ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE Finanţe, Asigurãri, BãNCI şI BURSE DE VALORI

master Finanţe corporative

Proiect

Asigurări de viaţă Planuri financiare pentru copii

Studenţi: Chirica Iuliana Diaconescu Ionela Silvia

Bucureşti, Martie 2010

Cuprins

Introducere 2

Capitolul 1. Considerente generale

1.1.Piaţa asigurãrilor de viaţã din România.................................................................3

1.2.Noţiuni generale privind asigurãrile de viaţã ............... .......................................8

1.3.Clasificarea asigurãrilor de viaţã.........................................................................10

1.3.1. Asigurări de viaţă tradiţionale.......................................................11

1.3.2.Asigurări de viaţă de tip unit-linked...............................................13

1.3.3.Asigurări suplimentare…................................................................15

Capitolul 2. Studiu de caz: ING Asigurãri de Viaţã

2.1.Prezentarea grupului ING..................................................................................16

2.2.ING Asigurãri de Viaţã România …..................................…………...............16

2.3.Strategia de investiţi ING Asigurãri de Viaţã.....................................................18

2.4.Produsele şi serviciile oferite de ING Asigurãri de Viaţã...................................24

2.5.Planurile financiare pentru copii:Academica şi Debut 18..................................25

2.6.Studiu de caz privind planurile financiare pentru copii ………….....................28

2.6.1.Debut 18................................….....................................................29

2.6.2.Academica ……............................…………..…...........................37

Capitolul 3. Concluzii şi propuneri

Anexe ............................................................................................................................................43

Bibliografie ..............................................................................................................................

Introducere

Un vechi proverb spune "Dacă vrei sa fii fericit pentru un an, plantează flori într-o grădină. Dacă vrei să fii, însă, fericit pentru toată viaţa, plantează un copac". Interpretarea acestui proverb: Copacii plantaţi ne vor depăşi cu siguranţă în existenţă pe noi, cei care îi plantăm, rămânând însă moştenire celor de mai târziu. Acest proverb ne duce cu gândul la cuvântul asigurare. După cum bine ştim, capacitatea de a realiza un venit poate fi considerată cel mai important capital al unui individ, deoarece prin aceasta îşi poate realiza visele şi aspiraţiile, poate oferi familiei un confort, siguranţã şi linişte. Din pãcate, aceastã capacitate de a realiza venituri, sãnatatea şi puterea de a munci nu sunt garantate si in fiecare moment sunt amenintate de cele mai variate si distructive pericole. Un eveniment nefericit poate provoca o incapacitate de muncã, invaliditatea sau chiar moartea, astfel nevoia de venituri va continua pentru toţi cei care sunt dependenţi financiar de aceea persoanã. In acel moment vor aparea douã tipuri de pierderi: o pierdere emoţionalã şi una financiarã. Pentru pierderea emoţionalã nu se poate face nimic pentru ca este nevoie de foarte mult timp, dar in ceea ce priveşte pierderea financiarã dacã nu au economisit suficienţi bani, viaţa se poate schimba dramatic. Datoritã serviciilor financiare pe care le oferã o asigurare de viaţã putem avea opţiuni şi demnitate în momentele grele ale vieţii şi privi cu încredere în viitor. Pentru o familie modernã protecţia şi siguranţa financiarã au devenit componente importante contribuind la liniştea şi confortul familiei. Produsele de asigurari de viaţã au drept scop realizarea treptatã de economii importante şi protejarea familiei de impasuri financiare, astfel asigurarea de viaţã devine un mijloc prin care un individ poate intre in posesia unei suma de bani necesarã pentru a rezolva situaţiile neprevãzute care pot sa aparã pe parcusul vietii. Ca o definiţie generală am putea afirma faptul că asigurarea este o formă de protecţie bazată pe un contract, prin care o persoană fizică sau juridică care se va numi asigurat, cedează anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, plătind asigurătorului o suma de bani numită prima de asigurare. Societatea de asigurare, adică asiguratorul, nelipsit astăzi din peisajul oricărei economii naţionale preia asupra lui riscurile care ameninţă persoana fizică/juridică, obligându-se prin contract să plătească asiguratului despagubiri în cazul în care evenimentele prevăzute în contract au loc.

Capitolul 1. Considerente generale

1.1.Asigurãrile de viaţã din România –prezent şi viitor

Piaţa asigurãrilor de viaţa în România Piaţa asigurărilor de viaţã a avut fãrã îndoialã o evoluţie spectaculoasã în ultimii zece ani, indiferent dacã ne referim la volumul afacerilor, produsele de asigurare, calitatea serviciilor sau profitabilitate. Analiza indicatorilor financiari reflectã faptul cã piaţa asigurãrilor de viaţã a crescut aproape dublu faţã de cea a asigurãrilor generale. Deşi primele pe cap de locuitor au avut o evoluţie pozitivã, România deţine în continuare una dintre cele mai scazute rate de primã din cadrul ţãrilor din Europa Centralã şi de Est, valoarea acesteia fiind de 10-15 ori mai scazutã decât în state precum Cehia, Grecia sau Ungaria. Modificãri importante, cu influenţe majore asupra dezvoltãrii pieţei au avut loc la nivelul reglementãrilor şi supravegherii, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor având un rol important în cristalizarea şi consolidarea pieţei asigurãrilor de viaţã din România. Calitatea serviciilor oferite de asigurãtori a crescut permanent, fundamentându-se pe preocuparea acordatã instruirii personalului şi pe implementarea la nivelul companiilor a celor mai moderne concepte de management în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii. Produsele de asigurare au devenit tot mai sofisticate, evoluând practic în paralel cu creşterea gradului de informare, al interesului consumatorilor pentru asigurãri şi acoperind cele mai variate nevoi. în acest moment, produsele de asigurare oferite de piaţa româneascã sunt comparabile, din punct de vedere calitativ cu cele din spaţiul european. Cel mai dificil moment traversat de piaţa asigurãrilor în ultimul deceniu a fost reprezentat de perioada anilor 1997-2001, marcatã de problemele din sistemul financiar românesc (Banca Popularã Romanã, BIR si FNI) care au generat neîncrederea populaţiei, ratele ridicate ale inflaţiei, fluctuaţia somajului şi creşterile constante ale preţurilor la produsele de bazã au avut un impact negativ asupra pieţei asigurãrilor şi-n special asupra asigurãrilor de viaţã (ce implicã angajamente pe termen lung). O evoluţie pozitivã a asigurãrilor de viaţã tradiţionale a fost determinatã de creşterea creditelor de consum si ipotecare acordate de instituţiile de credit care presupun obligativitatea încheierii unor poliţe de asigurare de deces prin intermediul canalul bancassurance. Deşi gradul de informare şi interesul pentru asigurãrile de viaţã a crescut simţitor în ultimii ani, nivelul de educaţie al populaţiei este încã scãzut în ceea ce priveşte asigurãrile de viaţã. Piaţa românească a asigurărilor este o piaţă competitivă, fiind reprezentată în principal de societăţile: ING – înfiinţat în 1991, fiind unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, constituindu-se ca un exemplu reprezentativ pentru tendinţa de globalizare; AIG LIFE – operaţională pe piaţa asigurărilor de viaţă din România din 1999; ASIROM – a luat fiinţă în 1923, remarcându-se printr-o deosebită evoluţie de-a lungul anilor; OMNIASIG – o societate de asigurări foarte cunoscută în România; SARA MERKUR – având ca produs de referinţă asigurarea de sănătate; UNITA – oferă, în principal, produse de asigurare de viaţă mixte; ASTRA - se remarcă prin practicarea mai multor tipuri de asigurări.[1]

Atitudinile românilor privind asigurãrile de viaţã Potrivit unui studiu ING Asigurãri de Viaţã[2] românii manifestã patru atitudini diferite faţã de protecţia financiarã şi asigurãrile de viaţã, în funcţie de mediul social, educaţie şi vârstã: ✓ O primã atitudine este tipicã tinerilor între 25 şi 35 ani, care sunt preocupaţi de prezent şi considerã cã asigurarea de viaţã şi protecţia financiarã nu sunt prioritare la aceastã vârstã; ✓ A doua categorie include persoanele cuprinse în categoria de vârstã 45-55 de ani, pentru care încheierea unei asigurãri de viaţã echivaleazã cu a accepta apropierea morţii. Atitudinea lor este de genul “nu înca, este prea devreme pentru o asigurare de viaţã”. Deşi se gândesc foarte mult la viitor, prioritaţile lor sunt sã economiseascã pentru situaţii neprevãzute precum intrarea în şomaj sau îmbolnavire. ✓ O a treia atitudine o intâlnim la persoanele de 35 - 45 de ani care au reuşit sã îşi asigure o situaţie financiarã confortabilã, sunt încrezãtori în potenţialul şi viitorul lor şi sunt întotdeauna deschişi pentru noi oportunitãţi de investiţii. Aceştia considerã protecţia financiarã ca parte a unui standard de viaţã confortabil, iar atitudinea lor este: “poate fi o idee...”. ✓ A patra atitudine este tipicã pentru cei ale caror ocupaţii implicã un risc mare pentru vieţile lor, indiferent de vãrsta pe care o au (30-55 de ani). In cazul lor, asigurarea de viaţã este perceputã mai mult ca o obligaţie a angajatorului, iar atitudinea este: “Da, vreau dar cine plateşte pentru ea?”
Toate aceste atitudini aratã cã românii se bazeazã pe un optimism nerealist, considerând cã “moartea nu este ceva ce mi se poate întampla mie sau cel puţin nu în viitorul apropiat”.Atitudinea românilor faţã de asigurãrile de viaţã este similarã cu cea a majoritaţii europenilor, aşa cum indicã urmãtorul studiu[3] : 74% dintre cei neasiguraţi considerã cã nu îşi permit asigurarea de viaţã, 52% sunt nehotarâţi în privinţa nivelului de protecţie de care au nevoie, 43% le este teamã sã nu ia o decizie greşitã, 40% preferã sã investeascã în alte produse financiare, 29% afirmã cã nu le-a fost prezentat niciun astfel de produs, în timp ce 20% refuzã sã se gândeascã la asigurãri de viaţã, motivând cã este neplãcut sã te gandeşti la moarte.

Evoluţia asigurãrilor de viaţã în perioada 2003-2009

In anul 2003 asigurãrile de viaţã, cu un volum înregistrat al primelor brute subscrise de 619.932.113 RON au crescut faţã de anii anteriori într-un ritm mai rapid, evoluţie care s-a reflectat şi în creşterea numãrului de contracte de asigurare în vigoare la sfarşitul anului 2003 de 411.655 (cu 46 % mai mare decât în anul 2002). În 2003 se menţin pe primele locuri urmãtoarele trei clase de asigurãri:asigurãrile legate de investiţii (unit-linked), asigurãrile mixte de viaţã şi asigurãrile de deces. Ponderea acestora reprezintã 82,9% din totalul primelor brute subscrise de cei 22 de asigurãtori care au desfãşurat activitatea. Primele brute subscrise din asigurãri directe pentru asigurãrile de deces au înregistrat o creştere realã de 120% faţã de anul 2002 (calculate în funcţie de rata inflaţiei), în principal ca urmare a evoluţiei ascendente pe care au cunoscut-o creditele de consum şi ipotecare acordate de bãnci populaţiei, încheierea acestor asigurãri fiind una dintre condiţiile impuse de bãnci pentru obţinerea creditului. Valoarea profitului net înregistrat de cele 40 de societaţi la sfârşitul anului 2003 a fost de 9.826.957 RON în creştere nominalã faţã de 2002 cu 19,46% şi aplicând rata inflaţiei de 4,7%. In anul 2004 [4]volumul primelor subscrise a fost de 746.025.160 RON volum care a crescut cu 20,34% în termeni nominali faţã de 2003. Ca şi în anul 2003, în anul 2004 se menţin pe primele locuri urmãtoarele trei clase de asigurãri (care deţin 81,6% din total): asigurãri legate de investiţii(unit-linked) cu 253.591.893 RON reprezentând 33,99% din totalul subscrierilor la asigurãri de viaţã, asigurãrile mixte de viaţã cu 247.780.159 RON reprezentând 33,2% din total şi asigurãrile de deces cu 14,43%. Creşterile nominale înregistrate de aceste 3 clase de asigurãri de viaţã au fost în ordinea menţionatã de 7,42%,28,09% şi respectiv 27,51%. Valoarea profitului net înregistrat de cele 42 de societãţi de asigurãri care au desfaşurat activitatea în 2004 doar 28 de societãţii au înregistrat profit net pozitiv, valoarea cumulatã a profitului fiind de 121.384.856 RON în creştere nominalã faţã de 2003 cu 23,58%, respectiv în creştere realã cu 13,06%. Piaţa asigurãrilor a continuat sã se dezvolte şi în anul 2005 astfel cã volumul raportat de primele brute subscrise a atins suma de 1.037.995.713 RON depãşind în acelaşi timp nivelul prognozat de CSA. Pentru industria asigurãrilor anul 2005 a reprezentat totodatã o importantã perioadã de consolidare prin capitalizarea semnificativã îndeosebi a societãţilor de asigurare (ca urmare a adecvãrii capitalului social la noile niveluri minime legale), achiziţii, fuziunii şi transferuri de portofolii de asigurare. In termeni reali, volumul subscrierilor din activitatea de asigurare cumulate pentru asigurãrile generale şi asigurãrile de viaţã a crescut în 2005 cu 17%. In 2005 piaţa asigurãrilor din România a fost caracterizatã de o relansare a asigurãrilor de viaţã, creşterea realã consemnatã la aceastã categorie fiind de douã ori mai mare decât cea a asigurãrilor generale (respectiv de 28,12% faţã de 13,96%). In consecinţã, contribuţia asigurãrilor de viaţã în totalul subscrierii pe piaţã s-a majorat cu douã puncte procentuale panã la nivelul de 23,5% în anul 2005. Tendinţele de creştere au fost înregistrate ca şi în anul 2004 de subscrieriile pentru asigurãrile de viatã, anuitãţi şi asigurãri de viaţã suplimentare precum şi cele legate de fonduri de investiţii. La nivelul întregii pieţe de asigurãri valoarea profitului net înregistrat de societaţile de asigurare la sfarşitul anului 2005 a fost de 140.286.254 RON în creştere realã faţã de 2004 cu 6,24%. In anul 2006 valoarea totalã a primelor subscrise pe piaţa româneascã a asigurãrilor a fost de aproximativ 5,74 miliarde RON în creştere cu 34% faţã de 2005. Pe segmentul asigurãrilor generale s-au subscris în 2006 prime brute de 4,67 miliarde RON cu 40% mai mult decât în 2005 în timp ce la asigurãrile de viaţã s-au înregistrat afaceri de 1,1 miliarde RON în creştere cu 13%.[5] In anul 2007 [6] s-a înregistrat o evoluţie peste media pieţei asigurãrilor de viaţã. Astfel, valoarea subscrierilor din asigurãri de viaţã s-a apropiat de 432 mil. EUR, în creştere cu aproape 34% nominal în moneda europeanã, consemnând o dinamicã superioarã cu aproape 1,5 puncte procentuale faţã de media de creştere a pieţei. Aceastã dezvoltare pe segmentul asigurãrilor de viaţã se datoreazã în principal companiilor de asigurãri de viaţã şi produselor oferite de acestea. In ceea ce priveşte strict sectorul de asigurãri de viaţã, procentul de 19% din totalul anului 2007 este în scãdere cu şase puncte procentuale faţã de ponderea din 2005, într-o oarecare mãsurã determinatã de statutul incert al pensiilor private si atenţia deosebitã acordatã acestora. Alte aspecte ce au caracterizat piaţa asigurãrilor de viaţã în 2007 au fost creşterea competiţiei şi reducerea diferenţelor dintre oferte pe masurã ce asigurãrile de viaţã au beneficiat şi de reforma pensiilor. În anul 2008 asigurările de viaţă au generat prime brute subscrise în valoare de 1.798,46 milioane lei, reprezentând 20,5% din total prime brute subscrise. La fel ca în 2007, şi în acest an, asigurările de viaţă au consemnat un ritm de creştere mai mare decât cel înregistrat de asigurările generale, respectiv de 24,11%. În valoare absolută, primele brute subscrise din asigurări de viaţă au fost cu 349,42 milioane lei mai mari decât în 2007, în principal datorită evoluţiei pozitive a asigurărilor tradiţionale, încadrate la clasa 1 de asigurări de viaţă. Astfel, primele aferente clasei 1 au crescut în 2008 faţă de anul precedent cu 34,07%, adică cu 316,40 milioane lei în termeni absoluţi, valoare care reprezintă 90,5% din creşterea pieţei de asigurări de viaţă. Primele aferente asigurărilor încadrate în clasa 3 (unit linked) au înregistrat o creştere cu 34,26 milioane lei faţă de 2007 (+7,02%), valoare care a reprezentat 9,8% din creşterea totală a pieţei de asigurări de viaţă. De altfel, analiza pe ultimii 3 ani arată faptul că asigurările unit linked contribuie într-un procent din ce în ce mai redus la creşterea pieţei de asigurări de viaţă. Piaţa de asigurări a încheiat anul 2009 cu un volum de prime brute subscrise de 8,837 miliarde de lei, potrivit datelor provizorii transmise de companiile de asigurări către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Nivelul primelor brute subscrise este comparabil cu cel obisnut în anul 2008. Această dinamică a fost cauzată de evolutia segmentului de asigurări de viată, care a marcat o scădere a subscrierilor de 13% fată de 2008, de la 1,868 miliarde de lei la 1,625 miliarde de lei.[7] Primele brute subscrise reprezintă primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în exerciţiul financiar, înainte de deducerea oricăror sume din acestea.[8] “Sectorul asigurărilor de viaţă a resimţit cel mai acut criza financiară, având în vedere creşterea şomajului şi scăderea veniturilor consumatorilor de produse de asigurări. Unul dintre factorii care au avut o influenţă importantă asupra acestui sector a fost cel psihologic, pentru că teama și incertitudinea cu privire la siguranța financiară a consumatorilor au dus, în prima parte a anului trecut, atât la creșterea numărului de rezilieri și de răscumpărări de contracte, cât şi amânarea intenţiei de cumpărare a unei poliţe de asigurări. CSA recomandă consumatorilor de produse de asigurări de viață să se informeze cu privire la toate clauzele pe care aceste contracte le includ și să fie conștienți că acestea reprezintă instrumente de economisire pe termen lung. Prin urmare, consumatorii trebuie să știe, chiar de la momentul achiziționării, că răscumpărările înainte de termen nu vor aduce beneficiile așteptate. Primele semne de revenire ale segmentului de asigurări de viaţă s-au făcut simţite în ultimul trimestru al anului trecut, când numărul răscumpărărilor şi rezilierilor de contracte s-a diminuat simţitor”, a declarat președintele CSA, doamna Angela Toncescu..[9] Clasele de asigurări de viață care au avut o evoluție pozitivă au fost următoarele: unit-linked (8,59%), de sănătate (7,54%) și de accidente (14,42%). Indemnizațiile brute plătite și sumele plătite pentru răscumpărări și contracte de asigurări de viață ajunse la maturitate au totalizat, în 2009, 680,720 milioane de lei, în creștere față de 2008 cu 37,48% (495,1 milioane de lei). “Piața asigurărilor va recupera, în 2010, uşoara scădere înregistrată anul trecut. CSA consideră că această industrie, strâns legată de celelalte sectoare ale economiei românești, va încheia anul acesta pe un plus de cel puțin 5%, în condițiile în care nevoia de protecție a început să fie conștientizată tot mai mult de potențialii consumatori. Scenariul acesta optimist, în care vedem o creștere a subscrierilor de 5%, ar putea fi înlocuit de unul pesimist doar în condițiile în care va avea loc o nouă degradare a indicatorilor macroeconomici. În acest caz, în care întreaga economie ar putea fi supusă unor noi presiuni, piaţa de asigurări ar putea încheia anul 2010 la un nivel al subscrierilor similar celui din 2009”, a mai declarat preşedintele CSA[10]
Piaţa asigurãrilor de viaţã-perspective de viitor

Piaţa economiilor pe termen lung se află într-o continuă dezvoltare în Europa Centrală şi de Est. Având o populaţie de 22 milioane de locuitori (a doua ţară după Polonia din acest punct de vedere din zona CEE), România va deveni cu siguranţă în următorii ani una dintre pieţele cele mai importante din CEE în domeniul asigurărilor de viaţã şi al pensiilor private. Evoluţia pieţelor de asigurãri de viaţã şi pensii private din România este inevitabilã. Cât şi cum vor creşte acestea ramân însã incertitudini, pe care doar timpul le poate elucida.Totuşi, acum, o parte dintre cei mai reputaţi lideri şi specialişti din industriile de profil îşi exprimã opiniile în legaturã cu potenţialul şi dinamica asigurãrilor şi pensiilor din România pentru urmãtorii ani. Pe viitor se estimeazã cã va avea loc o o evoluţie a pieţei de la o societate orientatã cãtre consum la una orientatã cãtre economisire. Realizarea estimãrilor cu privire la evoluţia industriei româneşti a asigurãrilor de viaţã s-a realizat în conformitate cu modul în care s-au dezvoltat celelalte pieţe europene, în urma introducerii reformei pensiilor. Aşteptările însă nu sunt triste pentru industria asigurărilor, în contextul scăderii perspectivelor de investire ale populaţiei prin intermediul instituţiilor bancare sau mobiliare, tradiţionale; astfel, o soluţie ar putea reprezenta orientarea către asigurările de viaţă şi către fondurile mutuale. Acestea constituie o alternativă de economisire pe termen lung, oferind, în plus, protecţia financiară pe care alte produse nu o include. Acest avantaj va reprezenta un caştig în primul rând pentru asiguratorii care oferă 296 asigurări de viaţă cu componenta de investire. Comparaţiile prezentului însă, pot fi descurajatoare:prima medie plătită pentru asigurările de viaţă de fiecare locuitor este in Romania de numai 9,75 USD pe an, în timp ce populaţia poloneză investeşte de 7 ori mai mult în asigurări de viaţă, iar în Ungaria s-a cheltuit o suma aproape de 12 ori mai mare decât în România în această privinţă. Mai mulţi bani platiţi prin primele de asigurare de viaţă reprezintă şi sume mai mari de investit pe piaţă; pe lângă beneficiile inregistrate de intreaga economie, prin creşterea resurselor de imprumut, există şi câştigul tuturor părţilor implicate direct în contractul de asigurare de viaţă.[11] Companiile apreciază că, în urma campaniei de aderare la pensii, românii au devenit tot mai interesaţi de instrumentele de protecţie financiară si conform estimarilor ritmul de creştere a pieţei asigurărilor de viaţă va atinge 25% în 2008, cu 5% mai mare faţă de cel consemnat în 2007.[12] Asigurările de viaţă vor fi influenţate pozitiv de pensiile private, întrucât consumatorii au avut posibilitatea să primească de la consultanţii financiari informaţii şi despre aceste produse şi despre beneficiile acestora. Specialişti estimeazã pentru finele anului 2010, veniturile din subscrieri pe asigurările de viaţă se vor situa între 2,5 şi 3 miliarde de lei, creşterea fiind susţinută de normele legislative, notorietatea acestor produse în rândul consumatorilor, îmbunătăţirea nivelului de trai, nevoia de protecţie financiară, dar şi de dezvoltarea canalelor de distribuţie – prin bank assurance, telemarketing, marketing direct, dar şi de dezvoltarea reţelei proprii a companiilor de asigurare şi creşterea activitatii de brokeraj.In 2010, specialiştii prognozeazã o creştere a vânzãrilor prin bancã (18%) şi brokeri de asigurare (8%).Dezvoltarea va continua şi în următorii ani, astfel încât, în 2015, asigurările de viaţă vor deţine jumătate din toată piaţa de profil.Explicaţia constã în faptul cã startul pe Pilonul II a educat potenţialii clienţi pentru poliţele de viaţă şi manifestarea unei nevoi de protecţie în rândul populaţiei.
1.2. Noţiuni generale privind asigurãrile de viaţã

Asigurările de viaţă se încadrează în categoria mai generală a asigurărilor de persoane, care au ca scop protecţia vieţii şi sănătăţii individului. Criteriul care stă la baza acestei clasificări constă în riscul acoperit prin componenta principală a produsului: la asigurările de viaţă principalul risc acoperit este decesul, iar la asigurările de persoane, altele decât cele de viaţă, principalul risc acoperit este integritatea corporală (sănătatea) individului.[13] Asigurarea de viaţã se bazeazã pe încheierea unui contract de asigurare numit poliţã de asigurare prin care asigurãtorul se obligã sã plãteascã beneficiarului asigurãrii o anumitã sumã la producerea riscului asigurat numitã sumã asiguratã în schimbul plãţii de cãtre contractantul asigurãrii a unei prime de asigurare respectiv “preţul” protecţiei oferite asiguratului de cãtre asigurãtor. In cazul contractelor cu capitalizare, dacã asiguratul, datoritã incapacitaţii de continuare a plaţii primelor sau din alt motiv doreşte sã întrerupã contractul înainte de expirarea acestuia are dreptul sã i se ramburseze o anumitã sumã denumitã valoare de rãscumpare. Poliţa de asigurare de viaţã conferã protecţie financiarã beneficiarului poliţei în funcţie de tipul de poliţa ales.[14] Obiectivele pe care le poate atinge o asigurare de viaţã sunt: ▪ protecţia familiei; ▪ independenţa financiarã pentru copii în perioada studiilor sau a debutului în cãsnicie; ▪ menţinerea garantatã a stilului de viaţã indiferent de situaţiile prin care trec asiguraţii la un anumit moment; ▪ asigurarea unui fond de compensare financiarã în situaţia unei invaliditaţi , spitalizãrii sau diagnosticãrii cu o boalã gravã; ▪ asigurarea unui fond de cheltuieli imediate,de valori ridicate în cazul decesului asiguratului : cheltuieli de funeralii,taxe de succesiune; ▪ asigurarea unui fond destinat copiilor:un fond destinat educaţiei academice sau achiziţionarii unei locuinţe pentru aceştia; ▪ prosperitatea şi securitatea intereselor în afaceri; ▪ viatã liniştitã şi pensie lipsitã de griji[15];
Spre deosebire de asigurãrile non-viaţã unde contractele de asigurare sunt contracte de despãgubire în asigurãrile de viaţã acest lucru nu este variabil deoarece nici viaţa, nici sãnãtatea sau integritatea nu pot fi evaluate în bani. Oricine are un interes asigurabil nelimitat în ceea ce priveşte propria persoanã dar modul în care işi determinã suma asiguratã depinde de puterea sa finaciarã şi de nivelul de protecţie de care are nevoie şi pe care îl poate susţine. Primele de asigurare se stabilesc pe baza calculelor actuariale avându-se în vedere criteriile generale (de exemplu statistici demografice, tabele de mortalitate) şi speciale ce ţin de individ. Din primele de asigurare încasate se creeazã rezervele matematice care se valorificã prin investire sporind fondul din care se vor plati sumele asigurate. Principalele elemente care influenţeazã nivelul primei de asigurare au caracter general cum ar fi tabelele de mortalitate dar şi caracter special precum vârsta şi sexul asiguratului, starea de sãnatate a acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi plãtite la producerea riscului sau la maturitatea contractului în cazul asigurãrilor cu capitalizare, rata dobânzii obţinute în urma investirii primelor, cheltuieli legate de emiterea contractului de asigurare, de administrarea poliţei şi de alte cheltuieli administrative, profitul societãţii de asigurãri. Pentru evaluarea stãrii de sãnãtate se completeazã un chestionar medical dar se poate cere efectuarea unor investigaţii complexe pentru stabilirea cât mai corecta a stãrii de sãnãtate a asiguratului,ale cãror cheltuieli sunt suportate de compania de asigurãri. Riscul în asigurãri este definit ca incertitudinea (probabilitatea) de apariţie a unei pierderi.Unii autori considera riscul: o variaţie aleatoare a rezultatelor posibile în legaturã cu un eveniment[16] sau posibilitatea ca pierderile sã fie mai mari decat nivelul normal,anticipat sau obişnuit[17]. Riscul în cazul asigurãrii de viaţã este reprezentat de riscul de de deces. Deşi decesul este un eveniment sigur, cert (oricine moare!!) singura inceritudine este legatã de momentul când se va produce. Pe langa riscul standard -riscul de deces, societãţile de asigurãri mai acoperã riscuri precum: riscul de supravieţuire, riscul de pierdere a capacitaţii de muncã, riscul de a fi spitalizat şi a suferii intervenţii chirurgicale.[18]

1.3.Clasificarea asigurãrilor de viaţã
Clasificarea asigurarilor de viaţã se face pe urmãtoarele clase de asigurãri [19]:
1.Asigurãri de viaţã ,anuitãţi şi asigurãri de viaţã suplimentare care cuprind: a) asigurãri de viaţã care includ:asigurarea la termen de supravieţuire, asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces(mixtã de viaţã),asigurarea de viaţã cu rambursarea primelor,asigurarea de casãtorie,asigurarea de naştere. b) anuitãţi (asigurãri de tip rentã); c) asigurãri de viaţã suplimentare:asigurãri de deces din accident,asigurãri de vãtãmãri corporale, asigurãri de incapacitate permanentã din boalã,asigurãri de incapacitate permanentã din accident,asigurãri de incapacitate temporarã din boala,asigurãri de incapacitate temporarã din accident,asigurãri de spitalizare,asigurãri de cheltuieli medicale,asigurãri de boli grave,asigurãri de şomaj când acestea sunt subscrise suplimentar unui contract de asigurãri de viaţã.
2. Asigurãri de cãsãtorie , asigurãri de naştere;
3.Asigurãri de viaţã şi anuitãţi legate de fondurile de investiţii - tip unit linked: a) asigurãri de viaţã care includ:asigurarea la termen de supravieţuire,asigurarea de deces,asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces(mixtã de viaţã),asigurarea de viaţã cu rambursarea primelor,asigurarea de cãsatorie,asigurarea de naştere; b) anuitãţi;
4.Asigurãri permanente de sãnãtate
Asigurarile de viaţã practicate se împart în douã categorii principale :
1.Asigurãri de viaţã tradiţionale;
2.Asigurãri de viaţã de tip unit-linked;

1.3.1.Asigurãrile de viaţã tradiţionale Asigurãrile de viaţã tradiţionale sunt poliţe de asigurare care oferã celor care le deţin beneficii (materiale) considerabile şi garantate care se pot ridica în urma decesului sau la maturitate (în cazul în care existã o componentã investiţionalã a asigurãrii). Asigurãtorul trebuie sã acorde aceste garanţii indiferent de costurile pe care le implicã şi din acest motiv investeşte cu precauţie sporitã în special în obligaţiuni guvernamentale sau titluri de valoare iar clientul beneficiazã astfel de produse sigure. Cele mai reprezentative forme de asigurãri de viaţã tradiţionale[20] sunt: ➢ Asigurarea de viaţã pe termen limitat – este cea mai simplã formã de asigurare de viaţã, se încheie pe o perioadã determinatã de timp şi acoperã doar riscul de deces , nu oferã posibilitatea economisirii sau capitalizãrii şi de aceea primele de asigurare sunt mai mici decât la alte tipuri de asigurãri de viaţã. ➢ Asigurarea de viaţã pe termen nelimitat - acest tip de asigurare acoperã riscul de deces al asiguratului pânã la o vârstã înaintatã a acestuia (95-100 ani ), condiţia principalã fiind ca primele de asigurare sã se plãteascã pânã la vârsta pensionãrii. Riscul de deces este acoperit pe toatã perioada cuprinsã între momentul încheierii asigurãri şi atingerea vârstei respective. ➢ Asigurarea mixtã de viaţã - este una din formele cele mai solicitate de persoanele fizice deoarece este o asigurare cu capitalizare. Este un produs complex care oferã protecţie dublã (atât în cazul decesului cât şi al supravieţuirii ) la sfârşitul perioadei de asigurare, iar primele de asigurare plãtite de contractant sau de asigurat reprezintã o formã de economisire care poate fi valorificatã la data expirãrii contractului. ➢ Asigurarea mixtã redusã – presupune existenţa posibilitãţii de rambursare a primelor aferente riscului de supravieţuire, rãmânând la asigurator doar prima aferentã riscului de deces. In cazul în care, la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul este în viaţã, el beneficiazã de suma asiguratã, iar dacã decedeazã, asiguratorul va plãti suma primelor de asigurare înregistrate pânã la momentul decesului la care, de regulã se adaugã şi cota corespunzãtoare participãrii la profit pentru partea din rezervele matematice investite. ➢ Asigurarea de tip student - are drept scop economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor, chiar în condiţiile în care contractantul nu ar supravieţui în momentul începerii acestora. Primele de asigurare vor fi plãtite de asigurat (pãrintele sau tutorele copilului) pânã la începerea studiilor, urmând ca beneficiarul (copilul) sã intre în posesia rentelor la vârsta specificatã în contract. Durata de platã a rentelor poate fi de 4 sau 5 ani, iar la opţiunea asiguratului se poate plãti suma integralã la începutul studiilor, dar într-o proporţie de 90 – 95% din suma totalã a rentelor pentru cã asigurãtorul nu mai poate capitaliza sumele respective pe perioada de 4-5 ani stabilitã în contract. Asigurãtorul va plati chiar dacã una dintre pãrţi (asigurat sau beneficiar) va deceda, asumându-şi obligaţiile de platã a rentelor în cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformând poliţa într-o asigurare mixtã de viaţã în cazul decesului beneficiarului. ➢ Asigurarea dotã (de tip zestre)– aceastã asigurare oferã protecţie faţã de riscul de deces al persoanei asigurate (pãrintele sau tutorele), beneficiarul(copilul) primind suma asiguratã la împlinirea anumitor vârste (20-25 ani) sau când se cãsãtoreşte. Este un produs asemãnator asigurãri de tip student deosebirea constã în faptul cã suma asiguratã se plateşte integral şi nu eşalonat. ➢ Asigurarea de tip majorat – aceastã asigurare este un program de economii cât şi de protecţie asemãnãtoare celor douã. In cadrul acestui program asiguratul poate fi tatãl, mama sau o rudã a copilului beneficiar. La data la care copilul împlineşte vârsta majoratului asiguratul poate opta pentru plata indemnizaţiei de asigurare sau pentru prelungirea anualã a contractului panã când copilul va împlini 25 de ani, va începe studiile superioare sau se va cãsãtori. Plata indemnizaţiei se poate face şi sub formã de rente. ➢ Asigurarea de tip rentã (anuitatea)- este o asigurare de tip rentã, se plãteşte periodic pe timpul vieţii asiguratului în schimbul unei sume plãtite o singurã datã sau sub foma unei serii de prime. Printr-o asigurare de rentã, asigurãtorul plãteşte o indemnizaţie periodicã. In funcţie de perioada de platã a acesteia se disting: rente cu rata fixã sau rente viagere. ➢ Asigurarea pentru ipotecã - este acea asigurare realizatã la cererea creditorului (de obicei o bancã) atunci când se doreşte achiziţionarea unei locuinţe sau a unui teren. Prima de asigurare va fi încasatã de cãtre bancã în cazul decesului asiguratului pentru a-şi putea recupera sumele restante neplãtite de cãtre asigurat. Este produsul prin care un creditor (de obicei o bancã) se asigurã cã în cazul în care debitorul decedeazã va încasa sumele restante neplãtite.

1.3.2. Asigurãri de tip unit-linked Asigurãrile de viaţã de tip unit-linked sunt asigurãri pe baza de investiţii, care oferã nu numai protecţia prin asigurare, ci şi posibilitatea investirii. Prima pe care o plãteşte asiguratul este investitã într-unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispoziţie de catre asigurãtor, din care asiguratul primeşte apoi o cotã parte (un anumit numãr de “unit-uri”). Unit linked este un produs nou care îşi păstreză modernitatea în cadrul asigurărilor pe plan mondial, lansat în a doua jumătate a secolului şi care a avut mare succes în Statele Unite şi în Europa, adică acolo unde investiţiile reprezintă forma preferată de asociere cu protecţia prin asigurare şi unde veniturile obţinute pot fi substanţiale. Produsul unit linked a apărut ca un răspuns firesc la dorinţa de investiţie a clienţilor, alături de nevoia de protecţie. Acesta are în structura sa componenta de protecţie şi componenta investiţională. Componenta de protecţie este reprezentată de o asigurarea de viaţă pe termen nelimitat, pentru care plata primelor eşalonate se face până la împlinirea vârstei de pensionare. Pe perioada protecţiei, suma asigurată aleasăde client este garantată de asigurător. În caz de deces, oricând pe durata contractului, beneficiarul desemnat va încasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunzătoare asigurării de viaţă şi valoarea contului său la momentul respectiv. Nivelul sumei asigurate este stabilit de către client între o limită minimă, şi una maximă, în funcţie de vârsta sa şi de prima plătită. Contul contractantului reprezintă echivalentul valoric al unit-urilor deţinute în fondurile financiare ale asigurătorului. Componenta investiţională constă în cumpărarea de unităţi de cont (unit-uri) în fondurile financiare special constituite. Ele sunt fonduri interne, închise, reprezentând un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate de asigurător exclusiv în scopul asigurării. În mod normal, în funcţie de legislaţie, piaţa de capital din ţara respectivă şi posibilităţile de investire, asigurătorul creează mai multe fonduri din care asiguratul are posibilitatea să aleagă. Asigurarea unit-linked prezintã douã avantaje: este şi asigurare, dar aduce şi profit. Cu alte cuvinte, clientul are asigurare de viaţã, dar banii sai nu merg doar în acoperirea riscului. Compania de asigurare care a vândut produsul pune o parte din aceşti bani şi îi administreazã, cu randamente cât mai mari în comparaţie cu asigurãrile de viaţã tradiţionale având posibilitatea ca pe parcursul derulãrii asigurãrii sã schimbe aceasta structurã,sã investeascã suplimentar. Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpãra o asigurare de viaţã . Produsele unit linked se diferenţiază în mod esenţial de asigurările tradiţionale prin modul de gestionare a riscului investiţional şi prin posbilitatea pe care o oferã asiguratului de a-şi construi o strategie financiarã personalã care sã asigure o creştere optimã pe termen mediu si lung a sumelor investite conform performanţelor aşteptate. Un unit reprezintă o diviziune a acestora, asigurând dreptul clientului de a participa la performanţa fondurilor financiare. Valoarea unui unit se stabileşte săptămânal, la momentul evaluării fondurilor, regăsindu-se în valoarea preţului de vânzare. Acest preţ este folosit în evaluarea costului asigurării de viaţă, în momentul în care clientul optează pentru retragerea de lichidităţi sau atunci când întrerupe contractul şi doreşte să obţină echivalentul valoric al contului său. În cazul asigurării unit-linked în care, la expirarea contractului, există posibilitatea transformării valorii contului, există şi o a treia componentă, cea a rentelor, care constă în transformarea valorii contului contractantului asigurării la sfârşitul perioadei de plată a primelor în rente lunare, plătibile atâta timp cât asiguratul este în viaţă. Odată cu exprirarea perioadei de plată a primelor (la vârsta de pensionare), va începe plata rentelor lunare viagere. Unele societăţi plătesc rentele pe o perioadă garantată, indeferent dacă asiguratul decedează în primul an după începerea plăţii rentelor, beneficiarilor desemnaţi li se va continua plata rentelor lunare pe perioada garantată rămasă. În mod deosebit pentru asigurarea tip unit-linked cu componentă de pensie, trebuie menţionat că nivelul rentelor depinde de performanţa fondurilor de investiţii ; renta va fi stabilită în funcţie de numărul de unit-uri din contul contractantului la vârsta de pensionare. Preţul de cumpărare reprezintă preţul la care clientul poate cumpăra unit-uri în fondurile financiare menţionate. Aşadar, banii plătiţi de client sub forma primelor de asigurare sunt convertiţi în unit-uri, pe baza preţului de cumpărare Asigurarea unit-linked prezintã douã avantaje: este şi asigurare, dar aduce şi profit. Cu alte cuvinte, clientul are asigurare de viaţã, dar banii sai nu merg doar în acoperirea riscului. Compania de asigurare care a vândut produsul pune o parte din aceşti bani şi îi administreazã, cu randamente cât mai mari în comparaţie cu asigurãrile de viaţã tradiţionale având posibilitatea ca pe parcursul derulãrii asigurãrii sã schimbe aceasta structurã, sã investeascã suplimentar. Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpãra o asigurare de viaţã . Produsele unit linked se diferenţiază în mod esenţial de asigurările tradiţionale prin modul de gestionare a riscului investiţional şi prin posbilitatea pe care o oferã asiguratului de a-şi construi o strategie financiarã personalã care sã asigure o creştere optimã pe termen mediu si lung a sumelor investite conform performanţelor aşteptate.
Caracteristcile produselor unit-linked:[21] 1. Investiţia - constã în cumpãrarea de unit-uri (diviziuni ale fondurilor financiare ce oferã clientului posibilitatea de a participa la performanţa acestora). Pentru componenta investiţionalã, de regulă, compania de asigurãri nu îşi asumã nici un fel de risc şi nici nu garanteazã clientului un câştig minim, riscul investiţiei aparţinând exclusiv asiguratului. De regulã, compania de asigurãri îi prezintã potenţialului client câteva modalitaţi de investire de la programe de investiţii cu grad scãzut de risc pânã la cele cu grad ridicat de risc. Conform Ordinului nr. 3106/2005, Art. 3, Alin (2), „în Registrul special al asigurărilor de viaţă[22], se vor evidenţia distinct activele deţinute în ţară şi cele din străinătate, atât pentru asigurările de viaţă tradiţionale, cât şi pentru cele de viaţă şi anuităţi legate de fonduri de investiţii (unit-linked)”.[23]
2. Protecţia se referă la: ➢ Orice produs Unit Linked conţine o asigurare de viaţă încheiată pe perioadă de timp; ➢ Suma asigurată stabilită la încheierea contractului este garantată pe întreaga durată a protecţiei alese, indiferent de valoarea acumulată (în unituri) a contului clientului; ➢ În cazul evenimentului asigurat, beneficiarii desemnaţi de către contractant vor primi maximum dintre valoarea sumei asigurate şi valoarea contului în acel moment. 3. Opţiunea pentru rente - apare doar în cazul asigurãrilor unit-linked la care existã posibilitatea ca la sfârşitul contractului de asigurare indemnizaţia de asigurare corespunzătoare poliţei sã fie încasată sub forma unor rente care pot fi viagere sau pe perioadă determinată.

Produsele unit linked prezintã urmãtoarele trãsãturi : 1. prima de asigurare nu este fixã, clientul poate modifica oricând mãrimea primelor de asigurare; 2. clientul poate alege suma asiguratã între un minim şi un maxim stabilite în funcţie de vârsta asiguratului şi de valoarea primei plãtite, iar aceastã sumã este garantatã pe toatã durata contractului şi poate fi modificatã oricând; 3. plata primelor de asigurare este eşalonatã şi existã posibilitatea modificãrii frecvenţei de platã la fiecare aniversare a contractului; 4. clientul poate oricând sã retragã o cotã din numãrul unit-urilor în contul sãu, cota exprimatã ca procent sau sumã fixã; 5. în cazul în care clientul nu mai poate plãti primele de asigurare contractul unit-linked se transformã într-un contract cu sumã asiguratã redusã, adicã noua sumã asiguratã va fi egalã cu valoarea contului contractantului la momentul încetãrii plãtii primelor; 6. în cazul unui contract cu sumã asiguratã redusã, clientul are dreptul sa facã retrageri periodice prin reducerea contului sãu, reduceri care se pot face sub formã de cote procentuale sau in sumã fixã, atâta timp cât contul nu este nul; 7. contractantul asigurãrii are dreptul, de regulã o datã pe an, sã transfere unit-uri între fondurile financiare în care se aflã banii sãi. Produsele unit linked vândute corect se adreseazã persoanelor cu o anumitã toleranţã la risc. Investitorii trebuie sã înţeleagã noţiunea de risc şi cã riscul are douã direcţii, performanţa nu va fi întotdeauna una pozitivã existând posbilitatea ca fondurile corespunzătoare programelor de investiţii alese să crească sau să scadă de la o lună la alta. Investitorul nu se poate aştepta la o performanţã pozitivã pe un interval scurt, ţinând cont de faptul cã asigurarea de tip unit-linked este un contract pe termen lung.

1.3.3. Clauze suplimentare Asigurãrile de viaţã suplimentare sunt acele asigurãri ataşate suplimentar la o poliţa şi care mãresc gradul de acoperire al poliţei principale prin suma asiguratã suplimentar şi aria evenimentelor asigurate şi pot fi adãugate sau reziliate în orice moment pe durata plãţii primelor. Cele mai importante clauze suplimentare care pot fi adãugate sunt[24] : ➢ Protecţia împotriva inflaţiei-poate reprezenta o opţiune pentru ţãrile în care rata inflaţiei este ridicatã.Ea se aplicã numai în cazul în care produsele sunt plãtite eşalonat şi are ca scop protejarea sumei asigurate prin ajustarea permanentã cu influenţa ratei inflaţiei. ➢ Clauza de scutire de platã a primelor – presupune posibilitatea de încetare a plãţii primelor de asigurare, având drept cauzã o invaliditate sau un accident produs dupã data începerii poliţei de asigurare. ➢ Clauza temporarã flexibilã – permite un maxim de flexibilitate în alegerea unei combinaţii a beneficiilor de deces şi supravieţuire, fiind permisã creşterea sumei corespunzãtoare în caz de deces, indiferent dacã primele se plãtesc eşalonat sau în primã unicã. Pentru aceastã clauzã perioada de asigurare poate fi mai scurtã sau egalã cu cea a poliţei de bazã. ➢ Clauza de creştere garantatã a sumei asigurate – permite ca la un anumit interval de timp, la aniversarea contractului, asiguraţii care au optat pentru o platã eşalonatã a primelor sã poatã creşte prima aferentã asigurãrii de bazã şi clauzelor suplimentare cu un procent determinat. ➢ Asigurarea suplimentarã de deces din accident – pe baza acestei clauze, suma asiguratã va fi platitã dacã decesul asiguratului este cauzat de un accident întâmplãtor, pe perioada de valabilitate a contractului. Decesul trebuie sã se producã la cel mult un an de la data producerii accidentului. ➢ Asigurarea suplimentarã de invaliditate permanentã din accident – asigurãtorul va achita o sumã forfetarã, atunci când un accident duce la o invaliditate permanentã, în funcţie de gradul de invaliditate.Suma forfetarã este acordatã procentual(panã la 200%) din suma asiguratã pentru invaliditate permanentã totalã. ➢ Asigurarea suplimentarã de invaliditate permanentã şi deces din acccident – este o combinaţie între clauza suplimentarã de deces din accident şi cea de invaliditate permanentã.

Capitolul 2. Studiu de caz: ING Asigurãri de Viaţã
2.1.Prezentarea grupului ING ING este o companie internationala din domeniul financiar care ofera o gama variata de servicii de asigurare, bancare, investitii si pensii in peste 50 de tari. Cei 125.000 de angajati deservesc 85 de milioane de clienti din intreaga lume: persoane fizice, companii de dimensiuni mici si mijlocii, corporatii mari, institutii si guverne. Luand in considerare capitalizarea (valoarea pe piata calculata la 30 iunie 2009), ING este una dintre cele mai mari 20 de companii financiare din lume. ING Asigurãri de Viaţã este parte integrantã a Grupului ING, cel mai mare grup financiar olandez si una dintre primele zece instituţii financiare din lume.[25] ING este numele sub care a fost fondat în 1991 unul dintre cele mai puternice grupuri financiare internaţionale prin fuziunea dintre Nationale Nederlanden şi NMB Postbank Grup. De fapt “tinereţea” este doar aparentã pentru cã în realitate originile sale se întorc în timp la jumãtatea secolului XVIII (1845 asigurãrile şi 1881 activitatea bancarã) atunci când asigurãrile şi bãncile au început sã deţinã un rol important în sectorul financiar olandez. Din 1991 şi pânã în prezent, forţa financiarã a grupului ING a crescut constant prin derularea unor operaţiuni profitabile. Experienţa, dinamismul şi inovaţia au condus la ocuparea unei poziţii între primele 5 corporaţii financiare internaţionale. Asigurãrile contribuie cu panã la 49% la profitul general al ING Group la nivel mondial. ING este un furnizor important de asigurãri şi pensii la nivel global .

2.2. ING Asigurãri de Viaţã România Activitatea Grupului ING a debutat pe piaţa româneascã în 1994 în domeniul bancar, prin înfiinţarea ING Bank,prima bancã strãinã în Romania. Dupã o perioadã de atentã cercetare şi analizã a pieţei, la 24 ianuarie 1997 au fost lansate operaţiunile de asigurãri ale grupului în România, sub numele Nederlanden Asigurãri de Viaţã România.In luna mai 2001 compania îşi schimbã numele în ING Nederlanden Asigurãri de Viaţã apoi în luna decembrie 2004, numele companiei devine ING Asigurãri de Viaţã. România a reprezentat o piaţă cheie pentru ING Asigurări de Viaţă, cu atât mai mult cu cât nevoia de protecţie in ianuarie 1997 era foarte mare. Compania şi-a început activitatea cu 5 agenţii şi un numãr de 200 de consultanţi ,în prezent reţeaua de distribuţie este compusã din 30 agenţii la nivel naţional,la care se adugã 37 sateliţi şi o forţă de vânzări de peste 2000 persoane. In 1999 ING Nederlanden a devenit liderul pieţei asigurãrilor de viaţã din România, cu un volum al primelor brute subscrise în 2002 de aproape 79,3 mil Euro şi o cotã de piaţã de 59,4%.Din 1999 panã în prezent ING Asigurãri de Viaţã România şi-a consolidat continuu poziţia de lider pe piaţa asigurãrilor de viaţã.Cu un capital social de 450,4 miliarde lei (echivalentul a 28,8 milioane USD), ING Asigurãri de Viaţã este cea mai puternic capitalizatã companie de pe piaţa asigurãrilor, ocupând primul loc şi din punctul de vedere al atragerii de noi clienţi. Una dintre priorităţile ING Asigurări de Viaţă în 2006 a fost sprijinirea reformei pensiilor private. Tot în anul 2006 ING Asigurãri de Viaţã a înregistrat cel mai mare profit brut al unei companii de asigurãri de pe piaţa româneascã - 14 milioane de euro. Si în 2007 ING şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţa asigurãrilor de viaţã din România cu o cota de piaţã de 35% şi 70% pe segmentul asigurãrilor cu componentã de investiţii (unit-linked). Anul trecut, compania a vândut cu 50% mai multe poliţe de asigurãri decât în 2006 înregistrând prime brute subscrise în valoare de 501,1 milioane lei cu 15% mai mult faţã de 2006.[26]Si pe pilonul II compania ING deţine primul loc cu 33,2% din piaţã.Sucesul s-a bazat pe faptul cã a avut cea mai mare reţea de consultanţi care a ajuns la 44.370 de persoane,notorietatea companiei în rândul potenţialilor clienţi şi sistemul de procesare rapid şi performant. Obiectivele ING Asigurãri de Viaţã pe anul 2008 includ consolidarea cotei de piaţã şi încheierea de 110.000 de noi contracte pentru segmentul de asigurãri de viaţã şi un volum 610,8 milioane lei ,“vânzari cross-selling”:asigurãri de viaţã şi pensii facultative,atragerea unui numãr de înca 42.000 de persoane în cazul pilonului II şi a 200.000 de persoane în cazul pensiilor facultative. Tot în acest an compania a introdus şi fonduri cu grad de risc ridicat. ING România este cea mai mare instituţie financiarã europeanã prezentã pe piaţa româneascã luând în calcul valoarea pieţei şi ocupã locul 6 în Top 20 Instituţii Financiare din Europa.In ceea ce priveşte siguranţa financiarã principalii reasigurãtori ai companiei ING Asigurãri de Viaţã sunt: Swiss Re Zurich,Elvetia (cel mai mare reasigurãtor din lume) si ING Re Haga,Olanda. În anul 2008 ING are o contribuţie semnificativă la dezvoltarea pieţei de pensii private – obligatorii şi facultative. Încheie anul cu o cotă de piaţă de 33.6% în domeniul asigurărilor de viaţă. Cote de piaţă ING Asigurări în primul semestru al anului 2009[27]: ➢ pentru asigurările de viaţă: 33,3% ➢ pentru asiguările tradiţionale: 19% ➢ pentru produsele unit linked: 63%

2.3. Strategia de investiţii ING Asigurãri de Viaţã

ING detine o pozitie foarte solida pe toate segmentele pe care activeaza: lider pe piata de brokeraj si pe piata financiara primara si secundara; precum si cea mai mare banca custode. lider detaşat pe piaţa asigurãrilor de viaţã din România, iar mai nou şi pe piaţa pensiilor private obligatorii, îşi extinde programele de investiţii şi în alte ţãri europene. Programele de investitii[28] sunt fonduri in care se acumuleaza bani de la mai multe persoane- clienti care detin produse de asigurare cu componenta de investitii, Unit Linked- pe care ING, in calitate de administrator ii investeste, conform structurii de investitii declarate, in: - instrumente ale pietei monetare - obligatiuni municipale corporatiste - actiuni si - alte valori mobiliare. Prin plata primelor de asigurare clientii de produse unit linked cumpara unitati de fond in programe de investitii.
- Unitatile de fond sunt o diviziune a programului de investitii. Este ca si cum ai cumpara o „actiune” care iti ofera dreptul de a primi o parte din valoarea programului de investitii.
- Valoarea unitatii de fond este exprimata prin doua tipuri de preturi: • Pretul de vanzare- Cel folosit in momentul retragerii de fonduri din programul de investitii, precum si pentru achitarea costului asigurarii de viata si a cheltuielilor aferente contractului. • Pretul de cumparare-Cel la care se cumpara unitatile de fond. Evolutia trecuta a pretului unitatii de fond nu este o garantie a performantei viitoare a acesteia. Riscul asociat unui program de investitii este o modalitate de masurare a fluctuatiilor pretului unitatii de fond. Fiecarui program de investitii ii este asociat un anumit grad de risc. In general, obtinerea performantelor are legatura cu riscul asumat. La un nivel de risc scazut si nivelul performantei este scazut. Si invers. Produsele unit linked sunt instrumente financiare de lunga durata, astfel ca trebuie sa ai in vedere o strategie de investire pe cel putin 10 ani. Programele de investitii sunt clasificate in functie de cele cinci grade de risc: foarte scazut, scazut, moderat, ridicat si foarte ridicat.
Administrarea activelor este realizata de departamentul specializat in investitii al ING Asigurari de Viata. Luarea deciziilor de investitii si responsabilitatea pentru acestea vor continua sa apartina in intregime ING Asigurari de Viata. Fiecare dintre programele de Investitii ING Asigurari de Viata are un nivel de risc care difera in functie de structura activelor. Programele de investitii Mixt 25, Mixt 50 si Mixt 75 reprezinta alocari predefinite ale programelor Bond (100% instrumente cu venit fix, risc foarte scazut) si Equity (100% actiuni, risc foarte ridicat). Investitiile in aceste programe de investitii nu sunt efectuate direct ci prin intermediul a 2 fonduri mutuale cu sediul in Luxemburg:
• Expunerea pe actiuni este realizata cumparand titluri de participare la un fond 100% pe actiuni – International Romanian Equity Fund
• Expunerea pe instrumente cu venit fix este realizata cumparand titluri de participare la un fond 100% pe instrumente cu venit fix – International Romanian Bond Fund Randamente modeste a obţinut ING şi în privinţa programelor cu investiţii în instrumente financiare cu venit fix precum dobânzi bancare, titluri de stat, obligaţiuni. Programul Bond în instrumente cu venit fix avea un randament de numai 1% în primele trei luni ale anului 2008. Randamentele obţinute de ING la BVB au fost foarte bune în ultimii ani, însa odatã cu sfarşitul lui 2007, când criza financiarã mondialã a lovit şi România, iar indicatorii economici ai ţãrii noastre s-au înrãutaţit, bursa româneascã a scãzut semnificativ, cu mult peste alte burse internaţionale sau europene. In consecinţã, ING s-a vãzut cu rentabilitãţi negative la programul de investiţii Mixt, deşi acesta avea numai un sfert din bani investiţi la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, în primele trei luni ale anului 2008, programul Mixt întregistra o performanţã” de - 8,92% faţã de începutul anului. Randamentul este negativ şi pe parcursul ultimului an (-2,66%). Randamentul anualizat pe ultimii doi ani a fost de 3,27% la finalul lunii martie 2008 iar randamentul anualizat din ultimii 3 ani a fost de 7,39%. Acum ING trebuie sã investeascã sume importante de bani destinaţi pensiilor private obligatorii, ING administrând cele mai multe contribuţii. In condiţiile în care volumul titlurilor de stat este destul de redus în ultima perioadã, compania olandezã se vede nevoitã sã caute instrumente financiare pe alte pieţe europene. Acestea sunt motivele principale pentru care ING Asigurări de Viaţă a lansat trei programe noi de investiţii cu expunere mai mare pe acţiuni care aduc un grad mare de noutate şi de diversificare a portofoliului, oferind posibilitatea de investiţii, pe lângă pieţele financiare din România. Ca element de noutate, programele de investiţii în lei dau posibilitatea investirii şi pe pieţe internaţionale, având titluri de participare în două fonduri din Luxemburg - International Romanian Bond Fund (IRBF) – prin care se investeşte 100% în instrumente cu venit fix în lei (titluri de stat, obligaţiuni, depozite bancare şi alte instrumente ale pieţei monetare) şi International Romanian Equity Fund (IREF) - care investeşte în principal în acţiuni emise de companii din România. Pe lângă expunerea pe piaţa de capital românească care va fi de cel puţin 50% din fond, fondul IREF va investi şi regional (Polonia, Ungaria şi Cehia) pentru a beneficia de creşterile ţărilor emergente.[29] • Programul de investiţii ING Unit Linked BOND investeşte în titluri de stat, obligaţiuni, titluri de participare emise de ING International Romanian Bond şi depozite bancare. • Programul de investiţii ING Unit Linked MIXT25 investeşte în titluri de participare emise de ING International Romanian Bond, titluri de participare emise de ING International Romanian Equity şi depozite bancare. Cele trei programe noi de investiţii – Mixt50, Mixt75 şi Equity - permit o expunere mai mare pe acţiuni, adresându-se clienţilor care au un apetit crescut pentru investiţiile cu un grad mai mare de risc. În cazul programelor Mixt, cifrele reprezintă alocarea pe acţiuni. Mixt50 are 50%, iar Mixt75 are 75% în titluri de participare IREF. Diferenţa până la 100% este investită în instrumente cu venit fix şi titluri de participare IRBF. În cazul programului Equity, investiţia se face 100% în titluri de participare IREF.[30]
Fondurile în care investesc programele ING Unit Linked • International Romanian Bond Fund
Obiectiv Realizarea de creşteri de capital pe termen lung şi generarea de randamente stabile prin investirea într-un portofoliu diversificat de instrumente cu venit fix. • International Romanian Equity Fund
Obiectiv Realizarea de creşteri de capital pe termen lung prin investirea într-un portofoliu diversificat de acţiuni
Administrarea programelor de investiţii[31] In prezent activitatea de administrare a activelor programelor de investiţii este realizatã de ING Investment Management ,reprezentatã în România prin ING Asset Management BV The Netherlands –Sucursala Bucureşti în temeiul unui contract de administrare a activelor semnat cu ING Asigurãri de Viaţã S.A.Pe lângã fondurile UL existente douã fonduri existente în prezent ,ING Investment Mnagement administreazã şi cele douã fonduri mutuale ,IRBF şi IREF fonduri pe care vor avea expunere noile programe de investiţii ce urmeazã a fi lansate.
ING Investment Management desfaşoarã activitaţi în 15 ţãri din Europa având în administrare în iulie 2007 active în valoare de 156 miliarde euro. Valoarea activelor administrate în Europa se ridică la 150 miliarde euro din cele 370 miliarde euro pe care ING Investment Management le are în administrare la nivel global. În România, valoarea activelor administrate este de peste 400 milioane euro.

2.4.Serviciile financiare oferite de ING Asigurãri de Viaţã
Principalele produse oferite de ING Asigurãri de Viaţã sunt : • Planuri financiare pentru copii; • Planuri de protecţie; • Planuri de economisire; • Planuri de asigurare cu investiţii; • Planuri de asigurare cu componentã de pensie; • Pensii facultative; • Pensii obligatorii.

Asigurări tradiţionale: • Asigurări destinate exclusiv protecţiei (SMART, Prudent, Maraton); • Asigurări cu componentă de economisire (Regal, Academica);

Asigurări Unit Linked • Plan de economisire pentru Copii- Debut 18; • Plan de economisire cu componentã de pensii:Merit si Mentor; • Plan de asigurare cu componenta de investiţii:Activ Plus,Capital;

Asigurãri suplimentare şi opţiuni suplimentare - oferite de ING Asigurãri de Viaţã[32] Evolutia inflatiei, modificarea starii tale de sanatate, costurile legate de educatie, schimbarea sau pierderea jobului si multi alti factori pot influenta nevoia de protectie.

2.5. Planurile financiare pentru copii:ACADEMICA SI DEBUT 18 În prezent în portofoliul ING Asigurãri de Viaţã existã 14 tipuri diferite de asigurãri individuale.Alãturi de planurile de pensii şi de protecţie un loc important îl ocupã planurile financiare pentru copii care reprezintã 19% din portofoliul de vânzãri al companiei ING. Planurile Financiare pentru Copii sunt de fapt o modalitate de planificare a resurselor financiare ale familiei în folosul copiilor. Prin intermediul Planurilor Financiare pentru Copii, părinţii, bunicii sau alte rude pot acumula importante sume de bani pentru viitorul celor mici. Iar când copiii vor fi destul de mari ca să urmeze o facultate, să conducă o maşină sau să pună o afacere pe picioare, vor avea banii de care au nevoie pentru a-şi îndeplini visul,o sumă de bani acumulată de părinţi reprezentand o premisă a succesului. Cu ajutorul Planurilor Financiare pentru Copii, se poate beneficia de avantajele specifice unei asigurări de viaţă,îmbinând protecţia specificã unei asigurãri de viaţã cu acumulãri de fonduri penru susţinerea educaţiei copilului. Cele douã planuri financiare pentru copii, Academica şi Debut 18 se numarã printre cele mai de succes produse din portofoliul ING deoarece orice pãrinte doreşte sã îşi protejeze copilul şi sã îi ofere o şansã realã de dezvoltare în viitor. Succesul în viaţa al copilului depinde în mare măsură de îndrumarea primită la şcoală şi în familie, dar şi de sprijinul financiar acordat . Planurile financiare ING pentru copii reprezintã o oportunitate de îndeplinire a acestor aspiraţii. Mecanismul de funcţionare :Academica si Debut 18 este urmãtorul: [pic] Sursa: Figură prelucrată pe baza informatiilor din capitolul 2.5 Planurile financiare pentru copii:Academica si Debut18 ACADEMICA - asigurare tradiţionalã de tip rentã de studii: este un produs clasic de asigurare care îmbină protecţia specifică unei asigurări de viaţă cu acumularea de fonduri băneşti (prin participarea la profit) necesare susţinerii educaţiei copilului. Prin intermediul acestui contract exista posibilitatea economisirii din timp pentru anii de studenţie ai copilului. DEBUT 18 - asigurare de viaţã unit-linked de tip rentã de studii: este un plan financiar care îi asigură copilului o importantă şi necesară sursă de venit pe perioada studiilor sau la începutul vieţii sale independente. Prin Debut 18 se poate asigura copilului un sprijin financiar major, având acces la Programele de investiţii ING Asigurări de Viaţă şi acumulând astfel sumele de bani de care copilul va avea nevoie.

Asemãnãri între Academica şi Debut 18 ➢ produse de asigurare concepute pentru a oferii beneficiile necesare finanţãrii studiilor copiilor; ➢ protecţie prin garantarea unei sume asigurate în cazul producerii unui eveniment neaşteptat (decesului persoanei asigurate pe parcursul perioadei de plată a primelor) şi preluarea plãţii primelor de asigurare de ING Asigurãri de Viaţã; ➢ durata contracului de minim 10 ani (este formatã din perioada de platã a primelor minim 5 ani si perioada de platã a rentelor). O datã cu terminarea perioadei de platã a primelor fondul de rente constituit pentru copil va fi plãtit eşalonat sub formã de rente anuale pe o perioadã de 5 ani oricând începând cu vârsta de 18 ani ai copilului şi panã la maximum împlinirea vârstei de 27 ani; ➢ modalitatea de primire a rentelor: eşalonat, sub formă de rente pe o perioadă de 5 ani, sau în întregime, valoarea totală a contului reprezentând un sprijin imediat pentru copil; ➢ frcvenţa de platã :anualã,semestrialã,trimestrialã sau lunarã; ➢ posibilitatea ataşãrii oricând a asigurãrilor suplimentare oferite de ING Asigurãri de Viaţã; ➢ la fiecare aniversare se poate opta pentru adaptarea la inflaţie a sumelor din contractul de asigurare; ➢ vârsta de intrare :pentru asigurat (min 18 ani-max 60 ani) iar pentru beneficiar (nu existã vârstã minimã de intrare); În anexele 3 şi 4 sunt redate taxele şi comisioanele aferente planurilor financiare pentru copii Academica, respectiv Debut 18.[33]
Deosebiri între Academica şi Debut 18 ACADEMICA DEBUT 18
| |Riscul investiţiei aparţine ING Asigurãri de Viaţã: |Riscul investiţiei aparţine contractantului asigurãrii. |
| |dobânda tehnicã garantatã este de 3,5%. Clientul nu |Asiguratul poate alege modalitatea în care o anumitã cotã din |
| |simte eventualele evoluţii negative ale fondului dar |primele plãtite (stabilitã de asigurãtor) va fi investitã, |
| |nici caştiguri prea mari, pentru cã interesul companiei|asumându-şi riscul evoluţiei programelor respective de |
|Tehnica |este sa rişte cât mai puţin, investind în instrumente |investiţii. Aşadar beneficiile obţinute sunt stabilite în |
|investiţiilor |cu randament scãzut. |funcţie de performanţa fondurilor de investiţii. |
|Flexibilitatea în ceea|Deşi nu oferã flexibilitatea accesului la bani datã de |Existã avantajul unei flexibilitãti sporite în ce priveşte |
|ce priveşte accesul la|fonduri decât la sfarşitul contractului avantajul il |accesul la banii investiţi în programe (oricând), cu condiţia |
|bani |constituie protecţia conferitã de asigurarea de viaţã.|ca asiguratul sã facã plãţi suplimentare faţã de prime. |
|Termenele de încasare |Intotdeauna existã un termen limitã pentru achitarea |Contractantul poate face plãti suplimentare oricând doreşte |
|şi platã |primei. |acestea fiind sume adiţionale pentru investiţie. |
|Structura primelor |Prima de asigurare depinde de:suma costurilor,primele |Asigurãtorul dispune de un depozit din care sunt asigurate |
| |de risc şi primele de depunere. |sumele pentru compensarea cheltuielilor şi pentru primele de |
| | |risc ,investind-se diferenţa. |
|Mãrimea primelor |Prima se stabileşte pentru întreaga duratã a |Prima de asigurare nu este fixã existând posibilitatea oricând|
| |asigurãrii, se poate mãri prima doar dacã adauga |pe parcursul derurãrii contractului de a mãri sau micşora |
| |opţiunea pentru creşterea garantatã a primei |prima de asigurare. |

2.6.Studiu de caz privind planurile financiare pentru copii O familie este formatã din 4 membrii:tatãl, George Popescu în vârsta de 30 ani, soţia sa : Gabriela Popescu în vârstã de 30 ani şi doi copii gemeni: Maria şi Radu în vârstã de 4 ani. Recent George Popescu a obţinut o nouã slujbã, foarte bine plãtitã ceea ce a dus la o creştere semnificativã a veniturilor familiei. Pãrinţii se gândesc sã profite de acest excedent de venituri care poate fi temporar şi sã încheie câte o rentã de studii pentru copii lor pentru a beneficia de cele mai bune condiţii de educaţie. De asemenea se gândesc sã îşi pãstreze standardul de viaţã la vârsta pensionãrii şi doresc sã achiziţioneze şi un plan de pensii. Alegerea sumelor şi primelor este un proces dificil şi de aceea George Popescu contacteazã un agent de asigurare pentru a-i oferi consultanţã financiara, a-i prezenta pe larg oferta firmei şi a-l ajuta sã ia cea mai potrivitã decizie. Cu ajutorul agentului de asigurãri, familia Popescu Dl Popescu analizeaza cele doua tipuri de planuri financiare Debut 18 si Academica.

2.6.1.DEBUT 18-asigurare unit –linked de tip rentã de studii[34]
A. Detalii tehnice:
Persoana asiguratã: Popescu George
Vârsta persoanei asigurate: 30 ani
Sexul persoanei asigurate: masculin
Nume beneficiar: Radu Popescu
Durata contractului: 15 ani
Frecvenţa de platã:trimestrialã
Modalitatea de primire a rentelor: eşalonat, sub formă de rente pe o perioadă de 5 ani
Vârsta de intrare beneficiar: 20 ani
Prima neta anuală: 9317.45Ron

B.Fondurile de investiţii In urma discutiei cu agentul, domnul Popescu George fiind un om riscofob, alege doua dintre programele de investitii Programul 1 Bonuri de Tezaur (BOND); Programul 2 Mixt (MIXT25); Programul MIXT50; Programul MIXT75; Programul EQUITY in lei, si anume : Programul 1 Bonuri de Tezaur (BOND si anume Programul 1 Bonuri de Tezaur (BOND) cu risc foarte scazut; Programul 2 Mixt (MIXT25) cu risc scazut. Evaluarea fondurilor (unitaţii de fond[35]) este exprimatã prin douã tipuri de preţuri: preţul de vânzare (cel folosit în momentul retragerii de fonduri din programul de investiţii precum şi pentru achitarea costului asigurãrii de viaţã şi cheltuielilor aferente) şi preţul de cumpãrare (cel la care se cumparã unitaţile de fond ). La 12 martie 2010 erau urmãtoarele:[36]

C. Suma asiguratã
Nevoile fiecaruia dintre noi sunt diferite, de aceea nu exista o suma standard. Totusi, exista o regula generala care recomanda ca suma asigurata sa reprezinte de 6-8 ori venitul net anual.
Pentru a determina mai exact suma de care ai nevoie, au fost luate in considerare:
• Valoarea imprumuturilor in desfasurare: credite ipotecare si/ sau auto, leasing auto, carduri de credit, descoperiri de cont, alte credite de consum sau alte datorii;
• Taxa de scolarizare si alte cheltuieli necesare copilului tau pentru a beneficia de o educatie adecvata
• Cheltuielile imediate pe care familia ar trebui sa le suporte in cazul unui eveniment neprevazut (cheltuieli de inmormantare, taxe succesorale etc.)
• Cheltuielile curente ale familiei pe o perioada de 1 an
• Surse alternative de venit pentru familie: ajutor de deces, pensie de urmas, disponibilitati la vedere, depozite bancare, participatie la fonduri de investitii, alte sume plasate in instrumente de economisire alternative etc.
Asiguratul poate alege orice nivel al sumei asigurate intre o limita maxima si minima.
Suma asiguratã minimã = factor minim al sumei asigurarate (vârsta) × prima de asigurare anualã
Suma asiguratã maximã = factor maxim al sumei asigurate (vârsta) × prima de asigurare anualã+ valoarea contului

Tabel nr. Determinarea Sumei asigurate
|Cheltuieli cu funerariile |5,000 RON |
|Cheltuieli cu succesiunea |1,500 RON |
|Credite neacoperite |0 RON |
|Fond suplimentar necesar acoperirii cheltuielilor educatiei copiilor |93,500 RON |
|Venit suplimentar necesar dupa decesul asiguratului pe 5 ani |150,000 RON |
|Surse alternative de venit |0 RON |
|Total |250,000 RON |

Sursa : Prelucrare proprie- Date Ipotetice

Fondul necesar acoperirii nivelului de trai al familiei=30,000RON/an
Perioada de readaptare a familiei este de 5 ani dar copiii vor avea nevoie de sprijin financiar pânã la absolvirea facultãţii adicã cel puţin 20 ani.
Suma asiguratã necesarã=venitul suplimentar necesar dupa decesul asiguratului × nr de ani pentru care este necesar acest venit =30,000/an x 5 ani= 150.000 RON
Suma asiguratã in momentul decesului+taxe succesorale =6.500 RON
Fond suplimentar necesar acoperirii cheltuielilor educatiei copilului (5ani) = 93.500 RON
Prima = 93500/5=18700 RON/an
Astfel suma asiguratã necesarã va fi egala cu 250.000 RON.

D. Prima de asigurare Pentru fiecare contract in parte, primele de asigurare se stabilesc pe baza unor statistici demografice si a indicilor de mortalitate. Mai exact,valoarea primei de asigurare depinde de mai multi factori, cum ar fi:
• Tipul asigurarii
• Suma asigurata
• Durata contractului
• Varsta persoanei asigurate
• Sexul persoanei asigurate
• Gradul de risc implicat de ocupatia persoanei asigurate
Modul de determinare al primei Domnul Popescu a ales ca asigurarea cu plata plata eşalonată a primei , deoarece este o asigurare pe termen lung (15 ani) si suma ce ar reprezenta prima unică ar constitui un efort financiar foarte mare al contractului asigurării. Calculul primelor eşalonate are în vedere faptul că asigurătorul poate accepta încasarea aceleiaşi prime (fixe) – sub aspectul nivelului – eşalonat în timp, deşi riscul de deces este diferit de la un an la altul datorită îmbătrânirii persoanei asigurate. În consecinţă, valoarea actuală a ratelor de primă va fi egală cu prima netă unică. Consultantul ING l-a ajutat pe Domnul Popescu sa isi aleaga o prima, cunoscand urmatoarele date : vârstã de 30 ani, pe termen de 15 ani, la scadenţã urmeaza sã primeascã suma de 250.000 RON (dacã este în viaţã) si asiguratul achitã poliţa în 8 ani prin prime anuale anticipate,
Avem: x=15, n=30; r=8; S=250.000 RON
Prima netã anualã de facut calcul Prima = 9317.45Ron

Nota: Valorile lui D si N sunt preluate din Tabelul de comutatie[37] Termenul de dobândă este potrivit pentru asigurările de viaţă, deoarece acestea se derulează pe perioada indelungată în care asigurătorul colecteză sume mari de bani de la clienţii săi, în schimbul promisiunii de a plăti suma asigurată în caz de deces al asiguratului, sau la expirarea asigurarii. Pentru a-şi putea onora obligaţiile asumate asiguratului, asigurătorul creează un fond din primele încasate, care va fi investit mai departe in cele doua planuri de investiţie , creând un venit suplimentar, sub forma de dobândă.

E.Costul asigurãrii de viaţã (cheltuielile de administrare ale poliţei)
Cheltuieli iniţiale= 9317,45×4%= 372,70RON
Taxa de administrare a fondului: creşte conform expunerii pe acţiuni, gradului de risc aferent fondului respectiv: de la 1,00% la BOND pânã la 1,20% la MIXT25.[38]
Taxa de administrare(BOND)= 9317,45×1,00%= 93,17RON/an
Taxa de administrare(MIXT25)= 9317,45×1,20%= 111,81RON/an

F. Rezilierea contractului de asigurare cu valoare de rãscumpãrare În cazul contractelor cu capitalizare, dacă asiguratul, datorită incapacităţii de continuare a plăţii primelor sau unui alt motiv, doreşte să întrerupă contractul înainte de data expirării acestuia, are dreptul să i se ramburseze o anumită sumă, denumită valoare de răscumpărare. Contractantul asigurãrii poate beneficia de valoarea de rãscumpãrare aferentã contractului în orice moment.daca asiguratul doreste rezilierea contractului in primul sau al doilea an , valoarea de răscumparare este calculată numai pe baza uniturilor de investitii. Incepand cu anul 3, taxa de răscumparare este egală cu suma cheltuielilor iniţiale datorate la momentul rezilierii.

H.Asigurãri suplimentare
Fond de compensare financiarã(venit suplimentar):
|SA suplimentarã (în caz de deces din accident) |15.000 RON |
|SA suplimentarã (în caz de invaliditate permanentã din accident) |15.000 RON |
|Spitalizare (suma asiguratã/zi de spitalizare) |110 RON/zi |
|Intervenţie chirurgicalã (suma asiguratã intervenţie chirurgicalã) |1700RON/intervenţie chirurgicalã |

1.Asigurarea suplimentarã de deces din accident: Prima = 6.75
2.Asigurarea suplimentarã de invalidiate permanentã din accident Prima=11.25
3.Asigurarea suplimentarã de intervenţie chirurgicalã în caz de accident Prima =117,36RON
4.Asigurarea suplimentarã de Spitalizare în caz de îmbolnãvire şi accident Prima=185,52RON
5.Opţiunea suplimentarã de Scutire de Platã a Primelor de Asigurare Prima=82,14 RON
Total asigurãri suplimentare= 403.02 RON
I.Evoluţia valorii contractului Rata de rentabilitate a invesţiei nu este garantatã de ING Asigurãri de Viaţã, riscul investiţiei aparţine în totalitate asiguratului. Rentabilitatea variazã în funcţie de dobânda pieţei. Evoluţia sumelor capitalizate depind de durata şi de dobânda medie anualã.
Analiza estimãrii evoluţiei contractului în cadrul Programelor de Investiţii Este important de precizat cã aceaste oferte aferente Programelor de Investiţii: Bond, Mixt 25 reprezintã doar o estimare care a fost realizatã pe baza unui set de condiţii standard. Ratele de rentabilitate anuale ale Programulor de Investiţii nu sunt garantate de companie, astfel riscul investiţiei aparţinând în totalitate clientului.

Estimarea evoluţiei contractului conform Programului de investiţii BOND[39]

1. Programul Bond pãstreaza structura programului Programului 1:Bonuri de Tezaur : proporţia de 100% în instrumente cu venit fix dar investiţiile nu vor mai fi efectuate direct ci vor avea titluri de participare în IRBF (International Romanian Bond Fund)
2. Grad de risc: scãzut
3. Durata de investire: 11 ani
4. Analiza estimãrii evoluţiei contractului BOND: ➢ Randamentul programului de investiţii:.riscul este scãzut în cadrul acestui program de investiţii drept urmare şi randamentul programului de investiţii este asemãnãtor.In primul an randamentul estimat este de 6,00% urmând ca pe parcursul contractului în funcţie de condiţiile pieţei sã scadã sau sã creascã. Acest procentul scade anual treptat de la aproximativ 6% în primii patru ani la 3,09% în anul al 11 lea. ➢ Valoarea contului: beneficiile obţinute prin fructificare se cumuleazã în acest cont urmând a fi plãtite la scadenţã. Se observã cã în primul an valoarea contului este 9569,02 RON. La sfârşitul contractului în urma randamentelor pe care le presupune cã le va aduce acest fond de investiţii valoarea contului este de aproximativ 104.621,08 RON. S-au cumparat unitati de cont, ajungandu-se la un total de 9886 unitati. Acestea au fost vandute in momentul incheierii contractului la pretul 13,02, rezultand suma totala egala cu 128.718,93 RON, valoare ce este constituita din prime si profit. ➢ Valoarea rentelor: la maturitatea contractului suma din cont se distribuie sub forma de rente anuale pe parcursul anilor de studiu. Valoarea rentelor va depaşi suma de 132.325,36 RON deoarece bani sunt reinvestiţii în cadrul programului. In primul an renta estimatã este de 26.465,07 RON, în anul 2 renta ajunge la 30.171,71 RON în ultimul an înregistreazã valoarea de 22.728,75 RON (randament 4,30%).

Estimarea evoluţiei contractului conform Programului de investiţii MIXT25

1. Programul de investiţii Mixt 25 este redenumirea Programului 2 Mixt existent.
Structura programului::75% instrumente cu venit fix şi 25% acţiuni.Investiţiile nu vor mai fi efectuate în mod direct ci:expunerea pe instrumente fixe va fi realizatã cumpãrând titluri de participare la fondul IRBF iar expunerea pe acţiuni la IREF.
2. Gradul de risc :scãzut
3. Durata investire: 4 ani
4. Analiza estimarii evoluţiei contractului Mixt 25 : ➢ Randamentul programului de investiţii este mai ridicat în comparaţie cu programul Bond variazã între 4,50% şi 8,90%. ➢ Valoarea contului aferent programului de investiţii Mixt 25 conform randamentelor prezente în anexã[40] valoarea ajunge la suma de 38,318.01RON. Cu această sumă au fost cumpărate 3259 unităţi de cont. În momentul încheierii contractului acestea au fost vândute la preţul de 10,5 rezultând suma totală de 34,216,93 RON. ➢ Valoarea rentelor In primul an renta estimatã este 5470,43 RON,în anul 2 creşte cu aproximativ 46,61%( valoarea de 8020,45 RON ), în anul III este de 7675,57 RON(randamentul 4,3%) astfel încat în anul 5 renta estimatã este 6041,91 RON.

2.6.2.ACADEMICA-asigurare de viaţã tradiţionalã de tip rentã de studii:
A.Detalii tehnice:
Persoana asiguratã: Popescu George
Vârsta persoanei asigurate:30 ani
Sexul persoanei asigurate:masculin
Nume beneficiar: Maria Popescu
Durata contractului: 15 ani
Suma asigurata:250.000 RON
Vârsta de intrare beneficiar: 20 ani
Valoare primã: 9317.45RON
Fecvenţa de platã:trimestrialã
Modalitatea de primire a rentelor: eşalonat, sub formă de rente pe o perioadă de 5 ani
B.Investiţia:Riscul investiţiei aparţine ING Asigurãri de Viaţã. Rata tehnicã a dobânzii garantate este de 3,6%.
C.Suma asiguratã şi prima de asigurare (discounturile acordate) funcţioneazã pe acelaşi principiu ca şi produsul Debut 18. Se stabileşte în funcţie de posibilitãţile financiare ale asiguratului.
D.Cheltuielile administrare ale poliţei sunt diferite faţã de produsul Debut 18 şi sunt mai mici deoarece nu este un produs flexibil.
E.Asigurãri suplimentare:Asigurãrile suplimentare au aceleaşi valori ca şi produsul Debut 18 singura diferenţa o constituie “opţiunea de mãrire garantatã a sumei asigurate”.
F.Opţiunea suplimentarã de Mărire Garantată a Sumei Asigurate
Prima aferentã acestei opţiuni=1,5×prima anualã=1,5%×9.317,45 =139,76 RON la care se adauga si primele suplimentare de la Debut 18
Total asigurãri suplimentare=542,78 RON
G.Participarea la profit: Asiguratul primeşte la fiecare aniversare a contractului o cotã parte din excedentul de dobândã realizat din capitalizarea rezervei matematice, performanţa investiţiei depinde de rezultatul pe care îl înregistreazã compania. În funcţie de rata anuală a dobânzii obţinute în urma investirii rezervei de poliţă pot exista următoarele situaţii privind participarea la profit acordată Contractantului asigurării:
1. Dacă rata anuală a dobânzii obţinute este mai mare de 4,5%, participarea la profit este egală cu suma dintre 90% din excedentul de dobânda obţinut din investirea rezervei de poliţă şi 90% din dobânda obţinută din investirea soldului contului de participare la profit. Excedentul de dobândă se calculează prin aplicarea diferenţei pozitive dintre rata dobânzii obţinute şi 4,5% asupra rezervei de poliţă.
2. Dacă rata anuală a dobânzii obţinute este mai mică de 4,5%, dar mai mare decât 3,5%, participarea la profit este egală cu 90% din dobânda obţinută din investirea soldului contului de participare la profit.
3. Dacă rata anuală a dobânzii obţinute este mai mică decât 3,5%, participarea la profit este egală cu diferenţa dintre 90% din dobânda obţinută din investirea soldului contului de participare la profit şi 90% din deficitul de dobândă faţă de dobânda garantată.

Analiza estimãrii evoluţiei contractului Academica[41] ➢ Rata estimatã a dobanzii este constanta pe cei 15 ani. Se observã cã randamentul unei asigurãri tradiţionale este mai scãzut în comparaţie cu produsele unit-linked datoritã riscului scãzut şi faptului cã asigurãrtorul investeşte în instrumente sigure. ➢ Suma primelor plãtite evolueazã la fel ca şi în cazul produsului Debut 18 astfel încât valoarea acestora la sfarşitul contractului ajunge la suma de 139,761.75 RON; ➢ Suma asiguratã la maturitate în primul an este de 9610.94 Ron ajungandu-se la valoarea totala de 144.164,25 RON; ➢ Contul de participare la profit. Cum rata anuală a dobânzii este de 3.6% ne situăm în a treia situaţie: participarea la profit este egală cu 90% din dobânda obţinută din investirea soldului contului de participare la profit. ➢ Indemnizaţia la maturitate(rentele primite).Valoarea estimatã a rentelor pe parcursul celor 5 ani este: 28832,84 RON; 32984,77 RON; 31797,32 RON; 29268,64 RON (anul 4) respectiv 26040,74 RON.

Capitolul 3: Concluzii si propuneri

La finele prezentei lucrãri putem concluziona cã aproape toate operaţiunile financiare pe care le întreprindem urmãresc bunãstarea personalã. De aceea au fost create diferite instrumente financiare pentru a avea mai mult,a trãi mai bine şi a ne bucura alãturi de familie de împlinirile personale. Un instrument financiar pe care ne putem baza îl reprezintã planurile de economisire pe termen lung sub forma asigurãrilor de viaţã. Asigurarea de viaţã pe lângã faptul cã poate fi şi o formã de economisire este în primul rând o formã de protecţie, ceea ce nu se poate spune despre un depozit bancar, despre investiţiile imobiliare, investiţiile în valori mobiliare. De ce? Pentru cã principiul de funcţionare al unei asigurari de viaţã o face diferitã de toate celelalte: plãteşti o primã de asigurare azi şi din urmãtoarea zi ai garantatã o sumã asiguratã necesarã pentru acoperirea acelor nevoi de protecţie financiarã ce pot sã aparã în viaţa unui om. Daca nu facem parte din categoria celor care realizeazã constant economii putem reuşi sa facem acest lucru plãtind periodic primele de asigurare. Pe lângã protecţie asiguarea de viaţã este singurul mod de economisire garantat 100% de statul român pe o perioada lungã de timp cu protecţie la inflaţie şi cu o bunã capitalizare. Asigurarea de viaţã ca formã de economisire are avantajul faţã de celelalte forme de economisire cã te “învaţã” sã economiseşti.De ce?Pentru cã la o asigurare de viaţã dacã vrei sã retragi o parte din bani existã riscul sã reziliezi asigurarea şi sã pierzi o parte semnificativã din sumele plãtite pânã la acel moment. Asigurarea de viaţã poate fi privitã ca o investiţie pe termen lung. O parte din banii plãtiţi pe asigurare (prima de asigurare) este investitã de compania de asigurãri în diverse plasamente financiare, fie cu câştig fix, precum dobânzi bancare, titluri de stat sau obligaţiuni, fie în acţiuni la bursã, pe piaţa româneascã sau pe pieţele externe. In cazul investiţiilor în acţiuni, câştigul va fi substanţial mai mare, însã e un câştig care va avea diverse fluctuaţii, în funcţie de evoluţia acţiunilor. Principala problemã cu care se confruntã piaţa asigurãrilor de viaţã în prezent o reprezintã lipsa unor stimulente fiscale reale(deductibilitate) pentru primele plătite în contul poliţelor de viaţă. Segmentul life din România este încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, dar are un potenţial semnificativ de creştere.Guvernul ar trebui să sprijine cu facilităţi fiscale de impozitare poliţele de asigurări de viaţă, prin deducerea acestora, asa cum se întâmplă si în alte ţări. In concluzie dacã nu ne place riscul cea mai buna alegere este o asigurare de viaţã tradiţionalã însã dacã vrem sã încercãm sa obţinem un profit de pe urma evoluţiei pieţei de capital alegerea optimã este o asigurare de tip unit-linked legatã de fonduri de investiţii.
Referitor la acest subiect despre asigurãrile de viaţã fac urmãtoarele propuneri:
1. Numãrul mic de asiguraţi din România ar putea creşte dacã primele de asigurare ar fi deductibile;
2. Deductibilitatea ar trebui aplicatã atât în momentul vânzãrii,respectiv cumpãrãrii unei poliţe atât de persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice;
3. Sã se deducã fiscal şi asigurarile private de sãnãtate;
4. Asigurãrile de accidente sã fie obligatorii pentru firmele cu un grad de risc ridicat;
5. Sã se facã educaţie financiarã în mass-media,instituţii,locuri de muncã în sensul economisirii baniilor prin asigurare şi protecţiei pe care o oferã o asigurare de viaţã; Din punct de vedere psihologic, putem considera asigurãrile mult mai dificil de vândut decât alte produse. Dacã îţi cumperi un mobil, îl vezi, îl încerci, îl auzi. Asigurarea este intangibilã, ceea ce cumperi este de fapt liniştea minţii.... Interesant este cã numãrul asigurãrilor de viaţã în România este foarte mic, deşi nevoia de asigurãri este mare. La necaz, oamenii cer sau se împrumutã, deşi ar putea avea banii necesari în schimbul unei prime de asigurare modice. Românii nu sunt deocamdatã conştienţi de asta şi nu sunt încã pregãtiţi sã gândeascã în astfel de termeni. Este vorba despre educaţie, mentalitate... Este neplãcut sã vorbeşti despre moarte. Bine, nimanui nu-i place, dar nevoia tot existã, iar oamenii trebuie sã acţioneze înainte ca nenorocirea sa se întâmple. Este o masurã minimalã de protecţie a ta şi a celor din jurul tãu. Explicaţia poate fi şi bucuria de trãi momentul. Românii stiu sã-şi trãiascã viaţa. Imediat ce fac rost de bani, îşi cumparã o maşinã, îşi fac concediul în strãinãtate, cheltuiesc pentru astãzi, fãrã grija la ziua de mâine. Apoi, mai este şi istoria. Mulţi s-au obişnuit ca statul sã le poarte de grijã. Numai cã acum lucrurile nu mai stau aşa. Dacã nu ai singur grijã de tine, nimeni nu o face în locul tãu chiar dacã solidaritatea între oameni încã mai existã. Dar capitalismul ne-a invãţat lecţia individualismului pe care trebuie sã o înveţe şi românii acum. Rezumând, este o mare nevoie de asigurãri pe care oamenii nu o conştientizeazã deocamdatã deplin.

Anexa nr. 1

Tabel Preturile zilei 12/03/2010 pentru programele de investitii Unit Linked ING

[pic]

Sursa : www.ing.ro

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Anexa nr. 4

[pic]

Anexa nr. 5
Asigurãri suplimentare şi opţiuni suplimentare - oferite de ING Asigurãri de Viaţã
Asigurarea temporară flexibilă - aceasta optiune permite suplimentarea pentru un anumit numar de ani a sumei asigurate pentru care ai optat initial. Se recomanda aceasta asigurare daca de exemplu pentru o perioada valoarea datoriilor creste datorita contractarii unui credit de nevoi personale sau a unui credit de consum
Asigurare de deces din accident - permite marirea sumei corespunzatoare beneficiului in caz de deces din accident, daca asiguratul are contract cu plata esalonata a primelor, Daca el este contractantul asigurarii, poate rezilia aceasta asigurare oricand pe durata contractului.
- Nu are valoare de rascumparare sau participare la profit.
Asigurare de invaliditate permanenta din accident Daca persoana asigurata ramane cu invaliditate permanenta ca urmare a unui accident, i se va achita o suma forfetara in functie gradul de invaliditate asociat pierderii suferite
- Acopera invaliditatea permanenta survenita nu mai tarziu de un an de la data accidentului.
Asigurare de invaliditate permanenta si deces din accident- Combina avantajele celorlalte doua tipuri de asigurari suplimentare de accident de mai sus: de invaliditate permanenta si de deces din accident.
- Suma asigurata va fi platita beneficiarilor daca persoana asigurata decedeaza ca urmare a unui accident survenit pe perioada de valabilitate a clauzei.
- Daca un accident provoaca o invaliditate permanenta, persoanei asigurate i se va achita o suma forfetara, in functie de gradul de invaliditate asociat pierderii suferite.
- Asigurarea de deces din accident nu are valoare de rascumparare sau participare la profit.
Asigurarea pentru spitalizare in caz de accident
- Daca starea sanatatii este excelenta iar riscul unei imbolnaviri este nesemnificativ, asiguratul poate alege doar asigurarea de sanatate care acopera riscul de spitalizare exclusiv din accident.
- In decursul unui an de asigurare poate beneficia de o indemnizatie corespunzatoare unui numar maxim de 60 de zile de spitalizare.
Asigurarea pentru spitalizare in caz de imbolnavire sau accident
- In cazul nefericit in care asiguratul sau unul dintre membrii familiei sale are nevoie de spitalizare din cauza unei imbolnaviri sau a unui accident, pot primi o suma de bani pentru fiecare zi de spitalizare. Asiguratul decide care este suma de bani pe care o doreste sa o primesca in momentul in care se alege suma asigurata.
- In decursul unui an de asigurare poate beneficia de o indemnizatie corespunzatoare unui numar maxim de 60 de zile de spitalizare.

Asigurarea pentru interventii chirurgicale in caz de accident
-Daca este nevoie de o intreventie chirurgicala de urgenta in cazul unui accident, asiguratul sau membrii familiei sale pot beneficia de acordarea unei sume de bani care sa ajute sa acopere cheltuielile provocate de acest eveniment nefericit
Asigurarea pentru interventii chirurgicale in caz de imbolnavire sau accident
- Orice interventie chirurgicala implica o serie intreaga de cheltuieli care poate afecta bugetul asiguratului sau al familiei sale.
- De aceea se recomanda sporirea nivelul de protectie printr-o astfel de asigurare, ce va pune la dispozitie o suma importanta de bani in cazul in care va avea nevoie de o interventie chirurgicala.
Optiunea de scutire de plata a primelor
- aceasta optiune suplimentara se recomanda in cazul in care asiguratul este fie unicul, fie principalul sustinator financiar al familiei.
- Astfel, se asigura ca in cazul in care suferi o invaliditate din orice cauza (inclusiv accident), contractul sau de asigurare are continuitate si nu mai este nevoit sa platesti primele de asigurare.
Optiunea de crestere garantata a primei si a sumei asigurate
Se ofera posibilitatea ca asiguratul sa isi maresca garantat o data la 3 ani suma asigurata cu 10%, 20% sau 30% fara nici un fel de formalitati si evaluare a riscului- medicala, ocupationala, financiara sau rezidentiala.
Optiunea de protectie impotriva inflatiei
- Presupune ajustarea primei de asigurare in functie de rata inflatiei, precum si cresterea corespunzatoare a sumei asigurate.
-Optiunea este disponibila la fiecare aniversare a contractului de asigurare.
- Este valabila numai pentru contractele de asigurare cu plata esalonata a primelor.
Sursa : http://www.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asigurari/suplimentare.html
Anexa nr. 6 Tabel nr. Programe de investitii in LEI
[pic]
Sursa: http://www.ing.ro/Asigurari-Pensii/Zona_clienti_pf/programe_investitii_pf.html Tabel nr. Programe de investitii in USD
[pic]
Sursa: http://www.ing.ro/Asigurari-Pensii/Zona_clienti_pf/programe_investitii_pf.html Anexa nr. 7-Calculul valoarii din cont
[pic]

[pic]

Anexa nr 8- Calculul rentelor
| | |Academica | | | |
| |Randament |Suma de rambursat |Suma de |Suma datorata |Renta |
| | | |rambursat pe an| | |
|1 |3.60% | 144,164.25 |28832.85 |115331.40 |28832.85 |
|2 |3.60% | |28832.85 |82346.62 |32984.78 |
|3 |3.60% | |27448.87 |50549.29 |31797.33 |
|4 |3.60% | |25274.64 |21280.64 |29268.65 |
|5 |3.60% | |21280.64 |0.00 |26040.75 |

| | |Bond | | | |
| |Randament |Suma de rambursat |Suma de |Suma datorata |Renta |
| | | |rambursat pe an| | |
|1 |4.30% | 128,718.93 |25743.79 |102975.14 |25743.79 |
|2 |4.30% | |25743.79 |72803.43 |30171.72 |
|3 |4.30% | |24267.81 |43929.09 |28874.33 |
|4 |4.30% | |21964.55 |17772.33 |26156.76 |
|5 |4.30% | |17772.33 |0.00 |22728.76 |

| | |Mix | | | |
| |Randament |Suma de rambursat |Suma de |Suma datorata |Renta |
| | | |rambursat pe an| | |
|1 |4.30% | 34,216.93 |6843.39 |27373.55 |6843.39 |
|2 |4.30% | |6843.39 |19353.10 |8020.45 |
|3 |4.30% | |6451.03 |11677.53 |7675.57 |
|4 |4.30% | |5838.76 |4724.36 |6953.17 |
|5 |4.30% | |4724.36 |0.00 |6041.91 |

Anexa nr 9

| | | | |
|Indicator (lei) |31.12.2008 |31.12.2009 |Evoluție (%) |
| | | | |
|Prime brute subscrise total | | | |
|- asigurări generale |8.936.286.505 |8.837.011.160,57 |-1,11 |
|- asigurări de viață |7.068.173.520 |7.211.689.495,11 |2,03 |
| |1.868.112.985 |1.625.321.665,46 |-13,00 |
| | | | |
|Indemnizații brute plătite |4.638.857.262,89 |5.861.635.775,48 |26,36 |
|- asigurări generale |4.143.703.694,22 |5.180.916.346,87 |25,03 |
|- asigurări de viață |495.153.568,67 |680.720.428,61 |37,48 |

Bibliografie

Bercea F.,Vãcarel I.-“Asigurãri şi reasigurãri ” Ed.Expert,Bucureşti 2000
Ciurel V.-“ Asigurãri şi reasigurãri:Abordari teoretice şi practici internaţionale”, Ed. All Beck,Bucureşti 2000
Tãnãsescu P.,Dragotã M.,Lãzãrescu S.,Serbãnescu C.-“Asigurãri moderne de bunuri şi persoane”
Ed. ASE,Bucureşti 2003
Tãnãsescu P.,Serbãnescu C.-“Asigurãri comerciale moderne,”Ed. C.H. Beck ,Bucureşti 2007
Legea 32/2000 privind societãţile de asigurãri şi supravegherea asigurãrilor
Legea 136/1995 privind asigurãrile şi reasigurãrile în România
Legea 403 din 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32 din 2000 privind societãţile de asigurãri şi supravegherea asigurãrilor www.asigurari.ro www.asigurari.rol.ro www.biblioteca.ase.eo www.csa-isc.ro www.legislatie-asigurari.bursaasigurarilor.ro www.ing.ro www.portaldeasigurari.ro www.unsicar.ro www.xprimm.ro www.zf.ro

-----------------------
[1] Silvia Elena Cristache, Daniela Şerban, Tribuna Economică nr.34/2004, p. 44
[2] Studiu realizat de firma de cercetare Lighthouse(12 decembrie 2006)
[3] Studiul asociaţiei Limbra
[4] www.csa-isc.ro
[5] Anghelache C., Armeanu D., Pârţachi I., Economie teoretică şi aplicată, p. 30-32
[6] www.wall-street.ro
[7] A se vedea Anexa nr 1 [8] Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor
[9] http://csa-isc.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=635&Itemid=85
[10] www.csa-isc.ro
[11] www.1asig.ro
[12] Informatiile au fost preluate din ziarul financiar,ediţia 15 aprilie 2008
[13] D. G. Badea – Manualul agentului de asigurări, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, p. 361
[14] Iulian Văcărel, Florian Bercea - “Asigurãri şi reasigurãri”, Ed. Expert, Bucureşti 2000, p.318
[15] Paul Tãnãsescu, Cosmin Serbãnescu -“Asigurări comerciale modenre”, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007, p. 69
[16] Dorfman-Introduction to Risck Management and Insurance 4th edition,2000, p.3
[17] Mehr & Hedges –Risck Management Concept and Application,2001, p.10
[18] Tanasescu Paul,Serbanescu Cosmin-Asigurari comerciale moderne,Ed.C.H. Beck,Bucuresti 2007,p.33
[19] Legea 403 din 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32 din 2000 privind societãţile de asigurãri şi supravegherea asigurarilor
[20] Ciurel Violeta “Asigurãri şi reasigurãri: Abordãri teoretice şi practici internaţionale”, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, pagina 446
[21]Violeta Ciurel - “Asigurãri şi reasigurãri:Abordãri teoretice şi practici internaţionale”, Ed. All Beck, Bucureşti 2000, p.448
[22] A se vedea anexa nr 9
[23] Ordin 3106/2005
[24] P.Tãnãsescu,C.Serbãnescu-“Asigurãri comerciale moderne”, Ed. C.H.Beck,Bucureşti 2007,p.83
[25] http://www.ing.ro/Asigurari-Pensii/cine_suntem/despre_noi.html
[26] Date preluate de pe www.ing.ro
[27]Date preluate de pe http://www.ing.ro/dms/insCorporatePages/docs/Profil_ING#468,6,Cote de piata ING Asigurari si Pensii
[28] Date preluate de pe http://www.ing.ro/Asigurari-Pensii/Zona_clienti_pf/programe_investitii_pf.html
[29] Date preluate de pe http://www.ghiseulbancar.ro/articole/8/10149/tot_articolul_ING_Asigurari_isi_schimba_strategia.htm
[30]Date preluate de pe http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/42342/ING-Asigurari-de-Viata-a-lansat-trei-noi-programe-de-investitii-cu-expunere-mai-mare-pe-actiuni.html
[31] Date preluate de pe http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/42342/ING-Asigurari-de-Viata-a-lansat-trei-noi-programe-de-investitii-cu-expunere-mai-mare-pe-actiuni.html
[32] A se vedea anexa nr 5- Asigurãri suplimentare şi opţiuni suplimentare
[33] Date preluate de pe http://www.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asigurari/plan_copii.html
[34] A se vedeea anexa nr 11 “Cererea de asigurare aferentã produsului Debut 18”
[35] Evoluţia trecutã a unitãţii de fond nu este o garanţie a performanţei viitoare a acesteia
[36] A se vedea anexa nr. 1 :”Preţul zilei unit:12 martie 2010”
[37] A se vedea anexa nr 10 Tabelul de comutatie
[38] A se vedea Anexa nr 3 si 4 -Tabelul nr. Programe de investitii in lei
[39] A se vedea anexa 7 – Calculul valorii din cont
[40] A se vedea anexa 7 – Calculul valorii din cont
[41] A se vedea anexa 7 – Calculul valorii din cont

-----------------------
[pic]

[pic]

[pic]

Semnare cerere de asigurare

Prime de asigurare

[pic]

Deces asigurat = scutirea de platã a primelor

Plata rentelor

cãtre beneficiar

Sfârşitul contractului

Sfârşitul plãţii

primelor

Plata primelor preluatã de asigurator