Free Essay

Psihologie

In: Science

Submitted By Oliver1989
Words 1635
Pages 7
TEMA 1
INDICI AI DELINCVENŢEI JUVENILE
În orice*societate există reguli și norme*care solicită indivizilor să realizeze*acțiuni dezirabile din punct*de vedere social și moral, să manifeste comportamente*admise și să aleagă în situații sociale*specifice, soluții compatibile cu standardele*culturale ale societății respective.
Adolescența*reprezintă o perioadă de tranziție, acest lucru*determinând mai degrabă adolescenții să se angajeze în comportamente delincvente.
Delincvența*prezintă o serie de manifestări antisociale care are un grad de*periculozitate și gravitate din punctul*de vedere al consecințelor comportamentelor*delincvente ale adolescenților, afectând valorile, normele*sociale protejate de normele juridice*penale. Termenul desemnează conduite inadecvate*ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat*celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje*potențial delincvente.
Delincvența în rândul adolescenților este manifestată*prin incapacitatea acestor minori de a se adapta*la normele de conduită din societate, incapacitate*datorată unor cauze de ordin biopsiho-social. Făcând*referire la multe studii s-au identificat anumite cauze ale delincvenței, acestea fiind: creșterea*după 1989 a situaților de abandon școlar, lipsa unei*activități utile, lipsa de supraveghere*permanentă de către părinți, supraveghetori, tutori, familiile*dezorganizate din rândul cărora provin minori*infractori, necunoașterea din timp a anturajului, consumul de către unii*minori de substanțe halucinogene și alcool pentru*creșterea unor stări euforice. De asemenea, tulburările de comportament*reprezintă una din cauzele de natură bio-psihică ale*delincvenței. Aceste tulburări comportamentale se pot manifesta*prin fuga de acasă, comportamente suicidale sau agresive.
Delincvența juvenilă este*determinată de imaturitatea afectivă, dorința de nou și de a experimenta lucruri riscante.
Pentru a înţelege mai bine*fenomenul delincvenţei juvenile este necesară*cunoaşterea minorului. Factoriii care determină un comportament asocial pot fii multipli: ereditatea, cadrul familial, inteligenţa, mediul de contact, sărăcia şi inegalitatea socială, factorii de ordin psihologic.
Infracţiunea*apare în orice mediu social, chiar şi într-unul*superior din punct de vedere etic.
În acest caz cauzele*infracţiunii trebuiesc căutate la individ. Unii delincvenţi prezintă nativ tendinţe antisociale care se*manifestă devreme prin acte de brutalitate, nesupunere, furt, perversiuni. Putem*spune despre aceştia că sunt victimele*propriei constituţii psihice. Aceştia ajung de timpuriu în*conflict cu legea, şi dintre ei se recrutează*cel mai mare procent de recidivişti.
Inteligenţa scăzută este un alt*factor care determină criminalitatea. Motivaţia*dată de specialişti în argumentarea*impactului inteligenţei asupra delincvenţei ar fi lipsa*unuia din factorii inhibativi de prim ordin – nu poate prevedea*consecinţele infracţiunii, nu e capabil să se oprească la timp, să se abţină de la impulsul antisocial.
Anomaliile psihice care pot duce la infracţiune*sunt cel mai des native, dar*pot fi determinate şi de boli*precum encefalita epidemică, care să aibă ca rezultat*modificări comportamentale. Condiţiile de mediu – certurile, neînţelegerile din familie, lipsa de supraveghere, imposibilitatea*satisfacerii nevoilor primare – pot fi cauze*care să determine o conduită*delicventă chiar la persoane cu o constituţie psihică*normală.
La întâlnirea factorilor individuali şi sociali*şansele ca infracţiunea să aibă loc cresc foarte mult. Cauzele care determină delicvenţa juvenilă sunt variate şi necesită o cunoaştere cât mai amanunţită a delicvenţilor, atât în plan individual cât şi social.
Din vremuri*istorice s-a considerat că familia dezorganizată*consituie cauza comportamentului deviant.
Disoluţia grupului*familial, deteriorarea climatului conjugal, deficienţele stilului*educativ al familiei, precum şi atitudinile antisociale ale mediului familial, sunt principalii factori care au

influenţat*conduita minorului, determinandu-l ca în anumite*situaţii favorizante, să comită şi să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent.
Severitatea*excesivă, cu multe rigidităţi, cu interdicţii asociate cu brutalitate, cu comenzi ferme*pline de ameninţări îşi lasă puternic amprenta asupra copilului. Menţinerea copilului într-un climat*hipersever determină, treptat, modificări în dimensiunea atitudional-relaţională a personalităţii minorului – traduse în stări apatice, atitudini de revoltă, protest, transformându-se din victima în agresor.
În criminologia contemporană, factorii*psihici au o mare pondere în etiologia*crimei, alăturându-se factorilor*biologici şi sociali. Unii autori consideră factorii psihici având o importanţă mărită*comparativ cu restul factorilor criminogeni,.
În cadrul factorilor psihici un rol aparte îl ocupă caracterul, temperamentul. În planul psihic*pot exista abateri spre anormal de la trăsături*psihopatice şi nevrotice la patologia psihică
(paranoia, schizofrenia).
Studiile*coroborate ale criminologilor, psihologilor şi psihiatrilor au demonstrat*rolul activ al instinctelor, dorinţelor, tendinţelor, emoţiilor în*motivarea întreprinderii oricărei acţiuni*umane, inclusiv ale acţiunilor*criminale. Prin motiv se înţelege tot ce ,,dezlănţuie, susţine, motivează” o acţiune. Mobilurile*crimei se clasifică în primare – de bază – şi secundare –derivate. Mobilurile primare sunt : instinctul de conservare care împinge la căutarea*apei, hranei, odihnei; instinctul sexual, care împinge la căutarea prezenţei*persoanelor de sex opus şi în anumite cazuri a aceluiaşi sex, are o mare*importanţă în săvârşirea de infracţiuni contra persoanei; instinctul combatitiv ce constă în mobilizarea energiilor*proprii când apar piedici în atingerea satisfacerii trebuinţelor, trezirea acestui instinct este asociată de mânie şi poate*determina infracţiuni cu grad mărit de violenţă; dorinţa de a fi remarcat (în special la adolescenţi), de aserţiune de sine*prin impunerea în faţa altor persoane, de a conduce pe alţii, de regulă*aceste dorinţe sunt asociate cu stări emotive specifice – invidie, vanitate, ambiţie, furie, de la care se ajunge la conflicte, infracţiuni; instinctul achizitiv, care constă în adunarea*de bunuri, valori, bani, până la un punct această*tendinţă este pozitivă, dar poate lua o formă gravă, de avariţie, lăcomie, chiar cu manifestări*patologice
(cleptomania), ce pot fi cauza unor delicte.
Mobilurile secundare, dezvoltate din mobilurile*primare, sunt : emoţii complexe, derivate din emoţiile*primare, ca de exemplu mânia determinată de o stare de conflict dacă va fi persistentă se va transforma în ură, un sentiment derivat. În măsura în care o persoană se opune alteia mânia, respectiv ura*creşte în intensitate, şi poate fi motivul unor*infracţiuni; din emoţiile primare – trecătoare – se formează alte stări emoţionale*persistente, dorinţele. Acestea sunt stări*emoţionale la care obiectul*emoţiei nu este prezent, ca de exemplu pofta de a mânca o anumită*mâncare, care există în lipsa acelei mâncări. Aceste*dorinţe pot fi generatoare de acţiuni*criminale. Emoţiile aflate în corelaţie cu experienţa pot genera resentimente faţă de o persoană, care într-o*conjunctură conflictuală pot fi mobil de acţiuni*criminale. Pe tulpina trebuinţelor se dezvoltă alte mobiluri psihice, interesele. Astfel în legatură cu tendinţa*organică de foame se dezvoltă interesul pentru alimente. Când interesul este egoist şi pentru materializarea lui se întreprind acţiuni delicvente, devine sursă infracţională.
Caracterul reprezintă ierarhizarea şi organizarea*tuturor acestor tendinţe, emoţii şi sentimente. Ierarhizarea*tendinţelor se face în funcţie de tendinţa*dominantă, care orientează întreaga viaţă psihică şi îi dă o anumită caracteristică, un anumit caracter.
Cercetările întreprinse de psihologi*au evidenţiat legatura care există între diferitele*tipologii umane şi delicvenţă. Se pare că nervoşii sunt*excitoemotivi; extrovertiţii – turbulenţi, instabili, predispuşi la nervoze. Colericii şi pasionalii*dispun de mijloacele active de protecţie contra*inadaptarii, în timp ce amorfii şi apaticii au tendinţe mai mari spre*devianţă. Tipul flegmatic nu a fost întâlnit la delicvenţii minori*investigaţi. La tipurile sentimental şi pasional s-a înregistrat ceea mai mică delicvenţă. Se poate afirma că unul din factorii criminogeni este

caracterul, iar prin aceasta să acceptam că unele persoane sunt temperamental predispuse spre crimă. Un factor*important în etiologia crimei este capacitatea*de judecată şi nivelul mintal al delicventului. În cadrul*grupurilor de delicvenţi minori şi tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu*carenţe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că acest*factor îi împiedică să anticipeze consecinţele şi implicaţiile*acţiunilor întreprinse
Există un procent de minori care*nu reuşesc să se adapteze mediului şcolar, sau sunt*nevoiţi să-l abandoneze din diverse motive (lipsuri materiale, fuga de acasă, incapacitatea de a învăţa).
S-a observat că mulţi*minori delicvenţi au o atitudine negativă faţă de*şcoală.
Inadaptarea şi lipsa de*integrare constau în: absenţe de la ore, neatenţie, indisciplină, dezinteres*pentru activitatea şcolară, insolenţă faţă de pedagogi. În relaţiile cu colegii se remarcă prin atitudini*antagonice : de la conflicte deschise la retragere.
Vecinătatea este, alături*de familie, mediul primar al copilului. Prin*aceasta se înţeleg atât vecinii de locuinţă, de stradă, de cartier cât şi copiii din*strada respectivă, din cartier.
Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenţei juvenile îl reprezintă scăderea funcţiilor de socializare şi control exercitate de comunitate şi vecinătate, destabilizarea ordinii sociale şi a coeziunii grupurilor datorită eterogenităţii populaţiei şi varietăţii normelor de conduită, ca şi multiplicării fenomenelor aculturative ale oraşului.
Cei care*trăiesc în condiţii de sărăcie dezvoltă un sistem de valori şi convingeri ce reprezintă, de fapt o*soluţie la problemele cu care se*confruntă. Acest*mod de adaptare implică o multitudine*de trăsături, ca : pasivitatea, resemnarea, orientarea la prezent şi ignorarea*viitorului, fatalismul şi lipsa de*putere, nivelul scăzut al aspiraţiilor, dominaţia*femeii în cămin datorită incapacităţii bărbatului de a-şi câştiga existenţa, şi cea mai importanta, tendinţa spre devianţă.
Persoanele cu venituri*mai mici sunt supuse unui factor de stres*suplimentar. Deseori intrând în contact cu alte persoane şi aflând de realizările*financiare ale acestora apar sentimente derivate de : invidie, frustrare, acestea*suprapuse pe reala neputinţă de a realiza venituri mai mari, pot declanşa o stare de continuu*disconfort care dă naştere la izbucniri violente. Factorul criminogen este în acest caz un mixaj*între factorii psihologici şi inegalitatea economică. David
Jacobs considera vinovată de creşterea delicvenţei juvenile inegalitatea economică şi nu sărăcia. Studiul*ştiinţific al delincvenţei juvenile este important nu numai*datorită măsurilor terapeutice imediate ci şi ca instrument*prin care poate fi controlată manifestarea*criminalităţii la adulţi. Felul de organizare al societăţii, raporturile*dintre membrii ei la un moment dat ne influenţeză conduita. Cei mai afectaţi de schimbările*sociale sunt copiii, care nu au posibilitatea de a înţelege schimbările şi nici capacitate de adaptare. Schimbările*survenite la vârsta copilăriei pot lăsa traume care să se reflecte în comportament într-o perioadă de timp*mai mare sau mai mică.

Similar Documents

Free Essay

Observatie Naturala

...nonverbale și paraverbale. Itemi observabili ai oboselii: lipsa de energie ( mers lent - cu umerii lăsați, tonalitate scăzută, timp indelungat de răspuns, cearcăne vizibile) plictiseală (atenție scăzută, dorința de pauze dese, critică la adresa celorlalți) letargie, exces de cofeină. Observația se va desfășura pe parcursul a 4 zile consecutive, in intervale orare diferite, în cadrul unei facultăți. Subiecții nu au luat la cunoștință de faptul că eu îi observ, iar prezența mea nu va interfera sub nici o formă, cu mediul lor natural. Precizez faptul că nu voi intra în contact cu nici unul dintre subiecți. Calitatea de observator îmi revine mie, ..... , vârstă 22 ani, sudentă la Facultatea de Psihologie. Cei 30 de subiecți au fost aleși la întâmplare, din colectivul studenților în anul doi, la psihologie. In ziua de luni, 02.11.2015,ora 10:00, prima zi de observatie, majoritatea subiectilor au intrat in facultate cu pasi domoli, cu capul plecat, fără a comunica între ei mai mult decât o formulă de salut, apoi au urcat cu liftul. Trei dintre subiecți au intrat grabiți în facultate, razând și gesticulând ceea ce povesteau si au urcat pe scari. La etaj, se făcuse coadă la tonomatul de cafea, iar unii subiecți își aprinseseră câte o țigare. Ochii le erau intredeschisi, coltul buzelor le atârna, majoritatea subiectilor se sprijineau cu spatele de pereți, unii...

Words: 831 - Pages: 4

Free Essay

Orar

...UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI Secţia: MARKETING O R A R Anul I de studii Anul universitar 2013/2014 Semestrul I |ORA |LUNI |MARTI |MIERCURI |JOI |VINERI | | | | | | | | |101 |102 |103 |104 |105 |106 |101 |102 |103 |104 |105 |106 |101 |102 |103 |104 |105 |106 |101 |102 |103 |104 |105 |106 |101 |102 |103 |104 |105 |106 | |08-10 |Microeconomie S 115 | |Econ int S 117 Manag S 116 |Manag S 116 Econ int S 117 | |MCM S 6 | METODOLOGIA CERCETĂRII DE MARKETING (IACOB CĂTOIU) A 1 | | | |Microeconomie S 115 | | | | | | | | | | | | | | | |10-12 |Manag S 116 Econ int S 117 |Microeconomie S 115 |MCM S 6 |Contabilitate Lab 2 |Econ int S 117 Manag S 116 |Contabilitate Lab 2 | | | | | |Microeconomie S 115 | |BAZELE CONTABILITĂŢII (CAMELIA COJOCARU) A 1 | | | | | | | |12-14......

Words: 253 - Pages: 2

Free Essay

Cercetare Mtcs

...Cercetare MTCS =Influenta familiei si a grupurilor de egali in formarea tinerilor delincventi= Cioata Andreea MRU,Grupa 1 “Adolescentul de azi este adultul de maine”. Tema acestei cercetari o reprezinta influenta pe care o au familia si grupul de prieteni asupra formarii tinerilor delincventi.Tendinta tinerilor de a face parte dintr-un grup are urmari in comportamentul lor ulterior doarece in cadrul acestuia se pot exprima liber, acest lucru conferindu-le un sentiment de securitate si siguranta. Aceasta tendinta apare in timpul adolescentei si este prezenta si la grupurile caracter delincvent. Adolescenta este perioada in care tanarul isi formeaza pesonalitatea, se formeaza pe sine si face primul pas spre maturitate. Fiind o perioada a instabilitatii, acesta fiind foarte usor influentat de agenti externi, cei mai importanti fiind familia si grupul de prieteni. Aceasta influenta poate fi una pozitiva, dar si negativa, cu repercusiuni pe toata durata vietii. Scopul acestei cercetari este acela de a afla daca adolescentii se lasa influentati negativ de familie si prieteni si astfel......

Words: 2152 - Pages: 9

Free Essay

Managementul Strategic in Sectorul Public

...MANAGEMENTUL STRATEGIC IN SECTORUL PUBLIC Institutia Publica: Universitatea Babes-Bolyai-Cluj REFERAT Masterand: INSTITUTIA PUBLICA: Universitatea Babes-Bolyai – Cluj 1. Prezentare Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) este una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de stat din Romania, continuatoarea tradiţiei Universităţii din Cluj, înfiinţată în anul 1581. Din punctul de vedere al numărului de studenţi, precum şi al diversităţii specialităţilor oferite, este una dintre cele mai importante universităţi din România. Universitatea poartă din 1959 numele a doi renumiţi oameni de ştiinţă: bacteriologul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. În topul Quacquarelli Symonds (cunoscut prin The Times Higher Education Supplement), Universitatea Babeş-Bolyai ocupa în 2009 locul 601+, aflându-se astfel printre cele mai bune 1000 universităţi din lume. Este a doua poziţie a unei universităţi româneşti în topul QS, fiind precedată de Universitatea din Bucureşti pe locul 501-600. Pe de altă parte Universitatea Babeş-Bolyai ocupă locul întâi în ţară în ceea ce priveste cercetarea ştiinţifică ( Raportul CNCSIS 2010) şi locul întâi în ţară în ceea ce priveşte calitatea ofertei educaţionale. UBB este o instituţie publică de învăţământ superior a cărei misiune este să promoveze şi să susţină în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională dezvoltarea unor componente culturale......

Words: 8789 - Pages: 36

Free Essay

Hayek

...FRIEDRICH AUGUST von HAYEK S-a născut la 8 mai 1899 într-o distinsă familie de intelectuali din Viena. A servit pentru scurtă vreme pe frontul italian în timpul primului război mondial. În 1918 a început studiile de drept la Universitatea din Viena, unde în 1921 obţine şi doctoratul în acest domeniu. Cu toate acestea Hayek era interesat mai ales de economie şi psihologie. De aceea, el urmează cursurile lui Friedrich von Wieser, unul dintre membrii renumiţi ai şcolii austriece de economie. În 1923 îşi ia doctoratul în ştiinţe sociale. În 1921, Hayek a contribuit la constituirea unui grup de intelectuali, care se reuneau pentru a discuta texte despre probleme de interes comun. Disciplinele reprezentate erau numeroase şi variate: economia, sociologia, istoria, psihologia, istoria artei, muzica, psihanaliza, fizica şi matematica. Mulţi dintre aceştia se vor reîntâlni la seminarul lui Ludwig von Mises, fondat în 1922. Ca exponent de seamă al şcolii austriece Hayek va împărtăşi ideile acestei şcoli, le va amplifica şi rafina, căutând totodată să atenueze formalizarea extremă, deşi perfectă logic şi matematic, dar neoperaţională în economia reală. După opinia lui Hayek, opinie împărtăşită şi de adepţii săi, ştiinţa economică este un tip de cunoaştere economică şi în acest mod trebuie abordată metodologia economică. Într-o idee mai largă Hayek susţine că metodologia economică îşi asumă sarcina complexă de reflecţie asupra limitelor iminente ale ştiinţei economice. ......

Words: 1478 - Pages: 6

Free Essay

Imaginatia

...Imaginaţia 10.1. Definirea şi caracterizarea psihologică a imaginaţiei Locul imaginaţiei în taxonomia generală a proceselor psihice a fost mult timp obiect de dispută şi de controversă. In timp ce unii psihologi (ex., Th. Ribot, Th. Lipps, G. Dumas. P. Popescu-Neveanu) recunosc şi subliniază individualitatea specifică şi ireductibilitatea ei la alte entităţi psihice, alţii (îndeosebi autorii de orientare behavioristă şi, mai recent, cei de orientare cognitivistă) contestă delimitarea ei ca proces distinct. Ca urmare, şi în tratatele sau compendiile de psihologie generală, poziţia imaginaţiei fluctuează: în unele i se consacră un spaţiu de sine stătător, în altele este fragmentată şi distribuită în capitolele despre memorie, reprezentări şi gândire, iar în altele este pur şi simplu omisă. Astfel, în delimitarea şi identificarea imaginaţiei trebuie să avem în vedere, atât modul de operare (procedeul), cât şi produsul. Ambele verigi trebuie să aibă drept trăsătură comună ieşirea dintr-un şablon sau dintr-o rutină. Cotidian, termenul de imaginaţie se întrebuinţează cel puţin în trei înţelesuri: a) se spune despre un individ că posedă imaginaţie, dacă el a reuşit să rezolve o problemă concretă oarecare într-o manieră originală, diferită de a celorlalţi (imaginaţie practică); b) în domeniul comunicării verbale, termenul "imaginaţie" se foloseşte pentru a califica originalitatea mijloacelor la care cineva recurge pentru a determina la......

Words: 2096 - Pages: 9

Premium Essay

Pedagogical Competences

...International Online Journal of Educational Sciences, 2011, 3(2), 411-423 www.iojes.net Pedagogical Competences – The Key to Efficient Education Andreia Irina SUCIU1 and Liliana MÂŢĂ21 Abstract The aim of our study is to provide a holistic representation of pedagogical skills closely related with current approaches in the field of professional competence for the teaching career. The paper covers three dimensions from the perspective of pedagogical competences. The first dimension is on the definition of pedagogical competence. The concept of pedagogical competence tends to be used with the meaning of minimum professional standard, often specified by law, which should raise a person in fulfilling a particular role of the teaching profession. The second dimension is based on representative taxonomies and highlights current pedagogical competences. The taxonomic classification, which we provide below only refers to the basic competences involved in the based role of a teacher to lead one of the educational activities with students. The third dimension is represented by a proposal in a narrow framework of a holistic representation of pedagogical competences for the teaching career. In the holistic view, we delineate two broad categories of pedagogical competences in accord with current approaches: general pedagogical competence and special pedagogical competence. After analyzing the pedagogical competences taxonomies, we obtained a comprehensive and actual representation. This...

Words: 3308 - Pages: 14

Free Essay

Security

...I. Introducere Când vine vorba de liniște și succes în viață, inteligența emoțională are un aport extraordinar. Aceasta ne ajută să construim relații puternice, să avem succes în carieră și să ne atingem scopurile personale și profesionale. Inteligența emoțională este capacitatea de a identifica, utiliza, înțelege și gestiona emoțiile în așa fel încât să reducem stresul, să comunicăm eficient, să empatizăm cu cei din jur, sa facem față provocărilor și să diminuăm conflictele. Inteligența emoțională influențează multiple aspecte ale vieții de zi cu zi, precum modul în care ne comportăm și interacționăm cu ceilalți. Inteligența emoțională este utilă și prezentă în foarte multe aspecte ale vieții. Cel mai important aspect mi s-a părut capacitatea de a față face stresului. În viața de zi cu zi, un nivel al inteligenței emoționale crescut ne ajută să facem față factorilor stresori. Pentru că este imposibil de analizat toate implicațiile acesteia și toate aspectele vieții în care aceasta are un rol important, am ales să fac o corelație între inteligența emoțională și stresul ocupațional. Într-o lume în care stresul la locul de muncă constituie una dintre multiplele probleme cu care se confruntă societatea modernă, fiind generat de viaţa profesională, de mediul de muncă, cu consecinţe nemijlocite asupra activităţii profesionale, dar şi asupra sănătăţii celor care prestează munca respectivă, inteligența emoțională este un factor foarte important pentru buna......

Words: 9614 - Pages: 39

Premium Essay

Human Reource Management in Advertising Agency

...HUMAN RESOURCES MANAGEMENT IN ADVERTISING AGENCY Lecturer PhD. Cristina LEOVARIDIS State University of Political and Administrative Studies Bucharest Abstract: The paper presents advertising agencies as a new type of knowledge-based organizations (knowledge-intensive organizations), whose essential resource is its people with their competences, in conditions in which in the present society knowledge is becoming the most important source of competitive advantage for current organizations. Such professional services firms have to practice a particular type of management, focused on their employees, on thier aspirations and satisfaction, therefore the component processes of the human resources management (recruitment, selection, integration, motivation etc.) have a particularly important role in obtaining employees’ loyalty and increasing their performance and consequently in the survival and development of the company. The empirical research used case studies based on in-depth interviews with managers in Bucharest advertising organizations, but also a survey through questionnaire sent by e-mail to advertisers across the country, to provide a clear picture on the characteristics of human resources management in Romanian advertising agencies. Key words: knowledge-intensive organization, advertising agency, human resources management, competences Introduction Nowadays, competition between organizations - becoming more flexible and innovative adhocracies - is "moving" more......

Words: 5453 - Pages: 22

Premium Essay

English

...Asist.univ. DANIELA NICULESCU- ZDRENGHEA [pic] 2005 INTRODUCERE 1.Coordonatorul cursului este asist.univ.Daniela Niculescu-Zdrenghea, titular la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu, autoare a numeroase traduceri a numeroase studii de specialitate. 2.Tutorii : asist.univ. Mihaela Ştefănică, asist.Daniela Niculescu. CURSUL 1.Introducere □ 111 este un curs de un semestru şi este cotat cu 3 credite. 2.Prescriere □ Cursul constă în prezentarea unor modalităţi de comunicare şi interpretare în limba engleză. 3.Conţinut □ În acest curs vor fi studiate prin intermediul unor fişe – numerotate de-a lungul cursului – modalităţi de comunicare în limba engleză, structuri gramaticale, topică, prin numeroase exemplificări utile studiului individual. 4.Obiectivele cursului □ Cursul de limba engleză pentru învăţământ la distanţă îşi propune să sedimenteze elemente de limba engleză dobândite în formarea preuniversitară a studentului ID, elemente lingvistice şi de interpretare necesare unei deschideri a studentului ID către lumea ştiinţifică internaţională. Pentru o analiză gramaticală şi interpretarea de texte, sunt folosite tematici cu predilecţie din psihologie (inclusiv psihologie socială, psihologia comunicării etc.). De asemenea, prin acest curs se urmăreşte formarea deprinderilor orale şi scrise utile în activitatea socio-profesională, în vederea căpătării unei autonomii......

Words: 21156 - Pages: 85

Free Essay

Business and Managemnet

...comportamentul consumatorului note de curs CUPRINS i . Noţiunile şi dimensiunile comportamentului consumatorului 3 1. Noţiuni şi concepte 3 2. Procese elementare în abordarea comportamentului consumatorului 4 3. Definirea comportamentului consumatorului 8 II. PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE 11 III. COORDONATE GLOBALE ALE STUDIERII COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 15 1. Informaţiile necesare studierii comportamentului consumatorului 15 2. Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului 17 3. Studierea comportamentului consumatorului în contextul globalizării producţiei şi consumului 18 IV. Proiectarea şi realizarea studiilor comportamentale. Obiective urmărite 21 V. MODALITĂŢI PRACTICE DE STUDIERE A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 26 1. Studierea comportamentului consumatorului în mediul concurenţial 26 2. Studierea activităţilor comerciale – punct de plecare în studierea comportamentului consumatorului 27 3. Comportamentul consumatorului şi imaginea magazinului 28 4. Studierea stilului de viaţă 30 5.Comportamentul consumatorului şi valoarea capitalizată în marcă 30 6. Cercetarea calitativă a comportamentului consumatorului 32 7. Cercetarea cantitativă a comportamentului consumatorului 33 VI. aplicarea rezultatelor studiilor comportamentale 35 1. Fundamentarea deciziilor de marketing prin rezultate ale studierii comportamentului consumatorului – segmentarea şi tipologia pieţei 35 2. Analiza......

Words: 22504 - Pages: 91

Free Essay

Sefie

...1. INTRODUCERE ÎN TEORIA ECONOMICĂ Existenţa oamenilor în natură şi societate presupune consumul unei varietăţi mari de bunuri şi servicii, în scopul satisfacerii unei mari diversităţi de nevoi. În acest scop, oamenii îşi modelează comportamentul, pentru a obţine mijloacele de satisfacere a nevoilor. 1.1. Activitatea economică şi rolul acesteia. Nevoile se prezintă ca un sistem bine conturat, cu un carater dinamic şi nelimitat, care la un moment dat, caracterizează global atât nivelul de dezvoltare al fiecărui individ, cât şi stadiul de dezvoltare la care a ajuns societatea. Procesul de multiplicare şi diversificare a nevoilor se desfăşoară simultan cu apariţia de noi mijloace de satisfacere a lor, dar şi în paralel cu formularea de către indivizi sau societate a unor idealuri şi aspiraţii tot mai variate şi evoluate. Activitatea umană are drept formă fundamentală de manifestare munca, proces conştient prin care omul se defineşte pe sine ca specie şi în care sunt concentrate cunoştinţele şi deprinderile omului, capacităţile sale de transformare şi de anticipare. Modul fundamental în care societatea se manifestă este reprezentat de activitatea economică, proces în a cărui dinamică se făuresc atât condiţiile materiale cât şi structura socială în care trăiesc oamenii. În cadrul activităţii economice, oamenii intră în raporturi reciproc determinate de interese economice, urmărind conştient realizarea unor scopuri. Ansamblul activităţilor......

Words: 6755 - Pages: 28

Free Essay

Management-Marketing

...1. Conceptul de management-marketing Management- marketing, in sens practic, are semnificatia de management bazat pe marketing, altfel spus semnifica conducerea firmei care a acceptat, inteles si utilizeaza in derularea proceselor optica, viziunea filosofia marketingului. Management- marketing este opus unui alt tip de management, care in esenta nu este bazat pe marketing. Managementul bazat pe marketing presupune utilizarea arsenalului de metode si tehnici ( a instrumentarului stiintific) in derularea proceselor. Acesta are rolul de a operationaliza filosofia marketingului. Din punct de vedere practic, in centrul demersului de management se afla instrumentarul de marketing, motiv pentru care management – marketingul se afla mai aproape de marketing decat de management, fiind dezvoltat in lucrari apartinand unor reputati specialisti ai marketingului. Cea mai cunoscuta, in acest sens este Marketing Management a parintelui marketingului modern Ph Kotler . 2. Locul managementului in cadrul activitatii de marketing Managementul studiaza procese si relatii de munca. Intelegerea caracterului de proces, in sensul de activitati derulate in succesiune, cele din “aval” depinzand de cele din “amonte” reprezinta o importanta majora pentru intelegerea corecta a marketingului deoarece intreaga teorie a fost dezvoltata ca proces. Din acest motiv continutul multor instrumente nu poate fi inteles decat in relatie cu continutul altor instrumente. Managementul a dezvoltat o serie de......

Words: 8934 - Pages: 36

Free Essay

Mediul de Marketing La Firma Avon Cosmetics

...UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL Analiza Mediului de marketing la firma AVON COSMETICS Îndrumător Studenți, grupa 113 Lect. univ. dr. Dragut Bogdan Nedelcu Cristian Nae Andreea CAPITOLUL 1 MARKETING.NOTIUNI TEORETICE Termenul "marketing" provine de la verbul de origine anglo-saxona "to market", care inseamna a cumpara si a vinde, a realiza tranzactii de piata. Pornind de la sensul general al cuvintelor de origine, dar luând in considerare si aspectele practice pe care le presupune desfasurarea unei activitati de marketing eficiente in zilele noastre, specialistii au formulat pâna in prezent peste 6000 de definitii ale marketingului. Prezentarea celor mai semnificative dintre acestea este utila pentru desprinderea semnificatiilor majore ale acestui concept. După părerea lui Yves Fournis „marketingul este o căutare a combinaţiilor optimale de cantităţi, de preţ de cost, preţ de vânzare, caracteristici ale produselor, cheltuieli comerciale, combinaţii care tind să maximizeze beneficiile întreprinderii faţă de anumite investiţii”. După Peter F. Drucker, marketingul nu este propriu zis o activitate specializată. El cuprinde întreaga activitate a întreprinderii „văzută din punctul de vedere al cumpărătorului”. Pentru Henri Joanis, marketingul este o metodă ştiinţifică pentru......

Words: 7959 - Pages: 32

Premium Essay

Proiect Managementul Stresului

...CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Într-o societate cum este cea contemporana, în care viteza poate fi considerata o trasatura care însoteste existenta, stresul generat de aceasta traire intensa ocupa un rol important în evolutia individului. Simptomele stresului ocupational sunt usor de evidentiat si observat, el manifestându-se prin comportamente cum ar fi: întâmpinarea din partea angajatilor a unor dificultati în adaptarea la schimbarile care se impun postului de munca ocupat, scaderea dramatica a productivitatii muncii. Stresul ocupational este o problema ce preocupa multe organizatii care au devenit interesate în investigarea acestui fenomen si în luarea unor masuri de atenuare a stresului ocupational. În vederea evaluarii gradului de stres la nivel managerial s-au realizat contracte de cercetare pe termen lung cu mai multe organizatii, organisme si colective de cercetare autohtone si internationale. Aceasta lucrare are ca obiect de cercetare stresul ocupational la nivel managerial . Lucrarea îsi propune sa urmareasca existenta sau nonexistenta stresului la nivelul grupului IKEA si modul în care acesta influenteaza negativ sau pozitiv sanatatea mentala, sanatatea fizica si nivelul de energie resimtit la locul de munca. Cercetarea s-a efectuat pe un esantion de 14 manageri ce apartin grupului IKEA, aplicându-se testele "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale" (IMP) si "Indicatorul de Stres Ocupational "...

Words: 9462 - Pages: 38