TEMA:
CAMPANIE PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI
SCOLAR IN MEDIUL RURAL

1.ANALIZA SITUATIEI
Note: In lucrarea de fata ne vom referi doar la invatamantul obligatoriu de 10 clase, conform legii Ministerului Educatiei Nationale nr. 1/2011, la nivelul judetului Cluj. Reducerea absenteismului şcolar, a riscului de abandon şcolar, prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor este unul dintre obiectivele Inspectoratului Scolar Judetean Cluj (ISJ
Cluj), iar ceea ce vom prezenta in continuare se subscrie atat din punct de vedere al actiunilor, cat si din punct de vedere comuncational acestui obiectiv general al ISJ Cluj, insa din perspectiva unui ONG, mai precis World Vision Romania.

Concepte cheie :
Abandonul şcolar: din punct de vedere legislativ, un elev se află în situaţie de abandon şcolar în România doar dacă nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul obligatoriu, depăşind cu mai mult de doi ani vârsta clasei respective. Cadrele didactice definesc abandonul şcolar insa prin încetarea elevului de a mai frecventa orele în timpul unui semestru, respectiv an şcolar, dar şi actul de părăsire a sistemului de învăţământ înaintea absolvirii unui an şcolar sau a ciclului gimnazial. O parte dintre unităţile de învăţământ sunt de părere că se poate considera abandon şcolar şi situaţia în care un elev de vârstă şcolară nu se înscrie la şcoală sau nu se prezintă la nicio oră de curs, deşi este înscris 1.

Absenteismul este o problema sociala caracterizata prin conduita evazionista cronica a elevilor (fuga de la ore), iar cauzele sunt: lipsa de interes, de motivatie, de incredere in educatia scolara.
Conform datelor Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Cluj, fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă), o formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal
1

Studiu-diagnostic privind situaţia abandonului şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii în mediul rural, Proiectul “Parte de carte”, 1 februarie 2012

1

tardiv al existenţei unor probleme), o reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi).
Formele absenteismului:
 absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline)


absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul şcolar)



căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)



dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)



dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)



atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem

Elevii care inregistreaza mai multe absente si/sau diverse dificultati de comportament pe parcursul anului scolar sunt de regula cei care abandonează şcoala ulterior.
Cauzele absenteismului scolar 2:
1. care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor)
2. care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate
3. care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului), evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă.
In functie de vârstă, absenteismul scolar este cauzat de:
 la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare’’; cauze: dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri

2

“Managementul prezenţei elevilor la şcoală” – document elaborat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Cluj in cadrul unui program intiat de ISJ Cluj, 2006

2

parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare.
 la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup.

In baza raportului privind starea si calitatea invatamantului preuniversitar clujean elaborat de
ISJ Cluj, in anul şcolar 2012-2013 s-au înregistrat in judet 169 de cazuri de abandon scolar, dar un număr mult mai mare, respectiv 393 de copii, prezintă risc de abandon şcolar. Pentru anul scolar 2013-2014 cifrele au scazut, respectiv 153 de copii au abandonat şcoala, dintre care cei mai mulţi, respectiv 122 provin din mediul rural. Dintre cei 31 de copii care trăiesc în mediul urban şi care au renunţat la şcoală, cei mai mulţi, respectiv 16, au făcut acest lucru pentru au plecat din ţară împreună cu părinţii lor. În România, 1 din 10 copii cu vârsta corespunzătoare învăţământului primar nu participă la educaţie.
Conform declaratiei inspectorului scolar general al ISJ Cluj, Vasile Cuibus, “în mediul rural, unde cazurile de abandon școlar sunt mai numeroase, motivele cel mai frecvent enunţate sunt cele financiare.” Raportul ISJ Cluj confirma aceasta afirmatie, intrucat pentru anul 2013-2014, in scolile din mediul rural absenteismul a fost cauzat cel mai frecvent de urmatorii 3 factori (in ordinea frecventei aparitiei):
-cauze medicale (in mediul rural acestea au legatura stransa cu situatia economica a familiei)
-retinut pentru munci agricole/casnice (acest aspect ne-a atras atentia intrucat inseamna ca din punct de vedere comunicational va trebui sa ne adresam foarte agresiv parintilor elevilor)
-neaducerea la timp a motivarilor

Interesant de observat diferenta intre motivele cele mai frecvente in scolile gimnaziale din urban, respectiv dupa aceleasi cauze medicale ca motivul cel mai frecvent, urmeaza dezinteresul familiei si apoi al elevilor, urmat de intarzieri (absente pe care profesorii nu le mai motiveaza).

In privinta absenteismului, in anul scolar 2013-2014 s-au inregistrat aproape 1 milion de absente in scolile clujene. Cele mai multe, similar 2012-2013,au fost la colegiile tehnice si
3

liceele tehnologice, urmate de scolile gimnaziale din mediul rural si la colegiile nationale si liceele teoretice. In cele 75 de scoli din mediul rural din jud. Cluj, absenteismul in scolile gimnaziale din mediul rural s-a dublat fata de anul scolar anterior (8,32->16,67 absente/elev). (sursa: Raport ISJ Cluj, Analiza comparativă a evoluţiei absenteismului: an şcolar 2012-2013, an şcolar 2013-2014)

La nivelul judetului Cluj (precum si la nivelul celorlalte judete), au fost si inca sunt derulate mai multe proiecte si programe care vizeaza reducerea absenteismului si abandonului scolar, atat actiuni reactive, cat si metode profilactice. Exista programul « Cornul si laptele », « Euro
200 » pentru a oferi posibilitatea achizitiei unui calculator pentru cei cu venituri reduse, programe de tip « Scoala dupa scoala », « Scoala parintilor » care are o rata de participare mai ridicata in mediul rural, etc. Suplimentar, actiuni similare sunt derulate de catre WVR si alte ONG-uri, actiuni care vin in completarea celor initiate de catre institutiile statului.

Date fiind cifrele de mai sus, putem observa la nivelul judetului Cluj ca desi abandonul scolar a scazut, absenteismul a crescut in mediul rural. Acest paradox poate avea legatura cu perceptia parintilor elevilor despre situatia scolara a acestora (ce fac elevii vs. ce stiu parintii ca fac; ce motivatie au elevii vs. ce motivatie cred parintii lor ca au). Aceste aspecte sunt monitorizate de catre ISJ Cluj, ele dand directia urmatoarelor actiuni la nivel judetean cel putin. Din punct de vedere al unei campanii de comunicare a unui ONG, toate aceste informatii vor sta la baza tipului de mesaje ce vor fi adresate publicurilor vizate prin aceasta campanie. Campania pe care o propunem are ca scop reducerea absenteismului si a abandonului scolar prin promovarea catre elevi si parinti a unor mesaje privind faptul ca educatia copiilor este cheia unui viitor mai bun pentru ei.
4

FACTORI EXTERNI

FACTORI INTERNI

Analiza SWOT a campaniei propuse in numele WVR, in contextul situatiei actuale:
STRENGHTS
 aceasta campanie regionala este intarita de campanii similare derulate la nivel national
 existenta relatiilor bune cu presa
 proiectele efective (in derulare) acopera judetul
 multi beneficiari, potentiali voluntari in aceasta campanie  experienta acumulata in campaniile din anii precedenti  imaginea buna a organizatiei
 existenta retelelor de voluntari
 cauza sociala promovata
 parteneriatele existente
 existenta unui departament de scriere de proiecte pentru obtinere finantare din fonduri europene OPPORTUNITIES
 o mai buna vizibilitate, un plus de imagine, mai mult interes pentru proiectele organizatiei
 interactiuni cu beneficiarii
 extinderea retelei de voluntari, activarea voluntarilor existenti
 largirea bazei de donatori
 experienta la nivel organizational, o noua sursa de energie, mini team-building
 accesare fonduri europene suplimentar pentru a derula campania la nivel national/cu un impact mai mare





WEAKNESSES buget insuficient voluntari insuficienti staff organizational implicat in proiectele deja in derulare

THREATHS
 renuntarea donatorilor
 comoditatea elevilor, parintilor, institutii publice etc
 concurenta celorlaltor ONGuri
 neincrederea in ONG-uri

2.ANALIZA ORGANIZATIEI

In cadrul prezentei lucrari, vom aborda problema sociala prezentata din punctul de vedere al unui ONG, mai precis World Vision Romania (WVR), care actioneaza si in domeniul educatie, asadar campania pe care o vom propune trebuie privita ca “ce am face daca am fi
WVR”.
WVR este o organizatie care aloca anual cea mai mare parte a bugetului sau (24%) pentru proiecte in domeniul educational3, urmand indeaproape protectia copilului (20%), domeniu de altfel strans legat de primul.

3

Conform Raportului anual 2013, pentru educatie au fost alocati 2.396.131 USD.

5

2.1.Mediul intern
WVR este o organizatie crestina, care desfasoara programe de interventie umanitara de urgenta, de dezvoltare comunitara si advocacy punand in centrul activitatii bunastarea copilului. WVR este membra a parteneriatului World Vision International care activeaza in aproape 100 de tari. In Romania, WVR activeaza de 25 de ani, timp in care a schimbat in mai bine situatia a peste 500.000 de copii si adulti din peste 400 de comunitati rurale 4.
Printre programele derulate pana in prezent pentru care a fost necesara comunicarea atat pentru atragerea de fonduri, cat si pentru identificarea beneficiarilor, mentionam: “Donator de viitor”, “Alege scoala!”, “Cu o carte schimba o viata”-campanie de fundraising. Unul dintre cele mai vizibile din Romania pe acest sector insa este “Vreau in clasa a 9-a”. Obiectivele acestuia sunt:
-sustinerea copiilor din comunitatile rurale sa continue cele 8 clase cu liceul sau scoala profesionala – presupune identificare beneficiari (elevi in program) si campanii de fundraising (sustinerea financiara)
-asistarea copiilor pentru ca acestia sa obtina note bune la scoala si sa se adapteze mediului economic (alegerea unei profesii) – atat prin actiuni reale, cat si prin campanii de informare, una dintre acestea fiind “Educatia ta conteaza!”, campanie de la care am si pornit in propunerile de comunicare pe care le vom face in cadrul prezentei lucrari.
In cadrul proiectelor de acest fel, un rol foarte important il are lucratorul social. Din perspectiva rolului social, aceste este o persoana-resursa si un facilitator care ajuta grupul sa se organizeze, sa-si defineasca problemele, sa recruteze noi membri si sa-si gaseasca strategii si tactici de sustinere a cauzei lor. E catalizator, coordonator si invatator al abilitatilor de rezolvare a problemelor. Acesta este principalul evaluator si sursa de informatii al rezultatelor proiectelor comunitare. Problema interna WVR (ca de altfel si a altor ONG-uri, deoarece sunt
11.000 de posturi de asistent social disponibile si neacoperite in rural) este ca in Romania ducem lipsa de profesionisti in domeniu, iar profesionistii eficienti in mediul rural, din toate domenile, trebuie sa petreaca mult timp in interiorul comunitatii pentru a-i cunoaste regulile, membrii si sa permita comunitatii sa-i cunoasca inainte de a-si exercita profesia si de a se ocupa de responsabilitatile proprii. Comunitatile mai mici opereaza cu o baza superpersonalizata. Se bazeaza pe principalele institutii cum ar fi biserica, familia si membrii
4

Conform Raportului anual 2013.

6

societatii cei mai instariti pentru a-si institui o scala de valori si pentu a-si lua deciziile.
Oamenii din comunitatile rurale prefera sa lucreze cu cei pe care ii cunosc de o viata, mai ales daca acestia trebuie sa le ofere servicii de natura personala.

Din punct de vedere al resurselor disponibile, bugetul pe proiecte de educatie al WVR se situeaza la nivelul cca. 2,5 mil. USD anual, avand ca surse de finantare pe aceasta linie sponsorii (din strainatate majoritar) si finantare europeana5.
2.2.Perceptia publica
WVR se bucura de o imagine tot mai buna, atat ca vizibilitate, cat si ca reputatie in Romania, asociindu-se de multe ori, in functie de specificul proiectului, cu anumite personalitati, acestia devenind sustinatori publici sau ambasadori WV. De asemenea, anumite proiecte au fost derulate in parteneriat cu alte ONG-uri, biserici, scoli, primarii si alte institutii, lucru care demonstreaza capacitatea WVR de a colabora atat ca actiune in directia rezolvarii/ameliorarii unei probleme sociale, cat si din punct de vedere comunicare. Aceasta caracteristica este utila in orice campanie se va dori a fi implementata.
2.3. Mediul extern
Sustinatorii WVR in campania viitoare:
-personalitati deja active si care pot influeta planul de comunicare al viitoarelor campanii:
Calin Goia (Voltaj), Teo Trandafir, Oana Cuzino, Daniela Nane, Maria Buza, Diana
Dumitrescu, Ada Condeescu, Noni Borsan, Nicolae Dumitru 6, Centrul National pentru
Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic-organism intermediar POSDRU.

5
6

Raport anual 2013. http://www.worldvision.ro/ambasadori-a566.html si Raport anual 2013.

7

-posibili sustinatori: scolile vizate prin cadrele didactice, ISJ Cluj (interes declarat-vezi cap.
1), diverse companii care aloca anual bugete de CSR (exista un istoric deja, iar pe linie de
CSR companiile de regula sunt consistente in alegerea domeniului in care se implica-sport, educatie, violenta in familie etc), Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in
Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale si alte institutii publice, mass-media.
Concurenta este reprezentata de alte ONG-uri care activeaza in acelasi domeniu sau domenii adiacente si care practic se incadreaza la categoria “concurenta” din punct de vedere al atragerii surselor de in vederea implementarii propriilor programe: UNICEF, ARDOR
(Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica), ArtEd (Arta in Educatie), AIESEC
(vizeaza studentii insa), Salvati Copiii, Fundatia Corona, Caritas (promoveaza servicii sociale pentru categoriile sociale dazavantajate), Fundatia pentru Copii, Comunitate şi Familie
(FRCCF) Cluj, Centrul Educatia 2000+, Fundatia Soros, Fundaţia „Profesor Coman” si multi altii. Oponenti: discutam de o problema sociala larg cunoscuta pe care un ONG cu o imagine publica suficient de buna incearca sa o reduca in prim-plan prin demersurile si campaniile derulate, astfel ca nu avem oponenti reali, respectiv persoane fizice/juridice care sa fie impotriva rezolvarii/ameliorarii acestei probleme, indiferent cine isi asuma aceasta responsabilitate, fie ca e vorba de WVR sau un alt ONG.
Impedimente externe-analiza STEEP: factorii de natura economica (si aici ne referim in principal la saracia predominanta din mediul rural), factorii sociali (reticenta comunitatiiparinti, elevi si cadre didactice mai ales la schimbare, conceptia intalnita potrivit careia scoala nu te ajuta, spre exemplu), factorii politici (tin de legea educatiei si curricula in continua schimbare si care inca nu este adaptata realitatii anului 2015). Aceste aspecte afecteaza proiectele in sine, ceea ce inseamna ca vor afecta si comunicarea din cadrul campaniei.
Factorii ecologici si tehnologici nu prezinta influente in situatia de fata.
3.ANALIZA PUBLICURILOR
3.1. Identificarea publicurilor
Customers: in cazul nostru sunt beneficiarii directi, respectiv elevii care inregistreaza absente nemotivate si copiii care au abandonat scoala sau sunt in pericol sa o faca; ca public secundar aici sunt parintii elevilor, iar cei “din umbra” sunt cadrele didactice.

8

Producers: angajatii si voluntarii WVR; donatorii (sponsorii din strainatate si companiile si persoanele fizice din Romania).
Enablers: institutii publice, mai exact ISJ Cluj, primarii si scoli (in principal consilierii scolari), mass-media (inclusiv blogosfera), ambasadorii WVR antrenati in aceasta campanie, preotii (in mediul rural acestia sunt persoane care pot influenta o parte a comunitatii), ONGuri partenere.
Limiters: alte ONG-uri.

3.2.Publicuri cheie
In contextul dat, avem urmatoarele categorii de public:
1-elevii

5-scoala (ca institutie)

7-comunitatea (inclusiv

10-sponsori

preotul)
2-parintii

4-consilierii scolari

(donatori)

8-mass media

11-angajatii
WVR

3-cadrele didactice

6-Primarii/institutii

9-alte ONG-uri

12-voluntarii

publice locale

Matricea putere-interes:

9

In cazul campaniei de fata, care vizeaza absenteismul si abandonul scolar din mediul rural, publicul cheie este format din:
a)elevii care au un grad mare de absenteism si sunt cu risc ridicat de abandon scolar
b)parintii elevilor, atat cei de la punctul a), cat si ceilalti parinti, intrucat lipsa elevului de la scoala pe motive de munca agricola/casnica sau intretinere frati mai mici este oricand posibil sa rabufneasca si in sanul altor familii (informarea ca metoda profilactica)
c)consilierii scolari
d)datorita numarului foarte redus de consilieri scolari in rural, practic din cauza lipsei acestora, va trebui sa ne adresam intensiv cadrelor didactice
e)sponsorii (donatorii) pentru atragerea de resurse financiare necesare derularii campaniei si sustinerii proiectelor
Caracteristici socio-demografice ale publicurilor-tinta
 Elevi si parinti7: public apatic
Distribuţia pe categorii de vârstă a persoanelor incluse în cercetare:

În gospodăriile incluse în cercetare numărul mediu de copii/gospodărie este 1,91. Mai puţin de un sfert din numărul total de gospodării examinate au 3 sau mai mulţi copii si in medie
2,25 adulţi în componenţă.

7

G. Badescu, N. Petre, D. Angi -“Bunastarea copilului din mediul rural” ed. 2014, Editura Risoprint

10

Nivelul de educaţie în gospodărie:

Nivelele maxime de educaţie dominante sunt, în ordinea descrescătoare a procentului, nivelul liceal, treapta liceu (10 clase), învăţământul profesional şi nivelul gimnazial.
Statutul ocupaţional în ultimele 12 luni în rândul adulţilor din rural (comparatie 2014-2012):

Distribuţia gospodăriilor în funcţie de principalele surse de venit:

11

Familiile despre care respondenţii afirmă că au o singură sursă de venit sunt, în mare parte, dependente de venituri ce constituie ajutor din partea statului: 66% au venit exclusiv din venitul minim garantat, iar 29% au venitul asigurat doar din alocaţiile pentru copii. În cazul gospodăriilor în care există două surse de venit, dintre care o sursă este reprezentată de salarii, alocaţia pentru copii reprezintă sursa suplimentară pentru 87% dintre familii. Există totusi o evoluţie favorabilă (2014-2012) în modul în care adulţii respondenţi apreciază că pot acoperi nevoile familiei.
La nivelul anului 2014 exista familii care s-au văzut nevoite, în ultimul an, să recurgă la trimiterea copiilor la lucru în ţară (1,4%) sau în străinătate (0,5%), in foarte usoara scadere comparativ cu 2 ani in urma (0,1%).
Şcoală şi muncă în rândul copiilor:

Parintii recunosc că utilizează munca copiilor lor pentru activităţi în agricultură, fapt sustinut si de unii directori de şcoli gimnaziale care au observat o creştere a absenteismului în rândul elevilor de clasa a VII-a şi a V III-a primăvara, în timpul desfăşurării lucrărilor în agricultură.
Procentul copiilor de peste 7 ani care nu au frecventat niciodată grădiniţa a scăzut de la 5% în
2012 la 1,8% în 2014. S-a înregistrat însă o depreciere uşoară a accesului la instituţiile şcolare. Astfel, durata medie de deplasare a copiilor la şi dinspre şcoală, a crescut la 35 minute/zi în 2014 faţă de 32 minute în 2012. În schimb, în jur de 19% dintre copii au nevoie de o oră sau mai mult, zilnic, pentru a parcurge drumul către şcoală sau grădiniţă şi înapoi, iar
34% dintre copii au nevoie de un mijloc de transport pentru a ajunge la şcoală. Doar jumătate dintre copiii care se deplasează la şcoală sau grădiniţă cu mijloace de transport au asigurat transportul cu autobuze şcolare, restul utilizând transportul în comun, cu toate implicaţiile privind costuri asociate pentru părinţi sau riscuri pentru copii.
Abandonul şcolar apare cel mai frecvent la intrarea copilului într-un nou ciclu de învăţământ (clasa a V-a;clasa a VIII-a). Peste 2% dintre părinţi declară că şi-au retras copiii de la şcoală în ultimele 12 luni, iar 1,7% dintre ei erau în ciclul primar sau gimnazial.
12

Posibile beneficii care pot fi comunicate catre elevi: pot obtine rezultate mai bune la invatatura, de ce este acest lucru important, cum pot ajunge sa devina ceea ce viseaza prin invatatura, pot avea o profesie prin care sa se intretina (abordare atat emotionala, cat si rationala, in aceasta ordine). In comunicarea catre parinti beneficiile comunicate se vor referi la faptul ca trimiterea copilului la scoala este o dovada de iubire parinteasca (abordarea emotionala), educatia ii ofera copilului o sansa in viata.
 Consilierii scolari si cadrele didactice: public constient
Sunt mulţi directori de şcoli care semnalează lipsa consilierilor de carieră în şcoli, situaţie care determină (daca este cazul) orientarea majorităţii copiilor către liceu in detrimentul unei scoli profesionale, indiferent de capacitatea elevilor. Cand elevii nu mai fac fata cerintelor din liceele urbane, la care se adauga umilirea lor de catre colegii de la oras, riscul abandonului scolar creste.
Profesorul tipic8 în învățământul preuniversitar în România este femeie, în vârstă de 42 ani
(mai tanara decat media europeana), cu 16 ani de experiență în învățământ și care a absolvit un program de educație sau formare a cadrelor didactice (peste media europeana). Proporția de directori de scoli femei este mai mică decât proporția de profesoare (64% și 69%, respectiv). În medie, directorii de scoli din România au 47 de ani și 7 ani de experienta pe post, majoritatea fiind barbati.
Domeniile în care cele mai mari procente de profesori raportează o nevoie mare de dezvoltare profesională sunt predarea catre elevii cu nevoi speciale si pentru utilizarea noilor tehnologii la locul de muncă (mai multi decat media europeana).
Mai mult de 90% dintre profesori au declarat un nivel bun de satisfacție generală cu locul lor de muncă. Cu toate acestea, doar 35% dintre ei cred că predarea este o profesie de prim rang în societate. Privind timpul alocat monitorizarii absenteismului, profesorii din Romania aloca mai mult timp acestui lucru decat alte tari incluse in studiul TALIS. O proporție mai mare de cadre didactice cred că sunt în măsură să ajute elevii sa învete mai bine si că pot ajuta elevii să gândească critic, în raport cu majoritatea celorlalte țări TALIS.
8

Conform studiului TALIS din 2013 - 34 de tari incluse in cercetare.

13

Posibile beneficii care pot fi comunicate catre acestia: nu sunt singuri in lupta cu abandonul scolar (folosirea unor argumente rationale), resursele scolare puse la dispozitie de catre
WVR.
 Sponsorii (donatorii):
In cazul WVR, acestia sunt reprezentati in prezent majoritar (in ordinea valorii donatiilor) de catre persoane fizice si biserici din Canada, SUA, Taiwan, Elvetia, Germania, Australia si
Austria. Intr-o mult mai mica masura inca sunt persoanele fizice (donatii sau contributia de
2% din impozitul pe venit) si companiile active in Romania (prin bugetele de CSR sau redirectionarea unui procent din impozitul de profit). Acesta este un public activ.

Campania nu poate sa se adreseze simultan tuturor acestor contribuabili, publicul fiind unul eterogen. Singura caracteristica comuna a acestora este faptul ca sunt dispusi sa ajute copiii care vor sa mearga la scoala. Pentru donatorii din strainatate exista un istoric al comunicarii, canal prin care se mentine aceasta sursa de venit la un nivel satisfacator. Prin campania propusa practic vom canaliza eforturile (financiare si logistice) spre potentialii donatori din
Romania (public apatic sau constient), pentru a creste numarul lor si valoarea totala a donatiilor. Posibile beneficii care pot fi comunicate catre acestia: fiecare suma conteaza, impreuna putem schimba situatia in bine; un avantaj fiscal pentru donatori poate schimba destinul unui copil (preponderent cu argumente emotionale).

Un loc important in aceasta categorie il au organismele intermediare pentru accesarea fondurilor europene, organisme cu care, de asemenea exista un istoric al colaborarilor intre echipa WVR de scriere si implementare de proiecte europene si aceste organisme. In consecinta, din punct de vedere comunicational, pe acest segment vom aloca un buget minim de PR, bazandu-ne pe colaborarea foarte buna de pana acum.

4.OBIECTIVE
4.1. Obiectiv general
Scop: prevenirea şi reducerea absenteismului si abandonului in mediul rural in jud. Cluj.
Obiective generale:

14

a) Cresterea nivelului de informare si constientizare a elevilor si parintilor privind importanta educatiei si efectele negative ale absenteismului si abandonului scolar.
b)Informarea comunitatii asupra consecintelor negative ale absenteismului si abandonului scolar, in paralel cu promovarea imaginii WVR ca organizatie care sustine educatia atat prin donatii pentru imbunatatirea resurselor scolare, cat si prin implicare activa.
c) Organizarea de seminarii educationale in scopul informarii parintilor cu privire la variantele optime de scolarizare pentru elevi.
d) Promovarea in cadrul scolilor a "bunelor practici" privind prevenirea abandonului si absenteismului. 4.2. Obiective specifice:
 Reducerea cu 20% a numarului de elevi care abandoneaza scoala si reducerea cu
30% a numarului de absente nemotivate in anul scolar 15 septembrie 2015- 15 iunie
2016, prin:
a)Promovarea in randul elevilor si parintilor a derularii programelor sociale si educationale de tip "Lapte & Corn", "Euro 200", burse, care sa atraga elevii spre scoala.
b) Cresterea numarului elevilor care participa la activitati de tip "Scoala dupa scoala” prin promovarea avantajelor acestora in randul elevilor si parintilor.
c) Informarea elevilor, parintilor si cadrelor didactice privind tehnici de invatare activa si interactiva pentru a creste actractivitatea orelor de curs si asimilarea cunostintelor de catre elevi. d) Promovarea ideii de cooperare in clasa, astfel incat si elevii cu rezultate scolare modeste sa experimenteze succesul.
e) Informarea elevilor si parintilor din zona rurala vizata cu privire la riscurile financiare si sociale ale absenteismului si abandonului scolar, alaturi de ameliorarea percepţiei părinţilor cu atitudine rezervata faţă de şcoală asupra importanţei educaţiei pentru dezvoltarea profesională şi personală a copiilor.

15

f) Constientizarea parintilor asupra efectelor pe care exploatarea muncii copiilor le are asupra rezultatelor scolare ale acestora.
g)Informarea elevilor, parintilor, consilierilor scolari si cadrelor didactice privind caracteristicile pieţei forţei de muncă din zonă şi oportunităţile reale de angajare (in special pentru clasele VII-X).
h)Informarea si constientizarea personalului din cadrul scolii asupra modalitatilor de transformare a scolii intr-un loc mai bun pentru copii.
 Mentinerea donatorilor actuali si atragerea de noi donatori, a.i. veniturile pentru proiecte de educatie sa creasca cu 5% in perioada octombrie 2015-septembrie 20169.

5.STRATEGII DE ACTIUNE
5.1. Strategii proactive
Stragetiile de actiune in campania de fata se refera la:
-performanta organizationala->imagine buna WVR + implicare in comunitate (un aport mare il are lucratorul social pentru adaptarea proiectelor intiate si a comunicarii la evolutia situatiei si feedback-ul primit pe parcursul derularii proiectului)
-implicarea/participarea publicurilor printr-o comunicare bidirectionata (input-feedback), analizarea propunerilor sosite din partea publicurilor si, daca este cazul, implementate
-transformarea unor beneficiari in voluntari in cadrul campaniei
-organizarea unor concursuri cu premii la nivel de scoala (sau intre scoli) pentru a crea afise ale campaniei care ulterior pot fi folosite pentru a propaga mesajul la nivel judetean, sub titlul
“Educatia MEA conteaza!”
-in cadrul “Saptamanii altfel”: organizarea unor actiuni comune elevi-parinti-cadre didacticeWVR+parteneri de creare a unor “tablouri” sub titlul “Cand voi fi mare, voi fi ...”, completate sub indrumarea cadrelor didactice cu pasii pe care fiecare trebuie sa ii urmeze pentru a deveni ceea ce isi doreste (spre exemplu: pentru a putea repara masini, elevul va avea nevoie de
9

Perioada reprezinta anul fiscal in cadrul WVR, perioada la finalul careia se elaboreaza rapoartele financiare.

16

limba romana (citit+scris), de matematica (pentru a putea calcula nr. de piese necesare, puteri etc.), de fizica (pentru a putea intelege cum functioneaza un motor) etc. Aceasta actiune are rolul de a le demonstra elevilor si parintilor efectele pozitive ale educatiei continue, de a-i plasa pe elevi in situatia dorita in viitor, pentru a le creste motivatia in prezent.
-organizarea unor intalniri cu sustinatori WV-persoane publice pe care publicurile cheie le admira, astfel mesajele vor fi transmise intr-un mod mai prietenos si mai convingator.
-realizarea de parteneriate/aliante cu: ISJ Cluj, DGASPC, alte ONG-uri, Politia locala, primariile din comunele respective, companii care desfasoara activitati in zonele respective
(ex. fabrica de mobila, pensiune, ferma etc). Cu ultima categorie vizata practic urmarim 2 aspecte: prezentarea catre publicurile cheie a posibilitatii de angajare in localitate pentru cei cu studii medii cei putin concomitent cu atragerea de resurse financiare si logistice din partea companiilor spre proiecte locale (componenta de sponsorship).
-atragerea de noi sponsori pentru a creste nivelul resurselor (financiare in special)
-Ministerul Fondurilor Europene - AM POSDRU va lansa cererea de propuneri de proiecte
"Educatia sanselor tale pentru un viitor profesional mai bun”, finantata din DMI 1.1
„Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere”. Acest item trebuie urmarit pentru depunerea unui nou proiect WVR.
Strategiile de comunicare vor disemina informatiile intr-un mod transparent si adecvat fiecarui public cheie vizat, folosind de fiecare data un limbaj potrivit profilului acestuia, marsand fie pe motivatie emotionala, fie pe argumente rationale, de asemenea pornind de la cele analizate pana acum.
-promovarea de “bune practici” se subscrie acestui capitol, precum si exemplele pozitive. Un astfel de exemplu pozitiv este Scoala “Mihai Voda” din comuna clujeana Mihai Viteazu (400 elevi) 10, unde colaborarea şcoală-familie-Primărie este foarte bună şi copii simt acest lucru: pe lângă locul II în topul celor 94 de şcoli (urban si rural) din judeţ în funcţie de notele de la
Evaluarea Natională, elevii au obţinut rezultate bune şi la olimpiade, iar promovabilitatea a crescut de la 61% in 2009, la 100% in 2013.
Raspandirea informatiei se va face prin urmatoarele tactici:

10

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/foto-video-Scoala-tara-lectii-romaniei-elevii-mihai-viteazu-invata-ca-n-occidenttable-interactive-calculatoare-ultramoderne-1_51dda928c7b855ff5624c79d/index.html

17



informare interna - prin intermediul intranetului si a newsletter-ului lunar transmis electronic tuturor angajatilor si voluntarilor activi; avizier; intalniri de informare periodice 

informare externa – comunicate de presa, conferinta de presa pentru lansarea campaniei, campanie online pe situl organizatiei, e-mailuri de genul “citeste si da mai departe”, social media (conturile de Facebook al WVR la nivel national si cel al WVR
Cluj, unde vom avea postari mai frecvente, Tweeter, Linkedin-aici mesajele se vor orienta spre atragerea de sponsori)



informare publica in limita spatiului de emisie pus la dispozitie de catre partenerii media (presa scrisa, radio, TV); de dorit ca si evenimentele campaniei sa aiba ecouri in presa, in general (stiri). Pentru a stimula promovarea in mass media, juriul care va decide castigatorii concursului “Educatia MEA conteaza!” va avea in componenta si jurnalisti locali si cel putin un ambasador WVR.



intalniri cu membrii din top managementul companiilor pentru a le face cunoscuta campania, amploarea ei si cum pot contribui concret



actiuni ale voluntarilor: door-to-door, in supermarket-uri, targuri expozitionale, in parcuri, animatie cu copii din zonele rurale etc.

5.2. Strategii reactive
In conditiile in care va fi necesar, se va apela la urmatoarele tactici:
-scuze publice si justificarea: pentru o situatie care degenereaza in directia gresita, asumarea responsabilitatii si oferirea de solutii alternative in situatia nou creata
-concesia: pentru situatiile in care nu se va putea obtine exact ceea ce se doreste, se va analiza situatia nou creata si se va opta pentru o varianta posibila
-dezasocierea: in situatia in care unul sau mai multi parteneri/ambasadori WV comit greseli comunicationale grave sau isi asociaza la randul lor imaginea cu alte personalitati si care pot afecta bunul mers al campaniei si proiectului propriu

18

6.COMUNICAREA/ MESAJE CHEIE
6.1. Corelarea profil-mesaj
Pentru toate profilurile de public este intentionata o campanie potrivita publicului, care sa vizeze constientizarea si convingerea de existenta problemei si a neajunsurilor pe care aceasta le atrage. Prin urmare, in continuare vor fi reluate categoriile de public care apar in problema reducerii si prevenirii absenteismului si abandonului scolar pe raza judetului Cluj.
I.

Elevii

“Educatia MEA conteaza!”
Pentru acestia, se va intocmi un plan comunicational care sa foloseasca mesaje emotionale cu poze relevante care sa starneasca in public efectul dorit.
Mesajul va fi scurt, concis si foarte clar si va contine exemplele cele mai relevante ale problemei. Mesajul va fi atat emis de persoane publice cu impact asupra populatiei cu care sa creat contact (Goia -Voltaj, Teo Trandafir, Oana Cuzino), cat si prin flyere/pliante/postere in scoli, parcuri, pe stalpi si in zonele publice accesibile copiilor.
Pozele vor fi cu mesaj emotional, avand actori de aceeasi varsta cu publicul in cauza si vor fi alese cat mai aproape de caracterul zonei pentru care este vizata campania. Aceasta campanie va fi facuta atat in scoli, cat si in alte locuri adiacente comunitatii rurale, cum ar fi biserica, primaria, posta, gara, resedinta personala.
Perioada si frecventa expunerii la astfel de mesaje va fi ridicata pentru a mari efectele impactului mesajului comunicat catre public.
II. Parintii
“Copilul tau merita o educatie mai buna!”
Si pentru parinti se va merge pe aceeasi varianta, doar cu un mai mare aport de informatii rationale pentru a informa publicul de efectele negative ce survin in urma ignorarii mesajului.
Cu acestia va fi condusa si o campanie de informare “din usa in usa” care va fi aplicata de voluntarii WVR informati in prealabil si pregatiti de specialisti in vederea obtinerii unui impact cat de puternic posibil in vederea influentarii atitudinii publicului.

19

III. Cadrele didactice
“Educatia de azi transforma generatie de maine!”
In plus fata de expunerea la pliante, intalniri cu persoane celebre din Romania si abordarea
“din usa in usa”, cadrele didactice, impreuna cu consilieri locali si membralitatea institutiei de invatamant locale vor participa in cadrul campaniei WVR pentru reducerea si prevenirea abandonului scolar la anumite sesiuni speciale in care se va urmari transmiterea de informatii privind o mai buna educatie pentru copiii vizati, o mai buna intelegere a problemei si solutiile existente pentru problema in cauza.
Cadrele didactice, consilierii scolari si membralitatea scolilor din mediul rural din Cluj vor avea parte, de asemenea, de seminarii educationale tinute de catre specialistii in invatamant de la WVR pentru a introduce metode de predare mai eficiente si incurajatoare pentru elevii din mediu rural.
IV. Consilieri scolari
V. Institutia de invatamant (scoala)

- pentru aceste trei categorii se va

VI. Primarie/alte institutii publice locale opta pentru o maniera de comunicare mai profesionala, mai analitica si mai rationala. Mesajul campaniei va fi acelasi cu cel al cadrelor didactice, si anume: “Educatia de azi transforma generatie de maine!”. Se vor comunica indicatorii care sunt relevanti pentru evidentierea problemei si a solutiilor care pot fi usor introduse in invatamantul rural. De asemenea, se va merge pe o comunicare care sa invite la actiune partile (call to action), avand in vedere ca acest sector de public are o putere foarte mare de schimbare in comunitatea din care fac parte.
VII. Comunitatea
“Copiii nostri merita o educatie mai buna!”
Mesajele vor avea caracter predominant emotional, cu intruziuni de aspecte care vizeaza viitorul acestei generatii, un sens pozitiv de mers al acesteia si schimbari atitudinale care produc efecte pozitive in sanul comunitatii rurale in cauza.

20

Se va incerca atragerea liderilor de opinie ai comunei in vederea unei comunicari mai eficiente catre publicuri prin intrevederi si discutii in care vor actiona doar voluntari bine pregatiti sau chiar personalul specializat pe problema vizata din cadrul WVR.
VIII. Mass-media
“Educatia lor conteaza!”
In strategia de comunicare cu mass-media se va avea in vedere evidentierea reputatiei si credibilitatii fundatiei WVR oferita de ani lungi de experienta, rezultate pozitive de-a lungul anilor si experiente unice survenite ca efect actiunilor WVR pentru a se asigura o buna colaborare a partilor.
IX. Alte ONG-uri
“Impreuna schimbam educatia!”
Comunicarea catre alte ONG-uri de tipul celor mentionate anterior se va face prin evidentierea beneficiarilor, scopului vizat si efectelor pozitive ale acestuia asupra societatii in care traim, dar mai ales intr-o maniera invitativa, in vederea colaborarii indeplinirii acestui scop: transfer dinspre scop organizational inspre un “scop comun”.
X. Sponsori (donatori)
“Elevii de azi sunt angajatii de maine. Implica-te in educatia lor!”
Mesajul catre sponsori va fi asemanator cu cel catre alte ONG-uri din punct de vedere al continutului informational, dar se va incadra in acest mesaj si parte informationala despre actiuni trecute de succes, istoricul problemelor rezolvate sau ameliorate, familii care au beneficiat de sprijinul WVR in trecut si alte cazuri concrete care sa produca sentimentul de siguranta si certitudine in eventualii sponsori doritori.
XI. Angajati WVR
“Tu schimbi educatia!”
Pentru angajatii WVR, mesajul va fi transmis prin superiorii ierarhici intr-o maniera obisnuita, cuprinzand detaliile necesare pentru cei implicati in campanie si incurajand activismul acestora.

21

XII. Voluntari
“Impreuna schimbam educatia!”
Mesajul catre voluntari va fi unul scurt, de impact, mai mult emotional si avand continut de poze. De asemenea se va evidentia rolul unui voluntar in aceasta campanie WVR si importanta ajutorului care poate fi oferit de acestia. Mai mult, se vor mentiona succint recompensele de alta natura decat cea materiala care se obtin in urma unui astfel de voluntariat, ca de exemplu sentimentul de implinire, munca in echipa, formarea de noi legaturi, modalitate deosebita si utila de petrecere a timpului liber, etc.

7. CANALE DE COMUNICARE
Perioada de timp Obiective operationale

15 septembrie

85% dintre publicurile vizate din judetul Cluj sa cunoasca campania WVR pentru prevenirea si reducerea absenteismului si abandonului scolar si 10% din acest procent sa se implice efectiv in derularea campaniei fie prin participare, fie prin colaborare

Negocierea si semnarea parteneriatelor media

30% din persoanele beneficiare din mediul rural sa se implice efectiv in derularea campaniei fie prin participare, fie prin colaborare

Activarea voluntarilor existenti si recrutarea celor noi

– 15 iunie
2015

15 septembrie
– 15 iunie
2015

Actiuni

Resurse

Restrictii

Responsabil pr/comunicare Logistica

Selectarea agentiei de creeatie pentru realizarea printurilor
Organizarea
conferintei de presa

Voluntari in

Manager zonal
Obtinerea acordurilor pentru desfasurarea evenimentelor (primarie, biserica, comunitatea, alte institutii, s.a.)

Coordonator de voluntari anumite

Logistica

sesiune in

perioade

Responsabil PR, voluntari Stabilirea intalnirilor cu formatorii de opinie si alti influencers

22

7.1. Sedinte/dezbateri/evenimente publice
Modelele comunicationale care vor fi folosite pentru o mai buna transmitere a mesajului inspre publicurilor vizate vor fi impartite in functie de caracterului categoriei de public.
Din categoria schimbului de informatii, una dintre tacticile campaniei de comunicare interpersonala va fi organizarea unor adunari educationale care de tip seminarii si sesiuni de pregatire. Seminariile vor viza doar categoriile de public din cadrul institutiilor scolare, si anume cadrele didactice, consilierii scolari, membralitatea institutiei de inavatamnt din zona rurala, cei vizati din primarie si alte institutii publice adiacente, liderii de opiunie din comunitate si, bineinteles, parteneri mass media.
Pentru sesiunile de pregatire, materialele vor fi pregatite si prezentate de personal specializat si acestea vor viza cadrele didactice, consilierii scolari si alti membrii din unitatea de invatamant aferenta. Scopul acestor sesiuni asigurarea unui minim necesar de tehnici si modalitati educationale pozitive si eficiente prin evidentierea “best practices” si alte exemple concrete palpabile din domeniu.
O alta modalitate comunicationala care se are in vedere se concretizeaza prin intalniri.
Intalniri cu formatorii de opinie, intalniri cu preotul, intalniri cu membri doritori ai comunitatii, etc. Intalnirile reprezinta o modalitate excelenta de a efectua schimb informational interpersonal cu publicurile dorite. Aceste intalniri vor fi organizate in jurul orelor de masa si vor oferi diferite gustari, dulciuri si racoritoare pentru participanti. Salile de intalnire vor fi puse la dispozitie de colaboratori si vor fi decorate de catre voluntari cu mesajul campaniei, poze specifice si alte colaje fie cu problema, fie cu mesajul, fie cu imaginile sponsorilor.
De asemenea, vor fi implicati actori de la nivel national, cum ar fi Calin Goia -Voltaj, Teo
Trandafir, Oana Cuzino, Daniela Nane, care vor tine discursuri special elaborate pentru comunitatea rurala vizata, discursuri ce vor urmari cresterea nivelului de constientizare a problemei reprezentate de absenteismul si abandonul scolar. Aceste discursuri vor fi elaborate sub forma de “convorbori” pentru a crea sentiment de empatie si vor fi concepute astfel incat sa lase loc intrebarilor si comentariilor din public in vederea crearii unei legaturi intre persoana care vorbeste si audienta.
Din categoria evenimentelor speciale, am ales sa inglobam in campania noastra evenimentele civice de genul bazarului, cu mancare si veselie, cu produse create de copii (de la desene,
23

constructii, picturi, modele din plastilina pana la obiecte de uz vestimentar) si cu ateliere de distractie (picturi pe fata, baloane din spuma, etc) toate organizate si au drept actori copiii si voluntarii WVR.
O alta tactica de comunicare aleasa este reprezentata de evenimentele din vacanta de la sarbatori. Cu aceasta ocazie vom realiza o mica sceneta in care vor participa copii din cadrul unitatilor scolare rurale si vor realiza diferite desene specifice sarbatorii (fie Pasti, fie
Craciun). Tot in aceasta categorie se incadreaza si saptamana “Scoala altfel” in care se doreste realizarea unor activitati care sa implice publicurile cheie si anume cadrele didactice, parintii si copiii care fac parte din comunitatea rurala vizata. Activitatile vor fi pregatite de angajatii WVR in colaborare cu voluntarii pentru aceasta campanie si aceste activitati vor avea ca scop crearea unei legaturi mai stranse intre copii, parinti si scoala tocmai pentru o facilita o schimbare atitudinala a tutror partilor care sa intervina activ in prevenirea si reducerea absenteismului si a abandonului scolar.
Metodele de promovare a cauzei care urmeaza sa fie folosite in campania comunicationala includ:  Stirile media (promovare online – Facebook, Tweeter, Badoo, Skype, Netlog, s.a.; bloguri cu caracter educational; site-uri de pediatrie; site-urile institutiilor);
 Ziarele cu caracter local sau judetean;
 Revistele cu caracter temporar pentru perioada desfasurarii campaniei;
 Radio – spoturi de publicitate a campaniei in derulare care sa tinteasca toate categoriile de public cu mesajul adecvat categoriei de public;
 TV – reclame scurte promovate de actori la nivel national cu nivel de credibilitate ridicat si carisma, stilul acestora fiind similar celor realizate de UNICEF11;
 Alte materiale de informare directa – listele de evenimente, schitele de la interviurile cu personalitati, poze din campania in derulare, etc;
 Alte materiale de informare indirecta – materiale de informare pentru colaboratorii din domeniul radio, tv sau internet.

11

http://www.unicef.ro/campanii/viitorul-copiilor-incepe-la-scoala/

24

8. IMPLEMENTARE
8.1. Calendarul desfasurarii evenimentelor
Diagrama Gantt
CAMPANIE DE RELATII PUBLICE

DATA
LUNA
SEPTEMBRIE

DECEMBRIE

ACTIVITATEA

MARTIE

IUNIE

SAPTAMANA
1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

Semnarea parteneriatelor media si a celor cu autoritatile Selectarea agentiei de creatie
Realizarea machetelor de presa, a spotului audio si a printurilor
Activarea si recrutarea voluntarilor, contactarea studentilor 15 iunie este ultima zi din anul scolar 2015-2016

Trimiterea comunicatului de presa; a invitatiilor
Lansarea campaniei “Educatia MEA conteaza!” personalizat pe fiecare public
Conferinta de presa pentru lansare
Difuzarea machetelor, a spotului audio, acordarea interviurilor in limita spatiului si timpului de emisie pus la dispozitie de partenerii media Contactarea institutiilor de invatamant; stabilirea intalnirilor cu membrii institutiilor publice, cadre didactice, consilieri locali in vederea prezentarii campaniei
Intalniri de informare cu stafful organizatiei
Intalniri cu beneficiarii proiectelor desfasurate de organizatie
Actiuni ale voluntarilor
Door-to-door campaign
La biserica

25

La primarie
In scoli
Evenimente de tip “bazar”
Evenimente speciale ( “Scoala altfel”; bazar; discurs) Eveniment final campanie, conferinta de presa, gala de premiere a voluntarilor, multumiri

* radio – Kiss fm-Cluj, partener media “vanat” (bazandu-ne pe experientele din campanile precedente), Radio Cluj, Radio Somes si Paprika Radio.
* insert 30 secunde cu valoare de stire, programat inaintea buletinelor de stiri, insertul va fi realizat la inceputul fiecarei saptamani in functie de informatiile comunicatului de presa Exemplu media plan (intins pe 6 luni):
SEPTEMBRIE
MEDIA

Total

INTERVAL

Dif.

ORAR

30s
M

V

L

M

M

J

V

L

M

M

J

V

L

M

M

J

V

L

M

M

J

V

28
KISS
FM
Cluj/
similar celelalte radiouri

J
1

2

5

6

7

8

9

12

13

14

15

16

19

20

21

22

23

26

27

28

29

30

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2

2

2

1

1

1

2

2

1

1

1

2

2

1

1

1

2

2

1

1

1

2

11 – 16

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

16 – 19

1

1

1

0

0

0

1

1

0

0

0

1

1

0

0

0

1

1

0

0

0

1

06 – 07
07 – 11

int

26

86

* Presa scrisa, TV –parteneriat probabil

SEP DECEMBRIE
MEDIA

MARTIE

IUN Total

INTERVAL

Dif.

ORAR

30s
4

1

1
Adevarul Stire – de Cluj comunicat de presa sau articole scrise in urma evenimentelor 1

2

3

4

1

1 2 3 4 1 2
1 1 1 2 2 1
11

15X10 cm
PRO TV
Cluj

19-20.30

1

1

Insert local stiri - national
23-23.30

4
1

1

1

1

Stiri locale
* mijloacele de mai sus cu acele frecvente de difuzare ar asigura o buna vizibilitate, iar ecourile celorlalte (cele cu care nu se vor putea face parteneriate) ar asigura sucesul campaniei. * se vor monitoriza celelalte mijloace media pentru a vedea cum vor reflecta evenimentele si actiunile campaniei; de dorit, ecouri cat mai multe… pentru ca, de fapt, asa trebuie sa fie rasplatit efortul de relatii publice.
Bugetul e unul mic, asa cum am mentionat mai sus, e un punct slab; asadar ne bazam pe resursele existente.

27

CHELTUIELI

DETALIERE /CATEGORII

COSTURI/
EURO

Afise, brosuri, formulare directionare, mape presa 3000

Tricouri voluntari, insigne/ecusoane 1500

Inchirieri sala

- conf. presa

400

Servicii catering

- conf. presa

500

Transport
CHELTUIELI
ADMINISTRATIVE

Printuri

Promotionale

CHELTUIELI
DIRECTE

Voluntari, staff

Telefoane/fax

400

600

CHELTUIELI DE
EVALUARE
ALTE
CHELTUIELII

1200

Diverse/neprevazute

Materiale necesare concursurilor din scoli TOTAL

1500

10050

ECHIPA DE CAMPANIE care se are in vedere pentru o buna derulare a campaniei de constientizare a fenomenului de absentesim si abandon scolar este formata din:


Responsabilul PR – coordonatorul campaniei (parteneriate media, conceperea mesajelor campaniei, trimiterea comunicatelor de presa, organizarea conferintelor de presa, interviuri presei, organizeaza evenimentele campaniei, etc.)



Coordonatorul de voluntari – acest rol il poate avea cineva din stafful organizatiei
(recruteaza voluntarii, coordoneaza si monitorizeaza actiunile voluntarilor, insoteste voluntarii, etc.)



Responsabilul marketing din organizatie (daca exista, se pare a fi persoana cea mai potrivita) – relatia cu companiile/top management/potentiali donatori (stabileste si participa la intalnirile cu acestia, coordoneaza baza de date a acestora, organizeaza intalniri cu beneficiarii proiectelor)
28

9. MONITORIZARE SI EVALUARE


Analiza continutului mass-media – se va monitoriza presa si astfel se va afla cum si cu ce frecventa au fost reflectate actiunile/evenimentele si care a fost impactul mesajelor transmise de campanie.



Cercetare calitativa si cantitativa pentru evaluarea impactului campaniei de reducere si prevenire a abandonului si absenteismului scolar si modul in care a fost perceputa
(interviuri, focus-grupuri, sondaje de opinie) – estimarea numarului beneficiarilor care au actionat conform mesajului campaniei, sursa informatiilor, investigarea motivatiilor si a dificultatilor intampinate, intentii viitoare, imaginea organizatiei, etc.



Date de la ISJ Cluj – astfel se va cunoaste numarul si coordonatele geografice
(comuna, in cazul acesta) celor care au avut succes in reducerea sau prevenirea absenteismului si abandonului scolar din zona rurala Cluj. Aceste date comparate cu cele din anul precedent vor oglindi masura in care au fost atinse obiectivele campaniei. Pentru a se observa situatia de dupa efectuarea campaniei si a efectelor care le-a produs in publicurile vizate, am conturat un plan operational de monitorizare a fenomenului de absenteism si abandon scolar pentru zonele rurale ale judetului Cluj:
1. Monitorizarea prin masuri stricte a abandonului si absenteismului lunar in vederea unei strategii de comunicare transparenta si actuala.
Actiuni la nivel local, pe parcursul anului scolar:
1.1. Colectarea lunara, pana la data de 12 a fiecarei luni de la fiecare unitate scolara a numarului de absente si transmiterea la ISJ Cluj, la sfarsitul semestrului/anului scolar.
1.2. Monitorizarea frecventei la ore a elevilor, a activitatilor de consiliere cu parintii si a masurilor intreprinse la nivelul unitatilor de invatamant in scopul reducerii absenteismului si a abandonului scolar, prin inspectii tematice teritoriale derulate de ISJ Cluj.
1.3. Analiza in sedintele de lucru cu directorii unitatilor de invatamant a problemei frecventei scolare si abandonului scolar.

Actiuni la nivel de unitate scolara, pana in iunie 2015:
1.1. Elaborarea unei proceduri de monitorizare a absentelor la nivelul scolii.
1.2. Constituirea la nivelul scolilor a unui comitet de monitorizare a absentei elevilor.

29

1.3. Realizarea unei baze de date cu elevii care prezinta risc prin prisma absentesimului abandonului scolar.
1.4. Monitorizarea elevilor aflati in situatie de risc de absentesim sau abandon scolar, vizite la domiciliul acestora si discutii cu parintii in vederea identificarii factorilor / motivelor pentru care lipsesc de la scoala.
1.5. Respectarea normelor din R.O.F.U.I.P. si Regulamentul de ordine interioara al scolii privind motivarea absentelor si recompensarea / sanctionarea elevilor in raport cu comportamentul civic adoptat de acestia.
1.6. Aplicarea de chestionare in vederea stabilirii cauzelor abandonului si absentesimului.
1.7. Informarea lunara directa a parintilor elevilor privind situatia scolara a copiilor lor.

Evaluarea care se va face pentru proiectul de fata este o evaluare a constientizarii prin prisma numarului de copii care abandoneaza scoala si a numarului de absente inregistrat la finalul anului scolar. Aspectele care sunt necesare a fi evaluate pentru a determina gradul de constientizare si impactul mesajului campaniei asupra beneficiarilor sunt dupa cum urmeaza:
 Expunerea la mesaj. Masurarea expunerii la mesaj, care se concentreaza pe numarul persoanelor din publicurile cheie care au fost expusi mesajului, este mai dificila avand in vedere ca se evalueaza tacticile de comunicare, dar nu doar distribuirea ci si atentia audientei.  Continutul mesajului. Mesajul a fost optimist sau pesimist? Ce fel de informatii a expus publicului? Este mai importanta o analiza a mesajului, decat o cuantificarea a flyerelor, banner-elor, afiselor, si a altor materiale de campanie produse.
 Masurile luate pentru ca mesajul sa fie inteligibil (inteligibilitatea mesajului). O alta metoda de evaluare a constientizarii se ocupa de partea de comprehensiune – cat de usor de citit si descifrat este meajul transmis. Odata clarificata problema publicurilor si delimitarea acestora, este necesara o analiza a capacitatii de citire, deseori fiind echivalent nivelului de educatie pe care acestia il au.
 Memorarea mesajului. Aceasta abordare are in vedere cantitatea de informatii care este asimilata de catre public cel putin la o zi distanta dupa expunerea la messaj.
Astfel ca, pentru a face o verificare a mesajului ce urmeaza a fi transmis, se va face inainte de derularea campaniei, un test de expunere la mesaj a unui focus grup format din “mostre” din publicul ce urmeaza a fi impactat. In urma acestui test se va verifica comportamentul de dupa expunerea la mesaj, consistenta aspectelor transpuse in
30

mesaj cu situatia actuala a problemei, cantitate de informatii ce poate fi reprodusa din mesajul transmis, impulsuri ce survin in urma ascultarii mesajului, nivelul de atentie masurat prin constientizarea existentei problemei in cel putin un caz “din vecini”, etc.

31

BIBLIOGRAFIE
Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/10.1.2011, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.
18.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar,(2005), modificat prin OMECTS Nr. 4106/11.06.2011
Badescu, Gabriel et al., “Bunastarea copilului din mediul rural”, Editura Risoprint 2012 si
2014
Petre, Niculina et al., “Raport de cercetare privind nevoia de programe de tip scoala dupa scoala”, Editura Risoprint 2013
Petrescu, Claudia et al., “Scoala, inima comunitatii-Solutii socio-educationale pentru sprijinirea participarii scolare”, Editora Risoprint 2011
Smith, Ronald D., “Strategic Planning for Public Relations”
Raportul anual 2013 World Vision Romania
“Implementarea responsabilităţii sociale” - Ghid de instrumente şi tehnici, 2012
“Managementul prezenţei elevilor la şcoală” – document elaborat de Centrul Judeţean de
Asistenţă Psihopedagogică Cluj
TALIS 2013 Results – An International Perspective on Teaching and Learning http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/education/talis-2013results_9789264196261-en#page1 http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/ghid-bune-practici_tehnici-creative.pdf http://www.cedu.ro/ www.worldvision.ro www.unicef.ro www.salvaticopiii.ro http://www.cmbrae.ro/ www.adevarul.ro www.isjcluj.ro

32