Tigrul – Panthera tigris

Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamifere răpitoare din familia felinelor, unul dintre cele patru specii ale genului Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari.
Tigrul este unul dintre cei mai mari răpitori de pe Pământ, cedând doar în fața ursului polar și a celui brun. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului, dintre care către începutul secolului al XXI-lea s-au păstrat doar șase — în total 4.000–6.000 capete; cea mai numeroasă este a tigrului bengal, a cărei populație alcătuiește aprox. 80% din populația totală a tigrilor.
În sec. al XX-lea, specia tigrului a fost listată în Cartea Roșie a IUCN și în documente similare ale unor țări. În prezent, vânătoarea sau capturarea ilegală a tigrilor este interzisă în toată lumea.
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specie: P. tigris
Răspândire
Tigrul este o specie asiatică. Arealul său istoric (în prezent fragmentat în populații separate, în unele cazuri foarte îndepărtate unele de altele) se întinde pe teritoriul Orientului Extrem rusesc, Iranului, Afganistanului, Chinei, Indiei și a țărilor Asiei de sud-est, inclusiv insulele Sonde.
Tigrii populează regiuni cu landșafturi foarte diferite: păduri tropicale umede, mangrove, desișuri de bambuc, savane, semideșerturi, regiuni stâncoase sterpe și taiga. Nu populează zone muntoase cu altitudinea de peste 3.000 m.
Morfologie externă
Tigrul este cea mai mare și mai grea felină,însă subspeciile diferă puternic ca dimensiuni și greutate. Cele continentale sunt mai mari decât cele insulare.Cele mai impunătoare sunt tigrul bengal (indian) și siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate.Femelele sunt mai mici decât masculii; la tigrii bengali și siberieni ele cântăresc 100–167 kg.

Tigrul siberian comparat cu un om de 183 cm

Tigrul bengal comparat cu un om de 183 cm
Construcția corpului
Tigrul are un corp masiv, musculos și flexibil. Coada este lungă, lăsată un pic în jos. Capul este rotund,iar urechile mici și la fel rotunde. Pe fălci are „perciuni”. Blana este densă și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă.Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios.Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4.
Blana
Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel, nuanțe deschise are și interiorul urechii. Capul este acoperit de dungi întunecate — de la cafenii la negre. Forma lor și distanța dintre ele variază de la o specie la alta, dar majoritatea tigrilor au peste 100 de dungi.
Așezarea dungilor este unică pentru fiecare individ,deci poate servi la identificarea tigrilor. Funcția de bază a dungilor este de a camufla corpul în timpul vânătorii. Caracteristicile dungilor (lungimea, culoarea etc.) diferă în funcție de regiunea geografică, ceea ce permite divizarea speciei în subspecii. „Schema” dungilor poate fi observată și pe piele.Mai mult, după ce blana este tunsă până la piele părul crește înapoi formând dungi în aceleași locuri în care ele erau înainte.
Tigrii albi suferă de o mutație foarte rar întâlnită în sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o blană complet albă.Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă.
Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Tigru auriu în parcul zoologic din Buffalo
Au fost înregistrate și cazuri de melanism printre tigrii bengali, adică indivizi de culoare închisă sau absolut neagră. La fel, există mărturii despre existența unor tigri cu blană albăstruie-cenușie (așa-zisul tigru maltez). Aceste variații sunt provocate de mutații instabile.
Morfologie internă
Un tigru adult are 30 de dinți,ca și majoritatea celorlalte feline. Ambele maxilare au câte 6 perechi de incisivi și 2 de colți, maxilarul superior are 3 perechi de premolari și una de molari, iar cel inferior 2 perechi de premolari și una de molar. Colții sunt destul de dezvoltați; lungimea lor poate atinge 8 cm. Limba lungă și flexibilă este dotată pe margini cu papile minuscule destinate separării cărnii de os și dezinfectării hranei.Aceasta are și funcția de igienă a blănii
Sistemul cardiac al tigrului se aseamănă mult cu cel al carnivorelor domestice,cum ar fi câinele sau pisica, dar nu este identic.Intrucât inima tigrului nu a fost supusă unor studii aprofundate, greutatea ei este estimată ca variind între 500 g și 1500 g.
Vederea diurnă a tigrului este apropiată de cea a omului, diferită fiind acuitatea, mai scăzută la tigri. Vederea nocturnă este de șase ori mai bună decât cea a omului. Structura coardelor vocale și a laringelui îi permit tigrului să scoată sunete tipice felinelor, cum ar fi răgetul sau mârâitul.El poate emite și recepta infrasunete.
Hranire
În sălbăticie tigrii se alimentează îndeosebi cu copitate. Elefanții indieni sunt o pradă imposibilă pentru tigri, de aceea aceștia îi evită pe cât posibil, deși câteodată le atacă puii. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femelă adultă de rinocer indian.
Pe teritoriul întregului său areal, tigrul se află în vârful piramidei trofice și aproape că nu are concurență. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele roșu indian) care, atacând în haită, pot ucide un tigru adult.
La o masă tigrul consumă de la 30 la 40 kg de carne, sau 50 kg dacă e flămând.Tigrul poate rămâne lângă cadavrul unui cerb sau mistreț câteva zile, pentru a-l termina de mâncat. Foametea o suportă ușor datorită stratului de grăsime de sub piele, a cărui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian.
Reproducere
Masculii sunt poligami.Împerecherea are loc în lunile decembrie–ianuarie.În regiunile slab populate, o femelă este urmărită de un singur mascul. Dacă masculi sunt mai mulți, între aceștia uneori apar conflicte pentru dreptul de a se împerechea cu o femelă. Atunci când un mascul simte, după marcajele femelei, că aceasta e în călduri, el începe să se comporte diferit (comportamentul Flehmen), schimbându-și grimasa feței
Tigrișorii se nasc în martie–aprilie, câte doi–patru, mai rar unul singur și încă mai rar câte cinci–șase. În primele zile sunt absolut neajutorați, au greutatea de 1,3–1,5 kg, și încep să vadă în jurul celei de-a șaptea zi. . Aceasta nu-i permite tatălui să se apropie, de frică că acesta nu-i va recunoaște și-i va mânca. Tigrul trăiește până la 26 de ani.

Comportament
Tigrii adulți sunt animale teritoriale, solitare și își protejează insistent teritoriul. Ei și-l marchează prin metode diverse. Urina cu miros specific este unul din mijloacele principale de marcaj.Cu toate că tigroaicele sunt agresive unele față de altele, teritoriile lor pot coincide parțial, caz în care ele conviețuiesc fără conflicte. În același timp, masculii nu pot permite ca alți masculi să conviețuiască pe același teritoriu, nici măcar să fie în trecere.
Din cauza agresivității legate de comportamentul teritorial al tigrilor, conflictele dintre ei pot provoca răni grave, uneori cu consecințe letale. Totuși, majoritatea scenelor agresive se sfârșesc cu poze și sunete amenințătoare. Masculii se împrietenesc repede cu femelele și sunt gata chiar să împartă cu ele hrana. La fel și femelele, deosebirea e că acestea își împart hrana și cu alte femele.
Cazuri de omucid
Ca și în cazul leilor, printre tigri se numără unii indivizi antropofagi; de obicei aceștia sunt bătrâni sau bolnavi, care nu sunt în stare să vâneze copitate. Probabil cel mai cunoscut caz documentat a avut loc în districtul Nainital, India, între 15 decembrie 1925 și 21 martie 1930, timp în care o tigroaică a ucis 64 de oameni.În cadrul grădinilor zoologice care expun tigri au loc frecvente incidente care implică aceste animale, ades cauzate de neglijența omului. De exemplu, în februarie 2007 un tigru de la o grădină zoologică din China a sfâșiat capul unei fetițe de 6 ani,iar în februarie 2009, la Grădina zoologică din San Francisco, o tigroaică siberiană a reușit să sară gardul teritoriului său și să mutileze corpurile a doi tineri, provocând îngrijitorii să intervină și să o ucidă.