Free Essay

Publicitatea

In: Business and Management

Submitted By blonda
Words 3891
Pages 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MARKETING ŞI COMUNICARE ÎN AFACERI

PUBLICITATEA PE INTERNET

Prof.dr.: Masterand: Popa Sorin Ogarcă Alida Mădălina

CUPRINS

1. SCURT ISTORIC AL PUBLICITAŢII PE INTERNET………………………….....3
2. PUBLICITATEA PE INTERNET ÎN ROMÂNIA…………………………………….6 2.1 EVOLUŢIA PUBLICITĂŢII PE INTERNET ÎN ROMÂNIA.................................6 2.2. STRUCTURA PUBLICITAŢII PE INTERNET ÎN ROMÂNIA............................8 2.2.1 BANNER-UL………………………………………………………………………9 2.2.2. PUBLICITATEA PRIN E-MAIL DIRECT……………………………………..12 2.2.3. NEWSLETTERS…………………………………………………………………..12 BIBLIOGRAFIE

PUBLICITATEA PE INTERNET

1. SCURT ISTORIC AL PUBLICITAŢII PE INTERNET

În urmă cu doar 40 de ani televiziunea era considerată “o nouă media” şi acum 15 ani televiziunea prin cablu a fost apreciată la fel. La începuturile lor fiecare dintre aceste “noi media” a trebuit să-şi dovedească valoarea pentru a-i convinge pe anunţători să difuzeze un spot publicitar, iar Internetul se găseşte în această situatie în prezent. Aparţine publicitatea pe Internet de planurile media? Aceasta este întrebarea pe care directorii executivi o pun directorilor responsabili cu promovarea produselor. Acestia i-au întrebat la randul lor pe directorii agenţiilor de publicitate iar ei au pus aceeasi intrebare departamentelor lor media. Raspunsul a fost categoric DA-indiferent de marca despre care este vorba sau de categoria din care face parte. Faptele confirma acest raspuns: Audienţa TV migrează spre Internet Reducerea treptată a audienţei reţelei de televiziune în timpul anilor 1980 si 1990 a modificat planurile media pentru totdeauna. La începutul anilor ’80 televiziunea era usor de planificat si cumpărat ţinând cont de faptul ca erau doar trei reţele de televiziune de luat în considerare. Apoi, a apărut televiziunea prin cablu, apoi o a patra reţea denumită FOX urmată de multe oferte de fuzionare si de numeroase înregistrari de noi reţele ca: Paramount şi WB. Noile opţiuni au continuat să fragmenteze televiziunea tradiţională iar bugetele de publicitate au urmat aceeaşi tendinţă. Istoria recentă a televiziunii a demonstrat că în cele din urmă bugetele media sunt pragmatice. Deoarece audienţa migrează, planurile media au aceeaşi evoluţie confirmând scopul oricărei mărci de a-şi atinge audienţa ţintă într-un mod eficient. Explozia peisajului media din anii ’90 determinată de fragmentarea crescândă a audienţei TV şi de popularitatea Web-ului au determinat începerea acestui proces. Asemănător anilor ’80 şi începutului anilor ’90 proiectanţii media şi-au adaptat planurile astfel încât să ia în considerare numărul mereu crescător de persoane care îşi petrec timpul on-line în detrimentul altor media. Prima dovadă a migraţiei audienţei a apărut în vara anului 1996 într-un raport al firmei Forrester Research. Cercetătorii i-au întrebat pe utilizatorii de computere la ce activitaţi au renunţat pentru a petrece mai mult timp la calculator. În timp ce 24% au recunoscut că au renunţat la o parte din timpul dedicat mâncatului si somnului, peste trei sferturi din respondenţi îşi petrec mult mai puţin timp la televizor în favoarea computerului. La scurt timp după publicarea acestui raport, a fost realizat un alt studiu de către Georgia Institute of Technology’s Graphic, Visualization and Usability Center (GVU). Acest studiu a fost realizat pe Internet şi îi chestiona pe respondenţi în legatură cu obiceiurile lor de telespectatori şi cu impactul pe care Internetul l-ar putea avea asupra lor. În urma acestei cercetări s-a constatat o schimbare importantă în obiceiurile legate de media, 37% dintre respondenţi afirmând că utilizează Web-ul zilnic în defavoarea televizorului. La începutul anului 1997 MSNBC a remarcat faptul că mai puţin de un milion de familii din SUA se uitau în primul rând la televizor în comparatie cu aceeaşi perioadă din 1996, sursa folosită fiind raportul Nielsen din februarie 1997. Simultan, Nielsen si CommerceNet au realizat un studiu referitor la Internet, în urma căruia au aflat că audienţa on-line a nord-americanilor s-a dublat în ultimele 18 luni. Este evident că, concluziile celor doua studii sunt departe de o coincidenţa. Aceasta migrare a audienţei televiziunii către Internet este impresionantă. Nu numai ca are loc o schimbare fundamentală în obiceiurile media dar audienţa Internetului este reprezentată de populatia ţintă cea mai dorită de marketeri fiind greu de atins, bine educată si cu venituri mari. Astfel, Internetul este media cu cea mai rapidă creştere din istorie. Publicitatea pe Internet a început în 1994 când au fost vândute primele bannere publicitare (Hotwired, octombrie 1994) şi a fost realizat primul browser comercial valabil pe Web, Netscape Navigator 1.0 (Noiembrie 1994). Într-un studiu, Mary Meeker, Morgan Stanley şi echipa lor de cercetători au examinat îndeaproape rata de adopţie a Internetului, în contrast cu alte “noi media” inventate în acel secol: radioul, reteaua de televiziune si televiziunea prin cablu. Ca metodă de masurare comuna au examinat numărul de ani necesitat de fiecare media pentru a atinge 50 de milioane de utilizatori americani. Meeker a estimat ca Internetul va avea 50 de milioane de utilizatori în 5 ani în timp ce televiziunea a atins această cifră în 15 ani iar radioul în 38 de ani. Deci, gradul de raspândire al Internetului este visul marketerului. Fiecare firmă importantă de cercetare a studiat structura demografică a Internetului. În timp ce concepţiile şi metodologiile utilizate diferă, constatările sunt aceleaşi: utilizatorii Internetului sunt tineri, bine educati si dispun de venituri mari. Cercetările mai arată şi că atât barbaţii cât şi femeile folosesc Internetul. În continuare sunt prezentate rezultatele cercetărilor. În ceea ce priveşte: - Genul: Studiul realizat de CommerceNet/Nielsen în martie 1997 a evidenţiat faptul că femeile reprezintă 42% din populaţia on-line. Sursa: Nielsen/CommerceNet. - Vârsta: În conformitate cu cel de al şaselea studiu efectuat de GVU asupra utilizatorilor Internetului, vârsta medie a utilizatorilor Web este de 34,9 ani. Sursa: Georgia Institute of Technology Graphics Visualization&Usability center (GVU), 1997. - Venitul: Un studiu făcut de Media Futures Program of SRI Consulting releva faptul că mai mult de 65% din utilizatorii Internet au în medie venitul familiei de 50.000 USD. Sursa SRI International. - Studii: În conformitate cu acelaşi studiu SRI mai mult de 75% din utilizatorii Internetului au urmat un colegiu. Sursa: SRI International. Fapt: Bannerele publicitare făuresc cunoasterea mărcii şi pot fi mai bune în producerea cunoaşterii decât televiziunea sau presa scrisă. Odată cu prima apariţie a paginilor comerciale Web a fost dezbătută valoarea bannerului publicitar. Mulţi considerau că din punct de vedere psihologic era prea mic pentru a oferi o imagine a mărcii şi mulţi anunţători s-au convins că click-through era unica modalitate de masurare a eficacitătţii reclamei – în ciuda faptului că nu există nici o cercetare care să sustină această opinie. În toamna anului 1996, Millward Brown International a studiat impactul bannerelor asupra procesului de cunoaştere a mărcii, obiectivul său fiind măsurarea impactului expunerii singulare a unui banner asupra cunoaşterii mărcii. Cele trei mărci testate erau o marcă de îmbrăcăminte barbatească, o marcă de telecomunicaţii şi a unei companii tehnologice. Gradul de cunoastere a fost semnificativ mai mare în cadrul grupului care a vazut bannerele decât în cadrul celor neexpuşi. Mai exact, numai vizualizarea bannerelor publicitare a crescut gradul de cunoaştere a mărcii de la 12% la 200%. Studiul a comparat de asemenea impactul bannerelor publicitare cu cel al televiziunii şi revistelor din studiile anterioare realizate de Milward Brown. Descoperirile au fost remarcabile: o vizualizare a unui banner a generat un grad de cunoaştere mai mare decat o expunere la un spot publicitar sau un anunţ. Milward Brown a utilizat scorul FORCE (“First Opportunity to See Reaction Created by the Execution”) ca mijloc de evaluare al impactului bannerelor. Acest scor indica efectele timpului, ponderea expunerii, diminuarea rezultatelor şi nivelul de bază. Astfel scorurile FORCE pot fi comparate direct cu cele ale diverselor media. În concluzie, fiecare media a trebuit sa-şi demonstreze valoarea anunţătorilor. Doar cu 15 ani în urmă televiziunea prin cablu a luptat să câştige respectul anunţătorilor iar astazi este o industrie de 6 miliarde de dolari. Cei care fac parte din mediatizarea Internetului realizează faptul că acesta nu face o excepţie. Toate faptele prezentate creează o situaţie atrăgătoare pentru anunţătorii de astăzi pentru a include Internetul în planurile media, World Wide Web-ul fiind unul din instrumentele cele mai puternice de construire a imaginii de marcă.

2. PUBLICITATEA PE INTERNET ÎN ROMÂNIA 1. EVOLUŢIA PUBLICITĂŢII PE INTERNET ÎN ROMÂNIA

În prezent nu se poate vorbi de o adevarată piaţă de publicitate pe Internet deoarece de-abia acum companiile îşi construiesc site-uri, iar Internetul românesc se umple de conţinut. Din acest motiv cheltuielile cu publicitatea pe Internet în România nu au depăşit 0.1% din totalul cheltuielilor cu publicitatea în România. Piaţa publicităţii pe Internet a atins 250.000USD în 2000 estimându-se a fi de 350.000USD în 2003. Expertii apreciază că, cheltuielile cu publicitatea pe Internet vor fi de 0.3% din totalul cheltuielilor cu publicitatea în România în 2001 iar în 2002 vor atinge 0.7-0.8% din total cheltuieli. Valoarea de 1% urmează a fi atinsă abia la începutul lui 2003. Totuşi, deşi bugetele publicitare au înregistrat o creştere în 2001 faţă de 2000, experţii consideră că “explozia” va avea loc la începutul lui 2002 când majoritatea companiilor îsi vor mări bugetele pentru publicitatea pe Internet. Aceasta se datorează în special faptului că majoritatea companiilor sunt rezervate cu privire la includerea publicitaţii pe Internet în bugetele lor de marketing de pe anul 2001 iar schimbarea acestei atitudini se va realiza la începutul lui 2002. O alta “explozie” va avea loc dupa 2003 când reglementarea pieţei telecomunicaţiilor va determina creşterea considerabilă a numărului utilizatorilor Internetului ceea ce va avea ca efect dezvoltarea serviciilor bazate pe Internet (inclusiv publicitatea on-line). Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare, bancile, companii de telefonie mobilă, de asigurări, trusturile de presă, firmele de e-commerce şi, nu în ultimul rând, providerii de Internet. Principalele firme care îşi fac publicitate pe Internet se împart în două categorii:
1. Companii de IT&C (Compaq, HP Romania, rate.ro, emania.ro);
2. Alte companii care şi-au transferat o parte din activitate pe Internet (Nokia, Xerox, KLM). Reclamele pe Internet au în general un mesaj lapidar, de incitare a curiozitaţii. Scopul lor este de a atrage atenţia către un site. Este un mediu special, iar publicitatea împrumută caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele oferite de acest suport investitorilor publicitari sunt: interactivitatea, posibilitatea ca informaţia să ajungă mult mai usor la publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul publicitar poate fi mult mai bine individualizat, este prezent “zi-lumina” (citeşte 24 din 24 de ore) si nu e limitat geografic. Aspectul pozitiv al pietei româneşti de publicitate pe Internet este acela ca bugetele alocate publicitaţii pe Internet sunt în creştere în anul 2001 comparaţie cu anul 2000, chiar dacă valoarea lor este mai mică decât valoarea celor din Ungaria sau Polonia. Astfel, în 2001 vor exista unele companii ce vor cheltui mai mult de 10.000 USD cu publicitatea pe Internet chiar dacă în 2000 un buget semnificativ este în jur de 2.000 USD. Principalele dezavantaje ale publicitaţii pe Internet în România sunt:
1. Lipsa de conţinut a site-urilor. Proasta calitate a multor site-uri româneşti îi determină pe mulţi să viziteze site-uri străine. De aceea, chiar dacă numărul estimat de utilizatori de Internet depaşeşte 600.000 de oameni, cel mai vizitat site romanesc (evenimentulzilei.ro) are doar aproximativ 50.000 vizitatori individuali pe zi;
2. Numărul redus de site-uri româneşti potrivite pentru publicitatea pe Internet. În ciuda faptului că numărul domeniilor româneşti depăşeşte 8.000, experţii din acest domeniu au estimat că sunt între 1.000 şi 2.000 de site-uri care sunt potrivite pentru publicitatea pe Internet. În plus, pe baza analizelor traficului, doar aproximativ 30 de site-uri au mai mult de 10.000 de vizitatori unici pe zi (în special site-urile de ştiri) ceea ce nu le conferă anunţătorilor prea multe opţiuni. Din aceste motive, Internetul românesc ramâne neatractiv pentru majoritatea anunţătorilor;
3. Lipsa fondurilor companiilor pe Internet. Companiile bazate pe Internet (site-urile de e-commerce, portalurile etc.) se confruntă cu o lipsă de fonduri care le împiedică sa-şi facă publicitate pe Internet şi să dezvolte un conţinut mai bun al site-urilor pentru a atrage mai multi vizitatori.
4. Dezvoltarea scazută a infrastructurii pentru e-commerce. Site-urile de e-commerce sunt anunţători importanţi pe alte pieţe dezvoltate. Puterea scazută de cumpărare, pătrunderea scazuta a cărţilor de credit, lipsa legislaţiei în acest domeniu şi diverşi factori psihologici sunt principalele dezavantaje ale comertului electronic românesc. În prezent sunt doar doi anunţători importanţi din acest domeniu: rate.ro si emania.ro.

2.2. STRUCTURA PUBLICITAŢII PE INTERNET ÎN ROMÂNIA

Principalele forme de publicitate pe Internet utilizate în România sunt: bannerele, links, buletinele de ştiri. În tabelul următor este prezentata piaţa estimată de publicitate on-line, pentru perioada 1999-2003.

Fig 2.1
|Estimated market size for Internet advertising - 1999-2003 (USD) |
| |1999 |2000 |2001 |2002 |2003 |
|Banners |80.000 |200.000 |300.000 |590.000 |660.000 |
|Links |5.000 |15.000 |20.000 |20.000 |30000 |
|Newsletters |10.000 |25.000 |50.000 |70.000 |160.000 |
|Other |5.000 |10.000 |30.000 |70.000 |150.000 |
|TOTAL |100.000 |250.000 |400.000 |750.000 |1.000.000 |

Graficul de mai jos arată evoluţia mărimii pieţei de publicitate pe Internet între 1999-2003, împartită pe principalele categorii de tehnici publicitare utilizate. Dacă analizăm graficul observam că bannerul ramâne cea mai utilizată tehnică de publicitate pe Internet. Fig 2.2

Se observă însă că şi celelalte tehnici înregistrează creşteri importante:
1. Newsletters (buletine de ştiri): Deşi nu sunt suficient dezvoltate în prezent, creşterea numărului de utilizatori de Internet combinată cu o calitate mai ridicată a site-urilor româneşti va determina o creştere a numărului de vizitatori ce se înregistrează pe un site. În acest mod newsletter-ele ce vor fi trimise de un site abonaţilor săi va deveni o unealtă atractivă de publicitate, permiţând anunţătorilor să ţintească o categorie foarte bine definită.
2. Apariţia altor tehnici publicitare: ▪ Publicitate animată (folosind aplicatii Shockware si combinând efecte video şi audio) va atrage tot mai mulţi anunţători; ▪ Dezvoltarea comerţului electronic va umple în viitor Internetul autohton de o gama variată de servicii şi informaţii, ceea ce va atrage în mod direct creşterea volumului investiţiilor publicitare pe acest suport. Va aduce pieţei de publicitate alte tehnici ca cupoanele (dacă faci click pe un banner obţii un discount de 10USD) şi co-branding (ex. un site va vinde produsele unui alt site direct printr-o ferestră de pe site-ul său).

2.2.1 BANNER-UL

Plasarea bannerelor pe site-urile româneşti se realizează, în proporţie de aproximativ 80%, prin realizarea schimbului de bannere, cu o rată de schimb de 1 la 1. Astfel, multe site-uri evită să cheltuiască bani pe publicitate. Chair dacă acest tip de publicitate prin bannere pare atractiv, este foarte greu să realizezi o campanie publicitară eficientă bazându-te doar pe schimbul de bannere, în principal deoarece site-urile foarte vizitate nu agreează acest gen de publicitate. Dacă discutăm despre publicitatea realizată pe site-uri straăine, se poate spune că sunt doar foarte puţine site-uri româneşti care plătesc pentru publicitate pe site-uri străine. Cele mai întâlnite cazuri au fost: romaniabynet.com care şi-a făcut publicitate pe cateva portaluri străine în 2000. În prezent acest portal are dificultăti financiare şi se apreciază că va fi închis sau vândut în curând. În ceea ce priveşte mecanismele de plată pentru publicitatea pe Internet, acestea pot fi adaptate obiectivelor anunţătorului. Cele mai utilizate metode sunt:
1. Cost per thousand (CPM) care este utilizată în special în cadrul campaniilor al căror scop este înştiinţarea a cât mai mulţi utilizatori de existenţa unui anumit site, indiferent dacă internauţii fac click pe banner sau nu. În cele mai multe cazuri acest tip de banner afisează adresa site-ului şi ce oferă.
2. Cost per click (CPC) are drept scop creşterea traficului către site-ul respectiv. Din acest motiv mesajul bannerului încearcă să ii determine pe utilizatori să execute click pe banner.
3. Cost per lead (CPL) este folosită de anunţătorii care vor ca vizitatorii săi sa actioneze într-un fel. Chiar dacă este mai scump, acesta este plătit doar cand vizitatorul se înregistrează într-o bază de date, oferă nişte detalii, completează un chestionar sau realizează alte operaţii ce nu implică nimic de ordin financiar.
4. Cost per transaction (CPT) se plăteşte doar cand vizitatorul cumpără ceva de la magazinul virtual sau efectuează transferuri financiare. De obicei, aceste costuri reprezintă între 5% şi 15% din valoarea totală a tranzacţiei. Deoarece în România puţinele magazine on-line nu îşi permit să plătească o taxă asa de mare (pot plati maxim 5%) şi tehnologia de păstrare a evidenţei tranzacţiilor nu există, această metodă de plată nu este utilizată în prezent de site-urile româneşti. În continuare, în graficele şi tabelele de mai jos sunt prezentate tarifele medii pentru CPM şi CPC, metodele de plata cele mai utilizate (în mai mult de 95% din cazuri). Fig2.3 Fig 2.4
|Estimated evolution of banner advertising prices, between 2000 and 2003 |
| |2000 |2001 |2002 |2003 |
|CPM (cost per thousand) |US$ 7 |US$ 12 |US$ 18 |US$ 25 |
|CPC (cost per click) |US$ 0.17 |US$ 0.15 |US$ 0.10 |US$ 0.08 |

Referitor la evolutia viitoare a tarifelor publicitare ce corespund principalelor metode de plată utilizate în prezent, două direcţii de evoluţie se vor manifesta în viitor:
1. Presupunând că atractivitatea site-urilor româneşti va creşte, CPC va înregistra o creştere de aproximativ 50% pe an. Oricum, CPM pe site-urile româneşti va ramâne mai scăzut în comparaţie cu site-urile străine care taxează chiar şi mai mult de 30USD pe CPM.
2. În paralel, atractivitatea pentru metoda de plată CPC va scădea în favoarea altor metode de plată ca CPL (cost per lead) şi CPT (cost per transaction) care oferă posibilitatea unei măsurări mai eficiente a efectelor cheltuielilor publicitare. Tarifele medii sunt mai mult sau mai puţin ca rate-cards. Sunt anumiţi factori care influentează într-un mod semnificativ creşterea sau scăderea tarifelor, ca: ▪ Structura demografică a vizitatorilor unui site; ▪ Unde este plasat bannerul în cadrul paginii; ▪ Unde este plasat bannerul în cadrul site-ului (pe prima pagină, alte pagini etc.); ▪ Volumul de publicitate cumpărat o data. Din cauza unor astfel de factori, mulţi anunţători aleg serviciile unei reţele de publicitate, care are multe site-uri şi care oferă clientului posibilitatea de a-şi concepe mesajul publicitar în concordanţă cu urmatoarele opţiuni: ▪ Run Of Network (RON) – bannerul clientului se va gasi pe toate site-urile din cadrul reţelei respective de publicitate; ▪ Run Of Site (ROS) – bannerul va apărea doar pe unele site-uri (ex. site-uri de IT); ▪ Run Of Category (ROC) – bannerul clientului se va afla doar pe unele pagini/secţiuni de pe anumite site-uri (ex. informaţiile financiare de pe portaluri) şi doar între anumite perioade de timp ex. de la ora 9 la ora 11 şi de la ora 17 la ora 19). În prezent, costurile acestor servicii sunt: ▪ Run Of Network: 3-6 USD/1000; ▪ Run Of Site: 7-10 USD/1000; ▪ Run Of Category: 11-15 USD/1000.

2.2.2. PUBLICITATEA PRIN E-MAIL DIRECT

Piaţa de e-mail direct totalizează în jur de 10.000USD pe an, ceea ce înseamnă mai puţin de 1.000USD/lună. În aceste circumstanţe, se poate spune că piaţa de poşta electronică directă în România nu există. Un aspect negativ al poştei electronice directe din România este efectul de “spamming” care este foarte des întalnit datorită lipsei legislaţiei în acest domeniu. Din acest motiv, imaginea negativă a spam-ului reduce impactul poştei electronice directe legale, fiind un dezavantaj important pentru dezvoltarea acestei pieţe.

2.2.3. NEWSLETTERS

Publicitatea realizată cu ajutorul “buletinelor de ştiri” este percepută mai degrabă ca un mijloc de creştere a traficului decât ca o metodă de a face bani. Din acest motiv, newsletter-urile în România sunt mai mult ca nişte liste de discutii (discussion lists), unde un utilizator se poate înscrie şi retrage oricând doreşte, decât ca nişte veritabile buletine de ştiri. Cele mai semnificative iniţiative în acest domeniu aparţin trusturilor media, care au posibilitatea de a genera conţinut şi care utilizează aceste buletine de ştiri pentru a determina o creştere a gradului de citire a publicaţiilor proprii. Mulţi dintre clienţii care au inserat un anunţ publicitar în aceste buletine de ştiri sunt, în cele mai multe cazuri, clienţi ce şi-au făcut publicitate în publicaţiile off-line ale respectivelor trusturi media. Din aceste motive, tarifele percepute pentru publicitatea prin intermediul buletinelor de ştiri on-line înregistrează valori variabile deoarece clienţii care aleg acest mijloc publicitar utilizează şi un banner publicitar, newsletter-ele fiind, mai ales, un supliment. Cel mai mare număr de abonaţi aparţine portalului România On-line Portal (rol.ro), care are aproximativ 50 de liste de discuţie cu aproximativ 40.000 de utilizatori înscrişi (în mai 2001) şi una din cele mai importante companii ce publică buletine de ştiri axate pe IT&C este agora.ro, deţinută de trustul media care publică revistele “PC Magazine” şi “Net Report”. Pe lângă acestea se mai gaseşte şi Mirabilis Media care deţine 10 site-uri cu aproximativ 6.000 de abonaţi la buletinele lor de ştiri şi la listele de discuţii. Conform spuselor oficialilor companiei, numarul de utilizatori înregistraţi creşte cu 250 de oameni pe luna. Piaţa de publicitate prin intermediul buletinelor de ştiri urmează să se dezvolte constant în urmatorii ani, în principal datorită creşterii calităţii site-urilor româneşti, numărului de utilizatori şi gradului de loialitate al acestor utilizatori pentru anumite site-uri, ceea ce va genera o creştere a numărului de utilizatori înregistraţi.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaure, Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus, Bucuresti 2000

2. Balaure, Virgil, Popescu, I., Cecilia, Veghes, C., Serbanica, D., Tehnici Promotionale–probleme, analize, studii de caz, Editura Uranus, Bucuresti 1999

3. Ellsworth, Jill, H., Ellsworth, Matthew, V., Internet Business Book, Editata de John Wiley & Sons, 1996

4. Grimes, Galen, Internet pentru Windows 95, Editura Teora, Bucuresti 1996

5. Honeycutt, Jerry, Utilizare Internet, Editura Teora, Bucuresti 1999

6. Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti 1997

7. Kotler, Ph., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V., Principiile Marketingului, editia europeana, Editura Teora, Bucuresti 1998

8. Levinson, Jay, C., Rubin, Charles, Guerrilla Marketing Online, 100 de Arme, Editura Business Tech International Press, Bucuresti 1999

9. Orzan, Gheorghe, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, Bucuresti 2001

10. Orzan, Gheorghe, Cybermarketing, Editura Expert, Bucuresti 2000

11. Wilson, Ralph, F., Ways to Promote Your Web Site, Irwin D., 1999

12. *** Capital, editia 2000-2001

13. *** Chip, editia 2000-2001

14. *** e-Finance, supliment Piata Financiara, editia 2000-2001

15. *** PC Magazine, editia 2000-2001

16. http://bCentral.com

17. http://bCentral.com/services/

18. http://bCentral.com/services/prices.asp

19. http://bCentral.com/services/terms/asp

20. http://bCentral.com/services/faq.asp

21. http://bCentral.com/services/tour.asp

22. http://www.emarketer.com/analysis/email_marketing

23. http://www.emarketer.com

24. http://www.iab.net

25. http://www.iab.net/advertise/content/adstandars.html

26. http://www.iab.net/concepts/images/bkgop.gib

27. http://www.iab.net/adrevenue/

28. http://www.microsoft.com

29. http://www.msn.com

30. http://www.nytimes.com

31. http://www.rider.edu/users/subr/psycyber/lifelist.html

32. http://www.catalogulweb.ro/publicitate_online_reclama_pe_internet.php
-----------------------
[pic]

[pic]

[pic]

Similar Documents

Free Essay

Publicitatea Online

...UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU -PITEŞTI- Facultatea De Management Şi Marketing În Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea Specializarea Comunicare Şi Relaţii Publice PUBLICITATEA ON-LINE / PE INTERNET LUCRARE DE LICENŢĂ -2010- CUPRINS CAPITOLUL I : PUBLICITATEA 1.1 Definirea conceptului 1.2 De ce publicitate on-line? 1.3 Evoluţia publicităţii on-line în România 1.4 Avantajele, dezavantajele şi obstacolele publicităţii on-line CAPIOLUL II: INTERNETUL 2.1 Ce este internetul ? 2.2 Internetul: istorie şi evoluţie 2.3 Avantajele şi dezavantajele utilizării internetului CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ: PROMOVAREA COCA-COLA: ON-LINE / OFFLLINE 3.1 Istoricul Coca-Cola 3.2 Coca-Cola în România 3.3 Istoricul promovării Coca-Cola 3.4 Promovarea Coca-Cola astăzi CONCLUZII- TENDINŢE DE VIITOR BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Am ales „Publicitatea on-line” ca temă pentru că această lucrare este un subiect de actualitate. Piaţa publicităţii pe internet în România este încă la început dar avansează cu paşi repezi şi încet, încep să se vadă rezultatele şi avantajele acestui nou mediu de comunicare. Odată cu creşterea gradului de penetrare a calculatoarelor şi a internetului în România, creşte şi numărul potenţialilor clienţi ce utilizează internetul ca mijloc de informare, iar ca urmare a acestor două tendinţe, creşte şi numărul firmelor care investesc în promovarea on-line. Consider că mediul on-line prezintă foarte multe...

Words: 11203 - Pages: 45

Free Essay

Publicitatea Online

...UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Master Publicitate Publicitate online Lect. dr. Ioan Hosu Cluj-Napoca 2012 Informaţii generale • Date de identificare a cursului |Date de contact ale titularului de curs: |Date de identificare curs şi contact tutori: | | | | |Nume: Hosu Ioan |Publicitate online | |Birou: str. Traian Moşoiu nr. 71, et. V, sala V/1 |Codul cursului: MP 1206 | |Telefon: 0264-431505 |An I, sem II | |Fax: 0264-406054 |Curs obligatoriu | |E-mail: crp.ubb@gmail.com |Tutore: | | |Lect.dr. Kadar Magor | |Consultaţii: în fiecare marţi în intervalul......

Words: 16544 - Pages: 67

Free Essay

Bibliografie

...Cluj-Napoca, 2001, p. 98. 3.Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p.90. 4.Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p.77 Company, Amsterdam/Philadelphia, 2004, p.54. 5. http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=660, 6.Chatterjee, Hoffman, Novak - “Modeling the Clickstream: Implications for Web-Based Advertising Efforts”, 2000. 7. http://www.adzone.ro:8888/adrevolver/ui?findex3, 8. http://www.openzone.us/ro/?page_id=197, 9. http://www.publicitate-pe-internet.ro/cpm-cpc-cpa.htm 10. http://www.iab-romania.ro/Articole/Despre-iab-romania/Scurta-prezentare-generala/7.html, 11.http://internet.ubix.ro/subiect/doubleclick 6. http://www.adzone.ro:8888/adrevolver/ui?findex3, 7. Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p87. 8. http://www.openzone.us/ro/?page_id=197, 9. Internet Advertising Bureau, “New standards for banner”, http://www.iab.net , 10. Interactive Advertising Bureau , “AD Unit Guidelines : Interactive Marketing Units “, 2002, http://www.iab.net , accesat la data de 12.04.2010, ora:16:10. 11. Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p112. 12.. ibidem 13 Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p112. 14 ibidem 15......

Words: 1647 - Pages: 7

Free Essay

Publicitate

...Capitolul I. Concept. Instrument. Realizare 1.1. Publicitatea în mediul online……………………………….. 10 1.2. Modele de publicitate online....................................................20 1.2.1 Publicitatea prin bannere............................................................................................... 13 1.2.2 Interstițialele...................................................................................................................14 1.2.3 Publicitatea „îndrăzneață"..............................................................................................14 1.2.4 Publicitatea „plutitoare".................................................................................................14 1.2.5 Scrolling ads...................................................................................................................15 1.2.6 Legăturile text............................................................................................................. ..15 1.2.7 Advertorialele............................................................................................................... 15 1.2.8 Legături sponsorizate.....................................................................................................16 1.2.9 Microsite-ul...................................................................................................................16 1.2.10 Background ad.................................................................................

Words: 278 - Pages: 2

Free Essay

Link Exchange

...Publicitatea Online I. Scurt istoric al publicitatii online In urma cu doar 40 de ani televiziunea era considerata “o noua media” si acum 15 ani televiziunea prin cablu a fost apreciata la fel. La inceputurile lor fiecare dintre aceste “noi media” a trebuit sa-si dovedeasca valoarea pentru a-i convinge pe anuntatori sa difuzeze un spot publicitar, iar Internetul se gaseste in aceasta situatie in prezent. Apartine publicitatea pe Internet de planurile media? Aceasta este intrebarea pe care directorii executivi o pun directorilor responsabili cu promovarea produselor. Acestia i-au intrebat la randul lor pe directorii agentiilor de publicitate iar ei au pus aceeasi intrebare departamentelor lor media. Raspunsul a fost categoric DA-indiferent de marca despre care este vorba sau de categoria din care face parte. Faptele confirma acest raspuns: Publicitatea online se poate face prin mai multe metode: 2.1 Banner-ul Plasarea bannerelor pe site-urile romanesti se realizeaza, in proportie de aproximativ 80%, prin realizarea schimbului de bannere, cu o rata de schimb de 1 la 1. Astfel, multe site-uri evita sa cheltuiasca bani pe publicitate. Chair daca acest tip de publicitate prin bannere pare atractiv, este foarte greu sa realizezi o campanie publicitara eficienta bazandu-te doar pe schimbul de bannere, in principal deoarece site-urile foarte vizitate nu agreeaza acest gen de publicitate. Daca discutam despre publicitatea realizata pe site-uri straine, se poate...

Words: 1324 - Pages: 6

Free Essay

Aaaa

...Publicitatea este unul din elementele utilizate, de regulă pentru prezentarea convingătoare a produsului sau serviciului către cumpărator sau utilizator. Pentru mulţi dintre cei implicaţi ca : beneficiari de reclamă, agenţi de publicitate sau consumatori, publicitatea reprezintă elementul de comunicare principal în mixul de marketing. De fapt, publicitatea este cel mai evident element şi poate fi lesne de identificat. Întregul mix de marketing conţine căi de comunicare potenţiale sau reale folosite în întregime, când sunt descoperite, pentru a stimula cumpărarea şi consumul. De pildă, se recurge la colorarea particulelor unui detergent pentru a i se evidenţia diferiţi ingredienţi şi avantajele lor; se asigură unui mic produs electric elemente de design care să dezvăluie că se adresează tineretului sau că e la modă; de cele mai multe ori, se concep ambalaje care fac mai mult decât să protejeze produsele – ele le conferă “ o marcă “ şi uneori chiar mai mult. Chiar şi procesul de distribuţie poate comunica unele elemente despre o marcă; la fel şi preţul. Faptul că preţul produsului nostru este mai scăzut sau mai ridicat decât al concurenţilor reprezintă un mesaj posibil care comunică pieţei şi alte lucruri. Ca preţ relativ, poate produce o marjă mai mică şi un volum mai mare de vânzări sau o marjă mai mare şi un volum mai mic al vânzărilor, dar fiecare din aceste posibilitaţi poate duce, mai mult sau mai puţin, la obţinerea unui profit. Ca modalitate de comunicare, poate......

Words: 463 - Pages: 2

Free Essay

Publicity

...Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice „David Ogilvy“ Strada Povernei 6–8, Bucureºti Tel./fax: (021) 313 58 95 E-mail: difuzare@comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României PETRE, DAN Introducere în publicitate / Dan Petre, Mihaela Nicola. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2004 Bibliogr. ISBN 973-711-004-8 I. Nicola, Mihaela 659.1 Cuprins Notã introductivã / 7 Introducere: surse teoretice ºi delimitãri conceptuale / 9 Surse teoretice / 10 Delimitãri conceptuale. Definiþii. Distincþii faþã de domeniile înrudite / 18 Scurt istoric al publicitãþii / 25 Scurt istoric al publicitãþii la nivel internaþional / 25 Scurt istoric al publicitãþii în România / 34 Publicitatea ca proces de comunicare / 41 Funcþiile publicitãþii / 44 Tipuri de publicitate / 47 Rolul publicitãþii în activitatea de marketing / 52 Obiectivele campaniei de publicitate / 55 Canalele media utilizate în publicitate / 56 Agenþia de publicitate / 67 Agenþia de publicitate / 67 Scurt istoric / 68 Agenþia de publicitate modernã / 71 Cercetarea pentru publicitate / 87 Cercetarea exploratorie ºi de dezvoltare a campaniei (developmental research) / 93 Cercetarea confirmatorie de testare (confirmatory research sau advertising testing) / 100 Cercetarea evaluatorie (evaluative research) / 109 Strategia ºi planificarea în publicitate / 117 Comportamentul consumatorului / 118 Procesul de planificare strategicã. Rolul în desfãºurarea......

Words: 106426 - Pages: 426

Free Essay

Analiza Pietei Virtuale a Transporturilor îN RomâNia

...Tăut Adelina-Georgia Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România ________________________________________________________________________ UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE LUCRARE DE LICEN Ă Coordonator ştiin ific Prof.Dr.Radu-Adrian Mlesnita Lector Dr.Nicoleta Racol a-Paina Absolvent Tăut Adelina-Georgia 2008 1 Tăut Adelina-Georgia Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România ________________________________________________________________________ UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE Sec ia Managementul Institu iilor Europene Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România Coordonator ştiin ific Prof.Dr.Radu-Adrian Mlesnita Lector Dr.Nicoleta Racol a-Paina Absolvent Tăut Adelina-Georgia Cluj-Napoca 2008 2 Tăut Adelina-Georgia Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România ________________________________________________________________________ Cuprins Introducere ........................................................................................pag.3 I. Capitolul 1. Introducere în teoria pie ei virtuale 1.1. Pia a virtuală ....................................................................pag. 4-10 1.2. Pia a virtuală a transporturilor..........................................pag.10-34 a) Transport rutier..............................................................pag.14-19 b) Transport feroviar...............

Words: 19587 - Pages: 79

Free Essay

Studii de Caz Publicitate Online

...Studiu de caz - Ciuc Premium — Presentation Transcript • 1. Studiu de caz – Ciuc Premium neogen.ro • 2. Scopul acestui studiu este de a … Prezenta Investiga eficienta `Cele mai bune Evidentia publicitatii online practici` in oportunitatile oferite domeniu de publicitatea online • 3. Sumar Campanie: 1000 de moduri de a deschide o bere Client: Ciuc Premium Agentie: McCann Medium: neogen.ro bestjobs.ro Perioada campaniei: 18 martie – 17 aprilie 2010 • 4. OBIECTIVE Promovare concurs Ciuc Premium Brand awareness Crearea si intarirea perceptiei despre Ciuc Premium ca o bere inovativa (deschidere facila prin intermediul capacului cu inel) – O bere dintr-o mie! • 5. TARGET Utilizatori sex masculin • urban • 20-45 de ani • educati • deschisi la nou • activi social • folosesc Internetul in mod curent pentru informare rapida, conectare la nou si/sau apartenenta la o comunitate • 6. STRATEGIE • Personalizarea paginii de `Notificari` de pe neogen.ro, deoarece este a doua pagina ca trafic pe site, cu peste 245.000 afisari zilnic, de la 100.000 de utilizatori unici. Utilizatorii Neogen acceseaza frecvent aceasta pagina, pentru a vedea ce activitati au avut loc asupra profilului lor recent: vizite noi pe profil, utilizatori care au devenit fani/ prieteni ai profilului, mesaje/cadouri primite recent etc. • Personalizarea unui profil Ciuc pe neogen.ro, vizibil tuturor vizitatorilor site-ului, si promovarea acestuia in pagina de noutati a utilizatorilor, in sectiunea “sugestii prieteni”......

Words: 1575 - Pages: 7

Free Essay

Simulare

...Tot mai multi părinți aleg școli private pentru copiii lor În România, în fiecare an apar școli private, tot mai mari și mai frumoase. Au clasele ocupate, deși taxele încep de la cel puțin 2.000 de euro și ajung până la 20.000. Părinții care își pot înscrie copiii la aceste școli speră ca aceștia să aibă parte de ce e mai bun în viitor și să lucreze la companii de top de la noi sau din Occident. Ce îi motivează pe acești părinți în alegerea făcută, dar și care este percepția românilor asupra școlii românești, precum și care sunt insuficiențele majore ale sistemului de învățământ de stat care fac din școlile private o alternativă din ce în ce mai puternică, sunt câteva din punctele abordate în continuare. Paradoxul românesc Conform unui sondaj IRES (Institutul Român pentru Evaluare si Strategie) – doi din trei români (66%) au o părere proastă sau foarte proastă despre sistemul educațional, în timp ce opt din zece spun că școala i-a ajutat să reușească în viață. Marea majoritate a celor care au participat la sondaj (81%) consideră că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în mică sau foarte mică măsură și că învățământul este centrat prea mult pe informație și prea puțin pe formarea de competențe. În ce privește salariile profesorilor, 81% dintre respondenți afirmă că aceștia sunt prost plătiți. Pe de altă parte, 61% sunt de părere că profesorii sunt slab pregătiți, iar 55% spun că sunt corupți. Despre meditații, 41% dintre cei care au......

Words: 8210 - Pages: 33

Free Essay

Mkt Electronic

...Marketingul electronic – concept, dezvoltare şi implementare 1.1. Contextul dezvoltării activităţilor de marketing electronic 1.2. Conceptul de marketing electronic 1.3. Adaptarea marketingului la noua economie 1.4. Comparaţie între conceptul de marketing electronic şi marketingul tradiţional 1.5. Internetul mediu de marketing 1.5.1 1.5.2 Componentele micromediului de marketing online Componentele macromediului de marketing online 2. Instrumente de marketing electronic utilizate la nivelul organizaţiei 2.1. Site-rile web 2.2. Publicitatea online 2.3. E-mail marketing 2.4. Grupurile de discuţii 2.5. Blog marketingul 2.6. Search marketingul 3. Politica de marketing în mediul online 3.1. Strategia de marketing online 3.2. Politica de produs în mediul online 3.3. Politica de preţ pe Internet 3.4. Politica de distribuţie în mediu online 3.5. Politica de promovare prin Internet 3.5.1. Comunicarea de marketing în contextul Internetului 3.5.2. Publicitatea online 3.5.3. Promovarea vânzărilor pe Internet 3.5.4. Relaţii publice prin Internet 4. Campania de marketing online 4.1. Importanta planificarii activităţilor de marketing online 4.2. Etapele realizării unei campanii de marketing online 4.2.1. Identificarea segmentelor de consumatori/utilizatori vizate 4.2.2. Stabilirea obiectivelor campaniei online 4.2.3. Conceperea mesajului 4.2.4. Alegerea canalelor de comunicare online 4.2.5. Stabilirea mixului de promovare şi a strategiilor de comunicare 4.2.6. Stabilirea......

Words: 32971 - Pages: 132

Free Essay

Poezie

...retrouve, dans une certaine mesure et d’une certaine manière, dans les situations proposées par le scénario, dans les personnages, dans certaines de leurs répliques, dans les „toi”, „moi”, „nous”, „vous” des énoncés etc. De cette perspective, la deixis – associée à une certaine situation de communication (réelle ou construite, crée par le locuteur) – se constitue dans un moyen de pla-cer l’interlocuteur (appartenant au public cible) au milieu d’un contexte qui favorise l’acquisition d’un produit au détriment d’un autre, de la même catégorie; l’accent tombe sur les variantes du rapport individu – collectivité (dont il fait ou veut faire partie): pluriel – singulier, singulier – singulier, singulier – pluriel, pluriel – pluriel. 1. Publicitatea ca formă de comunicare Comunicarea interumană (realizată prin valorificarea unui anumit cod şi prin intermediul unui anumit canal, între un emiţător/locutor şi un receptor/interlocutor avînd o anumită configuraţie fizică şi/sau psihică, încadraţi într-o anumită structură socială, reflectată de o anumită situaţie de comunicare etc.), este prezentată – în literatura de specialitate – din perspective diferite, care nuanţează una sau alta dintre dimensiunile acestui proces; percepută ca ,,transmitere a informaţiilor, ideilor şi atitudinilor sau emoţiilor de la o persoană la altă persoană sau de la un grup la altul, în mod esenţial prin intermediul simbolurilor” sau ca ,,interacţiune socială prin intermediul mesajelor” , comunicarea......

Words: 340 - Pages: 2

Free Essay

Licenta Publicitate in Social Media

...Ultimul an de facultate este puternic reprezentat de trairi, emotii, pregatiri pentru banchetul de absolvire sau chestiuni ce tin de examene -intr-o masura mai mica ce-i drept !Colegii mei de breasla putini la numar de altfel nu au avut de ales si au inceput deja lucrarile de licenta! Interesant sau nu temele propuse pentru Jurnalism, mai mult inexistente in grila noastra sunt aspecte pe care eu impreuna cu Adriana Pop (colega mea) nu le-am considerat atat de anevoioase datorita faptului ca nici macar cele vehiculate pe internet nu ne-au incantat! Ce tema de licenta ar fi potrivita unui student la Jurnalism, care activeaza in domeniul online de mai bine de un an de zile, daca nu o Licenta care sa trateze subiectul "Publicitate in Social Media"? Da este o tema nu numai de actualitate, ci mai mult o nebuloasa pentru profesorii mei din facultate care imi vor fi comisie examinatoare si eu va trebui "per fortza" sa ii elucidez cu privire la acest fenomen despre care au auzit probabil citind un articol online din presa nationala sau internationala de IT sau Social Media- asta in cazul in care au dat peste asa ceva! Un ajutor de nadejde va fi echipa silkweb din care fac parte si mai mult decat atat, indicatiile profi date de Cosmin! Cum am gandit eu schema pentru licenta? Ca orice lucrare scolareasca definitiile se impun in mod obligatoriu, alaturi de exemple si modalitati de Publicitate in Social Media dintre cele mai edificatoare! In......

Words: 388 - Pages: 2

Free Essay

Marketing Mix - Avon

...Sectia Master: Marketing si negocieri de afaceri LUCRARE DE DISERTAŢIE MIXUL DE MARKETING STUDIU DE CAZ AVON COSMETICS ROMÂNIA SRL - 2007 - CUPRINS introducere.......................................................................................................................3 CAPITOLUL I........................................................................................................................... 3 STRATEGIA DE PIAŢĂ - COMPONENTĂ ESENŢIALĂ A POLITICII DE MARKETING.. 3 1.1. CONŢINUTUL SI LOCUL STRATEGIEI DE PIAŢĂ........................................................ 3 1.2. TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ.......................................................................... 5 CAPITOLUL II........................................................................................................................... 7 MIXUL DE MARKETING......................................................................................................... 7 2.1. POLITICA DE PRODUS..................................................................................................... 8 2.2. POLITICA DE PREŢ......................................................................................................... 14 2.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIE........................................................................................... 20 2.4. POLITICA DE COMUNICARE...............................................

Words: 31554 - Pages: 127

Free Essay

Bugetarea in Publicitate

...Bugetarea in Publicitate. Perspective ale publicitatii 1. Definitii. Moduri de remunerare a unei agentii de publicitate 2. Elaborarea business plan-ului pentru o agentie de publicitate 3. Perspective ale publicitatii 1. Definitii. Moduri de remunerare a unei agentii de publicitate Probabil ca intrebarea cea mai frecventa care apare este cum este platita o agentie de publiciate. Cum face bani o agentie de publicitate? Pentru ca din ce face bani o agentie de publicitate, stim deja! Printre modalitatile si instrumentele prin care este platita o agentie de publicitate enumeram: Estimarea de cost reprezinta documentul prin care agentia de publicitate calculeaza costurile implicate de realizarea unei lucrari, inainte ca aceasta sa inceapa efectiv a fi executata. Costurile implicate intr-o lucrare sint de doua feluri: - costuri externe care sint calculate pe baza ofertelor primite de la diversi furnizori - costuri interne care sint calculate potrivit sistemului de “ora de agentie” In momentul in care estimarea de cost este aprobata de client, agentia poate incepe derularea proiectului. Ora de agentie este unitatea de masura care cuantifica activitatea depusa de personalul agentiei de publicitate in scopul realizarii unui proiect, reprezentind media costurilor implicate de acesta. Fiecare angajat ocupa o anumita pozitie si are responsabilitati diferite in cadrul unui proiect, implicit in cadrul agentiei. Ca urmare, ratele orare interne care stau la baza costurilor......

Words: 1862 - Pages: 8