firmei care vizează să asigure o îmbinare strânsă între strategie şi operaţii. Aceasta semnifică faptul că toate deciziile operaţionale (care nu sunt decât decizii...

Words: 34870 - Pages: 140