INSTITUTUL TEOLOGIC PENTICOSTAL DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE PENTICOSTALĂ

Viziunea unui lider

Student,
Daniel Crișan, anul IV, IFR

1 of 8

1. Ce este viziunea?

Dicționarului explicativ al limbii române definește viziunea ca fiind modul unei

persoane de a percepe anumite lucruri. Totuși aceasta definitie cuprinde doar o parte de adevar în ceea ce privește viziunea creștină. Un mare cântăreț de muzică jazz, când a fost pus să definească ritmul a spus: “dacă îl ai, nu are nevoie de nici o definiție, insă dacă nu îl ai, nici o definiție nu este de ajutor”; în opinia lui George Barna, același lucru se aplică și în ceea ce priveste viziunea. Tot el formulează și o definiție care este mult mai apropiata de conceptul de viziune creștină. El percepe viziunea ca fiind o “imagine mentală a unui viitor preales de Dumnezeu și impărtășit slujitorilor Săi, și se bazeaza pe o cunoaștere deslușita de Dumnezeu, de sine insăși si a circumstanțelor”1. Termenul de imagine mentală face referire la felul în care o persoană vede cum vor arăta lucrururile peste o anumită perioadă. Această imagine, în concepția lui George Barna este unică și personală. Un alt lucru important în această definiție este faptul că sursa aceastei imagini este Dumnezeu. Viziunea este reflexia felului prin care Dumnezeu dorește sa iși zideasca impărăția Sa. Dumnezeu alege să împărtășească această imagine cu oamenii Săi, adevărații lideri.

In epistola către Evrei 11:1 găsim definiția credinței: “o încredere neclintită în

lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd”. Aceasta definiție a credinței accentuează foarte mult ideea viziunii. Autorul definește credința ca fiind încrederea în viziune, lucruri nădăjduite care nu se văd. Aceasta încredere, vedem în versetul următor că a dat puterea marturiei bune de care au avut parte eroii credinței, cei mai mari lideri întâlniți în Sfânta Scriptură, cei enumerați in continuarea capitolului. Din acest pasaj putem să înțelegem importanța deosibită pe care o are viziunea, înțelegerea și acceptarea ei.

Bruce Wilkinson in cartea sa, ”Cel ce da viziune” spune ca nu crede să existe un

om care să nu aibă o viziune ci doar oameni care și-au uitat viziunea, nu o pot descris sau nu mai cred în ea. În opinia lui fiecare om se naște cu un vis, o viziune, acest lucru face parte din codul genetic al fiecărui om.

Un mare pericol în înțelegerea viziunii și a oamenilor vizionari este acela de a merge

prea în față. De a trăi prea mult în viitor și aproape deloc în prezent. Granița dintre viziune și fanatism este una extrem de subțire. Un om care și-a uitat viziunea este un om banal, un lider este întotdeauna cu un pas înainte însă un fanatic este cu doi pași înainte, deconectat de ceea ce se întâmpla în prezent. Referitor la acest pericol, Hans Finzel
1

The Vision Power, George BARNA, pagina 39

2 of 8

spune ”să nu fii prea mult în fața plutonului pentru că s-ar putea să te confunde cu inamicul și sa te împuște în spate”.

Deși viziunea are de a face cu o perioadă viitoare, ea nu trebuie sa fie un lucru

strict neschimbabil. Totuși ea trebuie sa fie păstrată chiar și atunci când biserica sau lucrarea merg bine. Dumnezeu vorbește omului, circumstanțele și oamenii se schimbă, ca atare viziunea trebuie păstrată și ajustată în vederea obținerii scopului final dat de
Dumnezeu. Chiar daca viziunea poate sa fie ajustată scopul final este unul clar, bine definit în cea mai mare descoperire dată vreodată omului și anume Sfânta Scriptură.

Pentru a cuprinde întreaga definiție a viziunii, după cum George Barna sugerează,

trebuie să îl înțelegem pe Dumnezeu. Un lider trebuie sa aibă ochii, urechile și inima deschise la ceea ce Dumnezeu vorbește. Pentru ca viziunea să fie una autentică, relația cu Dumnezeu a celui ce o primește trebuie sa fie una autentica. În al doilea rând viziune presupune o foarte bună cunoștere de sine. Pentru a avea o viziune pe care să o poți și urma trebuie să îți cunoști abilitățile și limitările. Viziune implică impletirea acestora cu planul lui Dumnezeu. Și nu în ultimul rând viziunea implică înțelegerea circumstanțelor.

2. Viziunea marilor oameni ai Bibliei

Cu toate că termenul de viziune este unul relativ nou, conceptul lui este întâlnit înca

de la primele pagini ale Bibliei. Dumnezeu a dat o viziune lui Adam si Evei; viziune care a fost uitată în momentul în care aceștia au păcătuit. Ceea ce este important referitor la viziunea primită din partea lui Dumnezeu, este că dacă ea nu este împlinita de omul căruia i-a fost dată, lucrarea lui Dumnezeu oricum merge mai departe. Dumnezeu își alege alți oameni cărora să le descopere planurile mărețe ale lucrării sale.

Moise ne demonstrează ca de multe ori viziunea lui Dumnezeu completează

limitările oamenilor. Cand Dumnezeu îi vorbește lui Moise, el îi amintește că are ”vorba și limba încurcată”. Cu toate acestea Dumnezeu alege să îi descopere viziunea Sa, iar
Moise în cele din urmă alege sa facă din ea viziunea lui. George Barna spune că ”la fel ca și celelalte viziuni împărtășite de Dumnezeu, viziunea dată lui Moise nu se concentrează pe satisfacerea nevoilor egoiste ale omului ci pe căutarea altruistă de a reconsilia lumea spre Creatorul ei”. În urma acestei viziuni, Moise a trebuit să renunțe la confortul care îl avea probabil in Madian și sa ducă o viață nomadă, să meargă înaintea lui Faraon cu cererea lui, lucru care probabil că i-ar fi pus viața în pericol având în vedere motivul pentru care a părăsit Egiptul cu câțiva ani în urmă, sa scoată poporul din Egipt și să le slujească.

Un alt vizionar al bibiliei este David. Petru spune despre el în Fapte 2:29-31

următoarele cuvinte ”Cât despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraților, să vă spun
3 of 8

fără sfială că a murit și a fost îngropat; și mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi. Fiindcă David era proroc și știa că Dumnezeu îi făgăduise cu jurământ că va ridica pe unul din urmașii săi pe scaunul lui de domnie, despre învierea lui Hristos a prorocit și a vorbit el, când a zis că sufletul Lui nu va fi lăsat în Locuința morților și trupul Lui nu va vedea putrezirea.” Din acest pasaj putem să vedem că David era conștient de viziunea pe care a primit-o din partea lui Dumnezeu. Înca de la început, când el a fost uns de către
Samuel, David era conștient de viziunea lui. Acest lucru i-a dat putere să lupte cu Goliat, asta i-a dat înțelepciune să nu îl omoare pe Saul chiar dacă a avut ocazia. În cele din urmă la vârsta de 30 de ani David ajunge împărat și domnește 40 de ani. David ajunge să îl înlocuiască pe Saul deoarece acesta pierde viziunea pe care Dumnezeu i-a dăruit-o.
Saul ajunge sa vadă poziția pe care o avea în termeni omenești bazându-se pe propriile puteri. David în schimb dă dovada de pasiune pentru voia lui Dumnezeu și pentru împlinirea și transmiterea ei mai departe. Cu toate că a avut parte și de eșecuri pe plan personal, el alege să rămână totuși dependent de Duhul lui Dumnezeu și de ierteare Lui iar în cele din urmă David este socotit ca un bun conducător ”David a împărățit peste
Israel și făcea judecată și dreptate la tot poporul lui.” (2 Samuel 8:15). David a fost și va rămane un mare lider în istoria Israelului. Pavel a spus despre el că ”a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu”. Cred că aceste cuvinte ar trebui să descrie orice mare conducător.

Neemia deasemenea a fost un om care a primit din partea lui Dumnezeu viziunea

de a rezidi zidurile Ierusalimului. După câteva zile de plâns, post și rugăciune, pentru
Neemia viziunea din partea lui Dumnezeu a fost clară. Cu toate că împlinirea acestei viziuni nu era ușoară, procesul de reconstrucție s-a desfășurat sub amenințările continue ale lui Sanbalat, Tobia, a arabilor, amoniților și asdodienilor. Cu toate acestea Neemia stă ferm și nu uita viziunea pe care Dumnezeu i-a dat-o. El o împărtășește cu restul iudeilor și împreuna duc la bun sfârșit aceasta lucrare. Neemia era conștient că aceasta viziune a fost un primită din partea lui Dumnezeu - ”ce-mi pusese Dumnezeul meu în inimă să fac pentru Ierusalim” (Neemia 2:12) - lucru care îi dă putere și încredere în această viziune.

Nu pot să nu amintesc printre vizionarii Sfintelor Scripturi de apostoli. Isus alege

doisprezece persoane cărora le împărtășește viziunea Lui și care mai târziu fac din ea viziunea lor personală. Simon după întalnirea cu Isus poartă numele Petru, un nume care are o însemnătate deosebită și care vine cu o viziune și mai deosebită. Isus îi spune ”Și
Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea” (Matei 16:18). Petru duce mai departe această viziune și chiar moare pentru ea. Deasemene Pavel este un alt om căruia Dumnezeu alege să îi descopere viziunea Sa pentru slujire. Cu toate că Pavel
4 of 8

începe prin lucra împotriva viziunii lui Dumnezeu, în cele din urmă Dumnezeu alege să îl facă o unaltă pentru răspândirea evangheliei lui Isus Hristos. Viața pământească a lui
Pavel în acel moment ia o întorsătură drastică; dintr-un om învățat și cu vază în fața marelui preot viața lui Pavel ajunge se fie descrisă astfel: ”De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una; de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împroșcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adâncul mării. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăți, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între frații mincinoși; în osteneli și necazuri, în privegheri adesea, în foame și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte!” (2 Corinteni 11:24-27). Pavel este un exemplu în slujire datorită pasiunii pe care o punea în îndeplinirea viziunii primite din partea lui Dumnezeu.
Cred cu tărie ca orice lider are de învățat o mulțime de lucruri de la Pavel în ceea ce privește pasiunea și înflăcărarea pe care acesta o punea în îndeplinirea viziunii primite.

3. Scopul viziunii

Este necesar pentru un lider să aibă o viziune? Care este rolul viziunii? La ce ajută

să ai viziune? Care sunt beneficiile viziunii? Sunt câteva întrebări cărora ne propunem să răspundem în acest capitol. În Proverbe 29:18, Solomon spune că atunci ”când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu”. Biserica fără viziune este o biserică fără frâu, un lider fără viziune este o contradicție. Un lider prin definiție trebuie să aibă frâu, cumpătare, stăpânire de sine. Așadar, viziunea nu este o opțiune ci o necesitate. Deși viziunea este un lucru unic atât în percepția lui Wilkinson cât și a lui George

Barna, adevărații lideri spune Barna că trebuie să își împărtășească viziunea cu cei din jur.
Cel mai mare exemplu în acest sens este Isus, care a ales să împărtășească vizunea lui cu apostolii. Cum am mai amintit, scopul unei viziuni nu este să ofere beneficii egoiste liderului ci este acela de a-i îndruma pe cei din jur înspre dătătorul viziunii, Dumnezeu.
Chiar și în rândul marilor lideri amintiți în capitolul precedent, beneficiile viziunii s-au manifestat asupra celor din jurul lor.

Un alt scop al viziunii este acela de a da direcție unei lucrări. Fără o viziune,

biserica nu are nici o direcție. Este foarte important pentru o biserică să știe încotro se îndreaptă care este scopul ei. Viziunea are rostul de a face aceste lucruri clare în rândul enoriașilor. O organizație fara o direcție clara cu siguranță va sfârși repde, însă o biserică cu viziune chiar dacă genrațiile se schimbă viziunea și direcția ei va dăinui. Biserica
5 of 8

primară a fost o biserică care a avut o viziune din partea lui Dumnezeu, apostolii, au avut viziune, acesta este motivul pentru care creștinismul a ajuns așa departe.

Viziunea inspiră comunitatea. Oamenii nu se vor întoarce la Hristos datorită

abilităților noastre, sau și dacă o vor face nu va fi o întoarcere autentică. Oamenii se vor întoarce la Hristos și se vor alătura unei comunități care învață despre Hristos când vor vede viziunea comunității și învățăturile care fac parte din această viziune.

Vizunea deasemene dă sens unei lucrări. Ea mobilizează oamenii la acțiune și îi

ajută să aleagă ce sa facă și ce să nu facă în procesul în care se află. Comunitatea are nevoie de o viziune pentru a se păstra unitatea. Cu ajutorul viziunii fiecare este conștient de locul pe care îl are în lucrarea lui Dumnezeu și de responsabilitate lui.

Scopul suprem al viziunii rămâne păstrarea comuniunii cu Dumnezeu, imprimarea

planului Său în viața fiecărui credincios.

4. Pretul viziunii
Ca si orice alt lucru bun și viziunea are un preț. În continuare ne propunem să vedem care este prețul ei. Un lucru la care trebuie sa fim pregătiți să renunțăm pentru a rămâne consecvenți viziunii primite, sunt susținătorii. Viziunea de multe ori înseamnă schimbare, ceea ce duce la pierderea suținătoriilor în momentul în care ei nu văd dincolo de zidul din față. Este deosebit de important să poți să comunici viziunea pe care o ai însă este imposibil să faci pe cineva să creadă în ea. Dumnezeu este singurul care poate să facă acest lucru. Este normal ca atunci când oamenii nu cred în ceva să renunțe la acel lucru. Acesta este motivul pentru care un preț pe care trebuie să îl plătești este pierderea susținătorilor.
Un alt preț care trebuie plătit pentru a fi statornic în viziunea primită este părăsirea zonei de comfort. Bruce Wilkinson descrie zona de comfort ca fiind ”plapuma călduță a relațiilor noastre.
Este căptușala lucrurilor cotidiene care ne fac să ne simțim bine. Este gardul de protecție al comportamentului general acceptat. Este plasa de sârmă a succeselor și eșecurilor trecut.”2 Tot el susține că nu este nimic rău ca omul să caute siguranța, pe care o poate găsi foarte ușor în zona de comfort, însă problema este ca ”Marea viziune” se află în afara zonei de confort. Pentru a putea împlini viziunea trebuie sa părăsim zona de confort. Cand Pavel a fost ales de catre Dumnezeu, el a trebuit să renunțe la tot ce îi oferea confort până în acel moment. Toată învățătura pe care a primit-o și care îi dădea siguranță a trebuit să o lase în urmă și sa o ia de la început. Poziția pe care o avea în comunitatea evreiască i-ar fi putut da cu siguranță un loc confortabil în ceea ce

2

Cel ce dă viziune, Bruce WILKINSON, pagina 94

6 of 8

privește viața umană. Cu toate acestea el alege să lase tot în urmă și sa înceapă o lucrare care avea să îi aducă suferință și dispreț în ochii celor care înainte îi erau prieteni.
În cartea sa ”Put your dream to the test”, John Maxwell sublinează trei prețuri care trebuie plătite pentru a-ți atinge visul. Aceleași lucruri se aplică și pentru a-ți împlini viziunea. După parerea lui Maxwell primul preț care trebuie plătit este criticismul apropiaților. Criticismul acesta nu se referă la critica constructivă ci la critica care vine din invidie. Același sentiment care l-a facut și pe
Cain să recurgă la uciderea fratelui său din pricina viziunii pe care acesta din urmă o avea. Însă cel mai bun exemplu în acest caz este Domnul Isus. Când a mers în Nazaret să le prezinte evanghelia apropiaților lui, în loc să primească susținere și să primească evanghelia, Isus a fost criticat: „De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta care I-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mâinile Lui? Nu este Acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui
Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile Lui aici între noi?” Și găseau o pricină de poticnire în El” (Marcu 6:2-3) Pentru a plăti acest preț trebuie să facem și noi ce a făcut
Mântuitorul, și-a continuat lucrarea indiferent de descurajările și critica celor din jur. Un al doilea preț pe care John Maxwell îl sublinează este acela de a-ți depăși fricile. În o opinia sa fricile limitează omul. Omul poate avea frică de eșec, de respingere sau de a părea penibil. Toate aceste frici te pot împiedica să faci parte din planul mareț a lui Dumnezeu, din viziunea pe care el ți-a dăruit-o. Ucenicii, dupa moartea lui Isus au fost cuprinși de frică însă cel care le-a adus pacea a fost Isus cel înviat. Orice frică poate fi învinsă de pacea care vine de la El. Cel de-al treilea preț amintit de Maxwell este prețul sârguinței. Nu ajunge să primești o viziune ci trebuie să fi sârguincios în a o împlini. Saul a început și el având o viziune însă a pierdut-o în detrimentul confortului pe care poziția lui i-l dădea.
Un alt preț care vine odată cu viziunea este prețul singurătății. Să stai în viziunea lui
Dumnezeu presupune mult timp de rugaciune, post, studiu. Mulți lideri după părerea lui George
Barna gasesc această perioadă foarte solitară. Isus se retrăgea și se ruga singur și totuși chiar și atunci nu era singur, Dumnezeu era acolo. Însă cel mai greu moment pentru Hristos cred că a fost acel moment pe cruce în care a fost despărțit de Dumnezeu; acela a fost unicul moment în care
Isus a fost cu adevărat singur. Ca și oameni avem nevoie de comuniune de aceea singurătatea este de multe ori un preț pe care trebuie să îl plătim uneori pentru fi consecvenții viziunii primite.
În tot acest proces Satan nu doarme, el va încerca întotdeauna să ne facă să renunțăm, însă Dumnezeu promite că în aceste momente El ne va purta de grijă. El ne va da putere și motivație să continuăm. El a fost cel care le-a dat putere și apostoliilor să plătească chiar și prețul suprem pentru a păstra viziunea lui Dumnezeu vie.

7 of 8

Bibliografie
BARNA, George, The power of vision, Baker Books, 2011
FINZEL, Hans, Empowered leaders, W Publishing Group, 1998
MAXWELL, C. John, Put your dream to the test, Thomas Nelson, Inc, 2009
WILKINSON, Bruce, Cel ce dă viziune, București, Editura Stephanus, 2005

8 of 8