Atitudinile Și Comportamentele de Igienă Dentare Ale Românilor
In:
Submitted By ladylili Words 1353 Pages 6
CLUJ
MEDICII DENTIȘTI – Percepții publice. Atitudinile și comportamentele de igienă dentare ale românilor
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, la solicitarea Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj, studiul privind ”MEDICII DENTIȘTI – Percepții publice. Atitudinile și comportamentele de igienă dentară ale românilor”. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 1-2 martie, pe un eșantion național de 1.200 de persoane, peste 18 ani, cu domiciliul în mediul urban. Principalele teme pe care s-a focalizat cercetarea au vizat: Comportamentul de utilizare a serviciilor stomatologice Percepția românilor față de medicii dentiști și calitatea serviciilor stomatologice Accesul la serviciile stomatologice și factori de limitare a accesului Gradul de informare cu privire la gratuitățile pe care le suportă statul cu privire la serviciile de stomatologie Starea de sănătate dentară a românilor. Comportamente de igienă dentară PERCEPȚIA ROMÂNILOR FAȚĂ DE MEDICII DENTIȘTI ȘI CALITATEA SERVICIILOR STOMATOLOGICE Pacienții au aprecieri pozitive pentru nivelul de pregătire a medicilor dentiști și a cabinetelor stomatologice. 83% dintre respondenți apreciază pregătirea profesională a dentiștilor din România ca fiind bună și foarte bună. Românii sunt fideli medicului stomatolog, 80% dintre ei spun că au un medic dentist la care merg în mod regulat. Pacienții nu au preferințe clar conturate pentru medici bărbați sau femei, astfel încât 53% dintre respondenți spun că acesta nu este un criteriu de alegere a stomatologului. Totuși, 22% declară că preferă medicii bărbați, iar 24% că optează mai degrabă pentru un stomatolog-femeie. Pentru alegerea medicului dentist curant sunt determinante recomandările pe care le primesc de la alte persoane. Atunci când și-au ales medicul stomatolog curant, cei mai mulți dintre respondenți (39%) au luat în considerare recomandarea unui coleg/prieten, 22% au ținut cont de sfatul unei rude, pentru 13% a fost importantă distanța pe care o au de parcurs până la cabinetul stomatologic, iar 10% și-au ales dentistul la întâmplare. La rândul lor, 84% dintre cei care folosesc serviciile stomatologice au recomandat, la rândul lor, un medic dentist altor persoane. Referindu-se la cabinetele stomatologice, 89% apreciază ca fiind foarte bun și bun aspectul acestora. Totodată, 87% dintre respondenți apreciază drept grea și foarte grea muncă dentiștilor.
Calea Turzii 150, 400495 Cluj Napoca, Tel. 0364.860.001, Fax 0364.860.003, www.ires.com.ro, office@ires.com.ro
CLUJ Cei mai buni medici stomatologi sunt în București, apreciază 34% dintre respondenții studiului realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Din punctul de vedere a regiunii în care activează, 17% dintre respondenți cred că în Transilvania sunt stomatologii cei mai buni. La nivel de orașe, Clujul se află pe locul II cu 4%, după București, urmat îndeaproape de Timișoara și Iași cu câte 3%.
Profesionalizarea medicilor este o prioritate a Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj care, având sprijinul conducerii Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca a reușit să introducă trei noi rezidențiate pentru medicii dentiști, iar în prezent alte două se află în faza de a fi introduse. Un alt obiectiv al Colegiului Medicilor Dentiști din România este introducerea gradului de medic principal pentru medicii dentiști privați care nu au reușit să urmeze un rezidențiat. Potrivit prof. univ. dr. Radu Câmpian, președintele Colegiului Medicilor Dentiști Cluj, doar 27% dintre medicii stomatologi din județul Cluj sunt atestați ca medici specialiști. În județul Cluj funcționează 622 de cabinete de medicină dentară.
COMPORTAMENTE DE UTILIZARE A SERVICIILOR STOMATOLOGICE Potrivit studiului, 48% dintre respondenți declară că merg la dentist o dată pe an sau mai rar, iar 12% afirmă că nu merg deloc la stomatolog. Aceste procente relevă o accesibilitate foarte redusă a populației le serviciile stomatologice. În categoria celor care nu merg deloc la stomatolog, cea mai mare pondere au au locuitorii din Moldova. Dintre respondenții care folosesc totuși serviciile medicale ale dentiștilor, 37% recunosc că vizitează un cabinet stomatologic doar atunci când au dureri dentare. Constrângerile economice se găsesc reflectate în limitarea accesării cabinetelor dentare, acestea fiind declarate ca principala cauza a amânării sine die a vizitei la dentist de către 45% din populație. ACCESUL LA SERVICII STOMATOLOGICE Accesibilitatea în teritoriu este o problemă majoră și 31% dintre cei intervievați declară că s-au născut și au copilarit în localități care nu aveau nici un medic dentist.
CLUJ Referitor la problema accesului la serviciile medicale de stomatologie, prof. univ. dr. Radu Câmpian, președintele Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj, a declarat că instituția pe care o reprezintă a promovat, în colaborare cu Casa Județeană pentru Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj, deschiderea de cabinete dentare în mediul rural astfel încât, în prezent, la nivelul județului Cluj există 70 de cabinete dentare în sate.
78% dintre respondenți consideră necesar să existe un cabinet stomatologic cu program de funcționare non-stop, iar 95% dintre aceștia apreciază că acest tip de cabinete ar trebui să existe în fiecare oraș din țară. În ceea ce privesc prețurile tratamentelor stomatologice și a protezelor, 74% dintre pacienți le consideră mari sau foarte mari, în tim ce pentru 5% acest tip de tratament este inaccesibil din punctul de vedere al costului. În schimb 4% dintre respondenți apreciază că prețul tratamentelor nu este deloc ridicat. Raportându-se la situația financiară a propriei gospodării, 50% dintre respondenți declară că își pot permite să acopere costul tratamentelor stomatologice pentru membrii familiei, în timp ce alți 31% afirmă că nu pot susține aceste costuri. GRADUL DE INFORMARE CU PRIVIRE LA GRATUITĂȚILE PENTRU TRATAMENTE STOMATOLOGICE SUPORTATE DE STAT Cunoștințele populației despre oferta de servicii stomatologice care sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt reduse și incomplete. Doar 16% dintre respondenți declară că au beneficiat de tratamente stomatologice compensate de CNAS, iar 52% dintre cei chestionați nu au auzit că acest tip de tratamente pot fi decontate de stat.
”Finanțarea asistenței stomatologice prin sistemul social de asigurări de sănătate din România este precară, total insuficientă și demotivantă pentru medici”, afirmă prof. univ. dr. Radu Câmpian, președintele Colegiului Medicilor Dentiști Cluj și precizează, la nivelul județului Cluj, a reușit să suplimenteze numărul de contracte oferite de către Casa Județeană pentru Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj în baza unei înțelegeri cu aceasta. Totuși, spune dr. Radu Câmpian, numărul de contracte încheiate nu a crescut, ca urmare a gradului redus de atractivitate a acestor contracte pentru medicii dentiști.
STAREA DE SĂNĂTATE DENTARĂ A ROMÂNILOR. COMPORTAMENTE DE IGIENĂ DENTARĂ Peste jumătate dintre români apreciază că au o stare de sănătate dentară bună și foarte bună (55%), dar 26% recunosc că au o stare de sănătate orală proastă și foarte proastă. Gradul de utilizare a produselor și soluțiilor de curățare și întreținere a dinților și cavității bucale este destul de scăzut. Doar 18% dintre respondenți folosesc spray de gură, 32% utilizează dușul bucal, iar 41% își curăță dinții cu ața dentară. Cea mai utilizată marcă de pastă de dinți în România este Colgate (64%), fiind urmată la distanță mare de Blend-a-Med (10%). Pe următoarele poziții se clasează Sensodyne, Parodontax sau Aquafresh. Calitățile de curățare a dinților și a cavității bucale (61%) și proprietățile de albire a dinților (41%) sunt cele mai importante pentru consumatori atunci când își aleg pasta de dinți, urmate fiind de factori precum gust (39%), miros (35%), preț (26%), ofertele promoționale (24%). Medicul curant și produsele de pe rafturile magazinelor sunt principalele surse de informare ale consumatorilor cu privire la produsele pentru curațarea dinților și igienizarea cavității bucale (cu câte 33% din opțiuni). Mass media (presa) este a treia opțiune (21%), urmată de Internet (14%). 14% dintre respondenți aleg astfel de produse la întâmplare, 13% decid pe care le cumpără după ce consultă reviste de specialitate, iar 10% se bazează pe recomandările apropiaților. Prof. Dr. Vasile DÂNCU, Președinte Institutul Român pentru Evaluare si Strategie-IRES Prof. Univ. Dr. Radu CÂMPIAN, Președinte Colegiul Medicilor Dentiști Cluj
