Free Essay

Zgomot Urban

In: Other Topics

Submitted By cerasella1909
Words 35770
Pages 144
COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect Ing. Ioana Mihaela Alexe Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin Conf.dr.ing. Viorica Demir Ing. Mircea Alexe Ing. Constantin Prăun Sing. Marius Radu Demetrescu Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail

2

VOLUMUL I

Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane Partea III – Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social–culturale şi tehnico-administrative (Revizuire şi completare P 122-1989)

Redactarea I

Exemplar pentru trimitere în Anchetă publică

3

CUPRINS

I. GENERALITĂŢI ......................................................................................................... I.1. Obiect şi domeniu de folosire ................................................................................... I.2. Reglementari tehnice conexe ................................................................................... II. CLĂDIRI DE LOCUIT .............................................................................................. II.1. Locuinţe (individuale şi colective) .......................................................................... II.2. Hoteluri .................................................................................................................... III. CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE ....................................................................... III.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine de copii, instituţii de învăţământ superior) ...................................................................... III.2. Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale) ....................................................................................................... III.3. Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente) .................................................................. III.4. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite) ......................................................................................................................... IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE ................................................................................ IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi) ............................................................... V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ .............................. V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării, baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de prestări servicii) ............................................................................................................... Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE CONDIŢIILOR ADMISIBILE PREVĂZUTE ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI ...................................................................

Pagina 3 3 5 8 8 10 17

17

22

29

40 46

46 52

52

61

4

NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCŢII ŞI ZONE URBANE PARTEA III – MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI LA CLĂDIRI DE LOCUIT, SOCIAL– CULTURALE ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIVE (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE P 122-1989

Indicativ ................. Înlocuieşte P 122-89

I. GENERALITĂŢI
I.1. Obiect si domeniu de folosire

I.1.1. Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie la zgomot ce trebuie respectate la proiectarea clădirilor civile, şi/sau la schimbarea destinaţiei unor spaţii din cadrul acestora, ţinând seama de activităţile ce se desfăşoară în interiorul lor, în scopul respectării cerinţelor de igienă, sănătate, protecţia şi refacerea mediului şi de protecţie împotriva zgomotului.

NOTĂ: La lucrările de modernizare, reamenajare, transformare, reparare şi consolidare a clădirilor existente, în cazul în care, din motive justificate, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura, prin proiect, măsuri compensatorii.

După destinaţie, clădirile civile se clasifică astfel 1:

- CLĂDIRI DE LOCUIT • • Locuinţe (individuale şi colective) Hoteluri

- CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE • Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, instituţii de învăţământ superior)

1

După lucrarea "Construcţii civile" – prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel şi colectiv.

5

• • •

Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale) Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente) Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

- CLĂDIRI ADMINISTRATIVE • Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul, bănci, centre de calcul, tribunale, primării, prefecturi)

- CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ • Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării, baruri, unităţi de prestări servicii: curăţătorii, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc., unităţi de desfacere cu amănuntul: spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice)

Sursele de zgomot şi vibraţii luate în considerare în prezentul normativ pot acţiona în interiorul unităţii funcţionale ce se protejează sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta: − surse exterioare de zgomot şi vibraţii; − activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în exploatarea normală a acesteia; − funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau din afara ei. I.1.2. Pentru fiecare dintre tipurile de clădiri menţionate anterior, în lucrare se vor aborda: • modul de compartimentare a clădirilor; • modul de distribuţie şi amplasare a spaţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în funcţie de sursele de zgomot şi vibraţii interioare sau exterioare; • limitele admisibile corespunzătoare diferitelor funcţiuni ale spaţiilor din aceste clădiri; • indicii de izolare acustică la zgomot aerian şi de impact pentru elementele ce delimitează diferitele spaţii; • soluţiile tehnice de principiu pentru asigurarea protecţiei la zgomot şi vibraţii, precum şi a confortului acustic.

6

I.1.3. Prezentul normativ cuprinde condiţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de performanţă, precum şi soluţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale privind protecţia la zgomot, prevăzută în Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii (modificată prin Legea nr. 123/2007). Condiţiile tehnice considerate sunt: a) Calitatea mediului acustic; b) Izolarea acustică. Criteriile de performanţă corespunzătoare condiţiilor tehnice de mai sus sunt : în cazul "a)": - nivel de zgomot echivalent interior; - nivel de zgomot echivalent exterior clădirii; - durată de reverberaţie. în cazul "b)": - indicele de izolare la zgomot aerian R'w; - indicele de izolare la zgomot de impact L'nw.

I.2. Reglementari tehnice conexe I.2.1. Directive europene - Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, modif si compl prin HG 796/14.07.2005 şi 1708 /21.12.2005

I.2.2. Legi - Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii (modificată prin H.G. nr. 498/2001, Legea nr.587/2002 şi prin Legea nr. 123/2007).

I.2.3. Normative - “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi

7

Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C125-2005, publicat în M.Of.,PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.

- GP 001-96 Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic - P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale - P 123-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic. - NP-002 - "Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă". - C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. - Norma generală de protecţia muncii – 2002 - P118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.

I.2.4. Standarde - STAS 1957/1-88 „Acustică. Acustică fizică. Terminologie” - STAS 1957/3-88 „Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi. Terminologie” - STAS 10009-88 „Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot” - STAS 6156-86 „Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social - culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică” - SR 6161-1:2008 „Acustica în construcţii. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile. Metode de măsurare” - STAS 6161/3-82 „Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metoda de determinare” - STAS 9783/0-84 Acustica în construcţii. Parametri pentru proiectarea şi verificarea acustică a sălilor de audiţie publică. Clasificarea şi limite admisibile. - SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. 8

- SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. - SR EN ISO 11654 Acustică. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea absorbţiei acustice.

I.2.5. Publicaţii Bläsi Walter – Fisica applicata all’edificio, Ed. Simone, Roma, 2006 Bratu Polidor – Acustica interioara pentru constructii si masini, Ed. Impuls, Bucuresti, 2004 Enescu N., Magheti I., Sarbu M. – Acustica tehnica, Ed. ICPE, Bucuresti, 1998 Hamayon Loïc – Reussir l’acoustique d’un bâtiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996 Malet Thierry – Acoustique des salles, Publications Georges Ventillard, Paris, 2002 Meisser Mathias – L’acoustique du bâtiment par l’exemple – Ed. Le Moniteur, Paris, 1994 Mindu Gabriela – Sonoritatea spatiului arhitectural; echilibrul intre reflexie si absorbtie, Teza de doctorat, UAUIM, Bucuresti, 2008 Pana Radu – Teorie, metoda si tehnologie in protectia acustica, Teza de doctorat, UAUIM, Bucuresti, 2006 Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale. Theories et practiques (version electronique PDF), LAM, Paris, 2005 Stan A., Negrea Adina – Acustica mediului inconjurator, Ed. PRINTECH, 2002 Stan Mariana – Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 Toni Michaela – L’isolamento acustico nell’edilizia, Ed. Stampa, Roma, 1995 *** Condiciones acousticas en los edificios, Ministerior de Fomento, Madrid, 2001 *** Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit, Ministere de l’environment, Paris, 1978

I.2.6. E-books Bruel & Kjaer – Measurements in Building Acoustics, 1988, www.bksv.com Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale.Theories et practiques(version electronique PDF) Perrick T. – Engineering Acoustics, www.teicontrols.com/notes

9

II. CLĂDIRI DE LOCUIT
II.1. Locuinţe (individuale şi colective)

LIMITE ADMISIBILE

II.1.1. În cazul apartamentelor din locuinţele individuale sau colective, limita admisibilă pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitatii functionale este 35 dB(A) (Cz 30).

II.1.2. In cazurile in care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii functionale, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

PARAMETRI DE IZOLARE

II.1.3. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din locuinţele individuale sau colective sunt prezentaţi în tabelele II.1. şi II.2.

Tabelul II.1. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. Unitatea crt. funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 încăpere de locuit dintr-un 2 apartament [35 dB(A)] 3 4 5 Nivelul de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) – 80 60 75 85 – 80 60 Valorile minime ale indicelui R’w dB 35 (rec.) 51 46 56 61 35 (rec.) 51 46

Spaţiile alăturate celelalte încăperi din apartament încăperi din apartamentele adiacente coridoare, holuri comune, casa scării, spaţii similare spălătorii, spaţii depozitare staţii de hidrofor, centrale şi puncte termice situate sub apartament celelalte încăperi din apartament încăperi din apartamentele adiacente coridoare, holuri comune, casa scării, spaţii similare 10

6 7 8

baie [35 dB(A)]

Tabelul II.2. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. crt. 1 2 3 4 Unitatea funcţională orice încăpere dintr-un apartament Valorile maxime ale Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii indicelui funcţionale L’n,w - dB încăperi din apartamente adiacente 62 coridoare, holuri comune, casa scării şi 58 alte spaţii similare uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare 62 săli de cinematograf, teatru şi altele nu se admit similare

AMPLASAREA LOCUINŢELOR ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

Locuinţele se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A). NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de locuit.

Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de trafic sau de amplasare a clădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a unităţilor funcţionale: - Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot către faţadele expuse (bucătării, holuri).
NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

- În apartamentele învecinate, amplasarea unităţilor cu funcţiuni similare alăturate, baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

I.1.4. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile civile menţionate, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

11

I.1.5. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

II.2. Hoteluri

Prezentul normativ se aplică la spaţiile funcţionale din următoarele tipuri de structuri de primire hoteliere, încadrate în categoriile de clasificare specifice: - Hoteluri de 5, 4, 3, 2 şi 1 stele; - Hoteluri - apartament de 5, 4, 3 şi 2 stele.

Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor două tipuri tratate în acest normativ, această reglementare tehnică are caracter informativ.

Principalele spaţii funcţionale ale hotelurilor sunt: 1) Spaţii de cazare, ce cuprind: • camere şi/sau apartamente grupate în unităţi funcţionale, deservite de oficiile şi anexele aferente acestora; 2) Spaţii de circulaţii, ce cuprind: • spaţii de primire : - recepţia; - holuri; - încăperi pentru aşteptare, corespondenţă. • circulaţiile orizontale şi/sau verticale : - coridoare; - holuri; - scări; - ascensoare. 3) Spaţii de alimentaţie publică, ce cuprind: - săli de restaurant şi anexele lor; - bar de zi, bufet, cofetărie, cafenea, berărie etc. 12

4) Spaţii comerţ şi servicii, ce cuprind: - magazine; - spaţii pentru diferite utilităţi: • agenţii de voiaj; • păstrare obiecte; • saloane de coafură-frizerie, cosmetică etc. 5) Spaţii cu alte funcţiuni, ce cuprind: - saloane multifuncţionale pentru congrese, recepţii, banchete, conferinţe, club etc.; - spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină, saună, săli de gimnastică, club etc.; - anexe tehnice aferente construcţiei, cum sunt: • centrală termică; • centrala de ventilare-condiţionare; • grup electrogen; • spălătorii, călcătorii; • depozite etc. - garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.

LIMITE ADMISIBILE

II.2.1. În cazul hotelurilor, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul II.3. Tabelul II.3. Nr. crt. 1 2 3 4 5 Unitatea funcţională Camere şi/sau apartamente* Spaţii de alimentaţie publică Spaţii comerţ şi servicii Saloane multifuncţionale Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive Limita admisibilă a zgomotului interior, exprimată în : dB(A) nr.de ordine a curbei Cz 35 50 50 35 40 30 45 45 30 35

* In cazurile în care zgomotul de fond (în absenţa surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unităţii funcţionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul zgomotului de fond.

13

II.2.2. În cazul hotelurilor, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul II.3.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

II.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul II.4.

Tabelul II.4. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Camere şi/sau apartamente* Spaţii de alimentaţie publică, inclusiv restaurante fără orchestră Restaurante cu orchestră Spaţii comerţ şi servicii Saloane multifuncţionale Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive 35 75 90 50 35 70 exprimată în : nr.de ordine a curbei Cz 30 70 85 45 30 65

* In cazurile in care zgomotul de fond (în absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond. II.2.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul II.5.

14

Tabelul II.5. Nr. crt. 1 Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule cu putere ≤ 600 KVA 2 3 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW, n=1000 ... 1500 rot/min, H ≤ 20 m col. H2O, Q ≤ 350 m/h) 4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW, n = 3000 rot/min, H ≤ 70 m col. H2O, Q ≤ 50 m/h) 5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 5 ventilatoare (Q ≤10000 m3/h, pst ≤ 100 mm col. H2O) 90 85 90 85 105 90 100 85 70 exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 65

PARAMETRI DE IZOLARE

II.2.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din hoteluri sunt prezentaţi în tabelele II.6. şi II.7.

15

Tabelul II.6. Elemente despărţitoare de Nr. Crt. construcţii între : Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 încăperi adiacente coridoare, holuri comune, 2 casa scării şi alte spaţii similare uscătorii, spălătorii, spaţii 3 Camere de cazare [35 dB(A)] 4 5 de depozitare, centrale de instalaţii garaje, spaţii comerciale restaurante şi altele similare săli de întruniri, conferinţe, cinematografe spaţii interm. spaţii interm. spaţii interm. 75 51 75 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w dB 51

6

spaţii interm.

*) În cazul clădirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determină în urma măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii.

Tabelul II.7. Nr. crt. 1 2 Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale încăperi adiacente suprapuse coridoare,holuri comune, casa scării şi alte spaţii similare uscătorii, spălătorii, spaţii de camere de cazare depozitare, centrale de instalaţii garaje, spaţii comerciale restaurante şi altele similare săli de întruniri, conferinţe, cinematografe Valorile maxime ale indicelui L’n dB 59 55

3 4 5 6

nu se admit nu se admit nu se admit nu se admit

16

AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE ÎN INTERIORUL ACESTORA

Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică.

Unităţile funcţionale de cazare din clădirile hoteliere trebuie proiectate şi executate astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turişti, personal hotelier) să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta funcţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor. Se va stabili o protecţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de impact în funcţie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport (rutier, aerian etc.), industrii, activităţi urbane etc. De asemenea se va realiza o protecţie a unităţilor funcţionale de cazare şi împotriva zgomotului aerian şi/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul clădirii hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare.

Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de trafic sau de amplasare a clădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a unităţilor funcţionale: - Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot (bucătării, holuri) către faţadele expuse.
NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

- În unităţile funcţionale de cazare învecinate, amplasarea unităţilor cu funcţiuni similare alăturate, baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

II.2.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din hoteluri, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, 17

planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

II.2.7 Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

18

III. CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE
III.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine de copii, instituţii de învăţământ superior)

LIMITE ADMISIBILE

III.1.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul III.1. Tabelul III.1.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Amfiteatre, săli de conferinţe* Săli de clasă, săli de seminarii Săli de studiu, biblioteci* Cancelarii Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale* Laboratoare Sală educaţie fizică şi sport Bazin de înot Sală de grupă pentru dormit* Sală de grupă pentru jocuri Izolator* Sală Polivalentă Camere de locuit (în Case de copii)* Sală de mese 30 40 35 40 45 35 40 50 50 35 40 35 40 35 50 exprimată în: nr.de ordine al curbei Cz 25 35 30 35 40 30 35 45 45 30 35 30 35 30 45

* In cazurile în care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii functionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

19

III.1.2. În cazul clădirilor pentru învăţământ şi educaţie, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III.1.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.2.

Tabelul III.2. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Ateliere de producţie Staţie hidrofor Centrală termică Post transformare Ateliere Sală de sport Bazin de înot Bucătărie Spălătorie 85 90 90 60 85 85 85 70 70 exprimată în: nr.de ordine al curbei Cz 80 85 85 55 80 80 80 65 65

PARAMETRI DE IZOLARE

III.1.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.3. şi III.4.

20

Tabelul III.3.

Elemente despărţitoare de Nr. Crt. construcţii între : Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 săli de grupă [35 dB(A)] dormitoare [30 dB(A)] săli de muzică [35 dB(A)] biblioteci [35 dB(A)] săli de clasă, cancelarii [35 dB(A)] săli de clasă adiacente săli de festivităţi săli de sport săli de muzică săli de sport săli de clasă adiacente săli de muzică săli de sport dormitoare adiacente săli de grupă cabinete consultaţii săli de sport Spaţiile alăturate

Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 80 85 90 85 90 80 85 90 70 80 75 90

Valorile minime ale indicelui R’w dB 51 56 61 56 61 56 61 65 / spaţii interm. 46 56 51 65 / spaţii interm. 46

13

săli de grupă

80

21

Tabelul III.4. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 săli de grupă dormitoare biblioteci săli de muzică Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională săli de clasă, cancelarii Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale săli de clasă săli de festivităţi săli de sport săli de muzică săli de sport săli de clasă săli de muzică săli de sport dormitoare săli de grupă săli de sport săli de grupă Valorile maxime ale indicelui L’n,w dB 65 58 50 58 50 58 58 50 65 58 50 58

DURATE REVERBERAŢIE Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia. Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.5. Tabelul III.5. Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Unitatea funcţională Amfiteatre, săli de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) Săli de clasă, săli de seminarii Săli de studiu, biblioteci Sală educaţie fizică şi sport Bazin de înot Sală de grupă pentru dormit Sală de grupă pentru jocuri Izolator Camere de locuit (în Case de copii) Sală de mese Durată reverberaţie (sec.) 1,1 ... 1,3 0,9 0,8 1,4 1,2 0,6 0,6 0,6 0,5 1,0

22

În cazul sălilor de educaţie fizică şi sport, al bazinelor de înot, al sălilor de clasă şi al sălilor de mese se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EDUCAŢIE ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.1.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru învăţământ şi educaţie este de 75 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică.

Amplasarea spaţiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta clădirilor pentru învăţământ şi educaţie trebuie făcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de zgomot exterioare unităţilor funcţionale să nu depăşească valorile din tabelul III.1. Atelierele şcolare nou proiectate trebuie amplasate în clădiri independente. Atelierele de producţie existente pot rămâne în continuare în clădirea şcolii numai dacă se vor adopta următoarele măsuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot echivalent interior ≤ 85 dB(A) şi pentru realizarea izolării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente: - dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot ≤ 75 dB(A); numărul lor trebuie stabilit în aşa fel încât să se asigure realizarea unui nivel global L10 ≤ 80 dB(A); - amplasarea şi montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât să nu producă vibraţii şi zgomot structural; - efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau tratamente fonoabsorbante; - realizarea unor elemente de construcţie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot aerian R'w ≥ 56, inclusiv pentru spaţiile de acces în ateliere; - amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de unităţi funcţionale decât săli de clasă sau cancelarii şi biblioteci.

Amplasarea sălilor de sport în şcoli trebuie făcută, de câte ori este posibil, astfel încât în spaţiile adiacente orizontale, precum şi în cele de deasupra sau de dedesubt să nu fie dispuse săli de clasă.

23

Când acest lucru nu se poate realiza, între sălile de clasă, cancelarii, bibliotecă şi sălile de sport trebuie adoptate elemente despărţitoare care să aibă R'w= 61 dB, împreună cu măsuri de reducere a transmiterii zgomotului structural.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.1.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.1.7. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

III.2. Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale)

LIMITE ADMISIBILE

III.2.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul III.6.

24

Tabelul III.6.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Saloane 1-2 paturi Saloane peste 4 paturi Saloane de terapie intensivă*) Săli de operaţie şi anexe ale acestora Cabinete consultaţii**) Cabinete de audiologie Birouri de administraţie, birouri de lucru cu publicul Amfiteatre, săli de conferinţe Săli de mese 40 45 35 40 35 30 45 30 25 40 30 35 35 35 exprimată în: nr.de ordine al curbei Cz 25 30 30 30

*) În timpul funcţionării agregatelor (instalaţie de oxigen, plămân artificial etc.) nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 60 dB(A) (Cz 55). **) În cazul cabinetelor de stomatologie, în timpul funcţionării agregatelor tehnice (turbină, freză etc.), nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 75 dB(A) (Cz 70).

III.2.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sanitare, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III.6.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii tehnice aferente clădirilor pentru activităţi sanitare sunt cele din tabelul III.7.

25

Tabelul III.7.

Nr. crt. 1

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule cu putere ≤ 600 KVA Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW, n=1000 ... 1500 rot/min, H ≤ 20 m col. H2O, Q ≤ 350 m/h) 70 exprimată în: nr.de ordine al curbei Cz 65

2 3

105 90

100 85

4

Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW, n = 3000 rot/min, H ≤ 70 m col. H2O, Q ≤ 50 m/h)

90

85

5

Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 5 ventilatoare (Q ≤10000 m3/h, pst ≤ 100 mm col. H2O)

90

85

6 7

Camere cu mai puţin de 5 agregate frigorifice Camere cu mai puţin de 5 centrifuge de sterilizare

80 80

75 75

8

Spălătorii, uscătorii, călcătorii dotate cu maşini de spălat, uscătoare, calandre electrice, generatoare de abur şi electrocompresoare 85 85 80 80

9

Bucătării

26

PARAMETRI DE IZOLARE

III.2.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.8. şi III.9. Tabelul III.8. Elemente despărţitoare de Nr. Crt. construcţii între: Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 0 1 2 3 4 5 6 7 Saloane cu peste 3 paturi şi saloane de terapie intensivă [35 dB(A)] 1 Saloane cu 1-2 paturi [30 dB(A)] 2 Saloane adiacente Coridoare, birouri de administraţie Alte spaţii Saloane adiacente Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Săli de operaţie şi anexe ale acestora Coridoare, birouri de administraţie Amfiteatre, săli de conferinţe Alte spaţii Săli de operaţie şi anexe ale acestora [35 dB(A)] Saloane adiacente Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Coridoare, birouri de administraţie Amfiteatre, săli de conferinţe Alte spaţii 72 72 77 75 72 72 77 3 72 75 nu se admit 51 51 56 56 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w dB 4 56 59

8

75

56

9 10 12 13 14 15

75 nu se admit

56

46 46 51 51

16 17

75 nu se admit

51

27

0 18 19 20 21 22

1 Cabinete de consultaţie [35 dB(A)]

2 Saloane adiacente Cabinete de stomatologie Coridoare, birouri de administraţie Amfiteatre, săli de confer. Alte spaţii

3 72 77 75 75 nu se admit

4 46 51 51 51

Tabelul III.9. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Cabinete de consultaţie Săli de operaţie şi anexe ale acestora Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională Saloane cu 1-2 paturi Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale Saloane adiacente Coridoare, birouri de administraţie Alte spaţii Saloane cu peste 3 paturi şi Saloane adiacente saloane de terapie intensivă Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Săli de operaţie şi anexe ale acestora Coridoare, birouri de administraţie Amfiteatre, săli de conferinţe Alte spaţii Saloane adiacente Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Coridoare, birouri de administraţie Amfiteatre, săli de conferinţe Alte spaţii Saloane adiacente Cabinete de stomatologie Coridoare, birouri de administraţie Amfiteatre, săli de conferinţe Alte spaţii Valorile maxime ale indicelui L’n,w dB 60 53 nu se admit 60 57 57 57 53 53 nu se admit 60 57 57 53 53 nu se admit 60 57 53 53 nu se admit

28

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.2.5. Amplasarea unei clădiri pentru activităţi sanitare trebuie făcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent la limita incintei clădirii să nu depăşească 50 dB(A). În interiorul incintei în care se află clădirea pentru activităţi sanitare se recomandă crearea unor spaţii verzi, zone de odihnă etc., în care nivelul de zgomot să fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu 50 dB(A).

III.2.6. La clădirile pentru activităţi sanitare se recomandă ca amplasarea centralelor tehnice şi a spaţiilor pentru alte servicii să se facă în clădiri independente.

III.2.7. Este interzisă amplasarea casei ascensorului alături de saloanele de bolnavi.

III.2.8. La amplasarea amfiteatrelor şi a sălilor de conferinţe din cadrul spitalelor clinice se va avea în vedere atât izolarea la zgomot de impact cât şi cea la zgomot aerian. Astfel, se va evita amplasarea acestora direct peste saloanele de bolnavi. De asemenea se vor crea în zona intrărilor spaţii tampon.
OBSERVAŢIE: La amfiteatrele şi sălile de conferinţe din spitale având o capacitate de cel mult 150 locuri nu sunt necesare măsuri speciale de tratare acustică.

III.2.9. Saloanele de terapie intensivă trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la funcţionarea aparatelor necesare unui bolnav să nu-i deranjeze pe ceilalţi pacienţi; de exemplu, se recomandă utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu o suprafaţă uşor de spălat şi sterilizat, amplasate între paturi.

SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITĂŢILE FUNCŢIONALE

III.2.10. Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de serviciu prin instalaţii de semnalizare care să permită identificarea salonului şi a patului de unde s-a emis apelul. Semnalizarea în camera personalului medical se va realiza printr-un panou electro-optic cu elemente de apel în număr corespunzător paturilor deservite. Pentru atenţionarea

29

personalului medical, semnalele optice vor fi însoţite de un semnal sonor cu circuit unic şi intensitate sonoră reglabilă în funcţie de necesităţile de izolare fonică. III.2.11. În vederea realizării unei solicitări cât mai eficiente şi mai rapide a personalului medical, în afara instalaţiilor de telefonie interioară se recomandă instalarea unei reţele de interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare secţie, camerele de gardă şi birourile de conducere administrativă.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.2.12. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.2.13. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" - indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

III.2.14. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi sanitare trebuie luate următoarele măsuri minimale: - realizarea uşilor cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia celor rezistente la foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe; - prevederea de ferestre duble, cu garnituri de etanşare pe contur.

III.2.15. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu materiale incombustibile, astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

30

III.2.16. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consultaţii şi anexele sălilor de operaţii trebuie să fie prevăzute cu armături sanitare având nivelul de zgomot specific L ≤ 35 dB(A).

III.2.17. În scopul limitării transmiterii zgomotului structural, toate dispozitivele de transport (cărucioare, tărgi) şi aparatele mobile trebuie să aibă roţile prevăzute cu bandaje de cauciuc.

MĂSURI PENTRU IZOLAREA FONICĂ A CENTRALELOR TEHNICE DIN CLĂDIRI

III.2.18. Măsurile pentru izolarea fonică a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" indicativ C125, după cum urmează: - pentru centralele de ventilare şi condiţionare a aerului, conform cap.4.1. "Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului (VCA); - pentru instalaţiile sanitare, conform cap.4.2 "Instalaţii sanitare"; - pentru posturile de transformatoare electrice de reţea, conform cap.4.4 "Instalaţii electrice"; - pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".

III.3. Clădiri pentru activităţi culturale si de divertisment (biblioteci, muzee, săli de expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente)

LIMITE ADMISIBILE

III.3.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul III.10.

31

Tabelul III.10.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Cabinete individuale de lucru Săli de lectură comune Săli de lectură specializate Încăperi pentru eliberarea cărţilor Sala cataloagelor, expoziţii Sală de conferinţe / Sală de spectacole Sală de repetiţii Sală de jocuri Sală de gimnastică (dans) Sală de şah Cercuri pentru diverse activităţi Discotecă Bar, restaurant Birouri Foyere, holuri Depozite Anexe tehnico-gospodăreşti 30 35 35 45 45 30 30 50 45 30 45 55 45 45 55 70 70 exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 25 30 30 40 40 25 25 45 40 25 40 50 40 40 50 65 65

III.3.2. În cazul clădirilor pentru activităţi culturale şi de divertisment, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III.10.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.3.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.11. 32

Tabelul III.11.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Cabinete individuale de lucru Săli de lectură comune Săli de lectură specializate Încăperi pentru eliberarea cărţilor Sala cataloagelor, expoziţii Sală de conferinţe Sală de spectacole Sală de repetiţii Sală de jocuri Sală de gimnastică (dans) Sală de şah Cercuri pentru diverse activităţi Discotecă Bar, restaurant (fără orchestră) Restaurant (cu orchestră) Birouri Foyere Depozite Anexe tehnico-gospodăreşti, ateliere de întreţinere 30 40 40 65 65 80 90 90 90 85 45 55 90 75 90 55 65 70 85 exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 25 35 35 60 60 75 85 85 85 80 40 50 85 70 85 50 60 65 80

PARAMETRI DE IZOLARE

III.3.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment sunt prezentaţi în tabelele III.12. şi III.13.

33

Tabelul III.12. Elemente despărţitoare de construcţii între: Nr. Crt. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 0 1 1 săli de lectură [35 dB(A)] 2 2 similare încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 3 4 5 6 7 8 cabinete individuale de lucru [30 dB(A)] 9 sală de conferinţe birouri foyere depozite similare săli de lectură încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 sala de conferinţe [30 dB(A)] încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii [45 dB(A)] sală de conferinţe birouri foyere depozite similare săli de lectură sală de conferinţe birouri foyere depozite birouri foyere depozite 80 55 65 70 65 40 80 55 65 70 55 65 70 spaţii interm. 51 56 spaţii interm. 46 41 51 41 46 51 51 56 spaţii interm. 65 56 80 55 65 70 30 40 56 46 51 56 41 46 65 51 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 3 40 Valorile minime ale indicelui R’w dB 4 41

34

0 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53

1 sală de spectacole [30 dB(A)]

2 similare sală de gimnastică sală de repetiţii sală de şah birouri foyere, holuri depozite, ateliere

3 90 85 90 45 55 65 70 90 90 45 55 65 70 90 85 45 55 65 70 90 90 85 55 65 70 90 90 85 45 65 70

4 spaţii interm. spaţii interm. spaţii interm. 46 51 56 spaţii interm. 56 56 41 41 46 51 spaţii interm. spaţii interm. 46 51 56 spaţii interm. spaţii interm. spaţii interm. spaţii interm. 51 56 spaţii interm. 56 56 51 41 46 51

sală de gimnastică [45 dB(A)]

sală de spectacole sală de repetiţii sală de şah birouri foyere, holuri depozite, ateliere

sală de repetiţii [30 dB(A)]

sală de spectacole sală de gimnastică sală de şah birouri foyere, holuri depozite, ateliere

sală de şah [30 dB(A)]

sală de spectacole sală de repetiţii sală de gimnastică birouri foyere, holuri depozite, ateliere

birouri [45 dB(A)]

sală de spectacole sală de repetiţii sală de gimnastică sală de şah foyere, holuri depozite, ateliere

35

0 54 55 56 57 discotecă [55 dB(A)]

1

2 bar, restaurant (fără orchestră) restaurant (cu orchestră) birouri foyere

3 75 90 55 65

4 51 56 41 41

Tabelul III.13.

Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională 1 săli de lectură Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale 2 similare cabinete individuale încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii sală de conferinţe birouri foyere depozite cabinete individuale de lucru similare săli de lectură încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii sala de conferinţe birouri foyere depozite

Valorile maxime ale indicelui L’n,w dB 3 57 57 57 nu se admit 53 53 nu se admit 57 55 55 nu se admit 53 53 nu se admit

36

0 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

1 încăperi pentru eliberarea similare

2

3 60 60 53 60 60 60 53 nu se admit nu se admit 53 nu se admit nu se admit 60 60 60 60 nu se admit 57 53 53 nu se admit nu se admit nu se admit 57 53 nu se admit 57 53 53 53 60

cărţilor, sala cataloagelor, săli de lectură comune expoziţii sala de conferinţe birouri foyere depozite sala de conferinţe birouri depozite sală de spectacole sală de gimnastică, sală de repetiţii birouri depozite, ateliere sală de gimnastică sală de spectacole, sală de repetiţii sală de şah birouri foyere, holuri depozite, ateliere sală de repetiţii sală de spectacole,sală de gimnastică sală de şah birouri foyere, holuri depozite, ateliere sală de şah sală de spectacole,sală de gimnastică sală de repetiţii birouri foyere, holuri depozite, ateliere birouri sală de spectacole sală de gimnastică sală de repetiţii sală de şah foyere, holuri

37

0 46 47 48

1 discotecă sală jocuri

2 bar, restaurant (fără orchestră) restaurant (cu orchestră)

3 60 57 53

DURATE REVERBERAŢIE

Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia. Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.14. Tabelul III.14. Nr. Crt. 1
2

Unitatea funcţională Săli de lectură Sală de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) Sală de spectacole (cu V ≤ 3000 mc) Sală de repetiţii (cu V ≤ 3000 mc) Sală de gimnastică (dans) Discotecă Restaurant (cu orchestră)

Durată reverberaţie (sec.) 1,2 1,1 ... 1,3 1,1 ... 1,3 1,1 ... 1,3 1,5 1 ... 1,2 1 ... 1,2

3 4 5 6 7

În cazul tuturor sălilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverberaţie din tabelul III.14., se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE DIVERTISMENT ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.3.5. Clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 60 dB(A).

38

NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de birouri.

III.3.6. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 60 dB(A).

III.3.7. Centralele tehnice şi atelierele din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa, de preferinţă în spaţii subterane adiacente clădirii sau în subsol. Se va urmări ca între aceste dotări şi spaţiile ce necesită o izolare fonică deosebită (săli de lectură, cabinete individuale de lucru, săli de spectacole şi/sau repetiţii etc.) să fie introduse spaţii de mai mică importanţă (coridoare, grupuri sanitare etc.). În cazul în care, din motive obiective, condiţiile de mai sus nu pot fi îndeplinite, centralele tehnice vor fi realizate în sistemul "casă în casă", cu pereţi şi planşeu superior în structură dublă, înglobând un interspaţiu de aer continuu. În cazul amplasării centralelor la nivelurile superioare ale clădirii, o atenţie deosebită trebuie acordată dimensionării planşeului. Acesta va fi astfel alcătuit, încât să fie îndeplinită condiţia:

fo ≥2 fe în care: f0 - cea mai joasă frecvenţă proprie caracteristică a ansamblului de rezemare; fe - cea mai înaltă frecvenţă excitatoare.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.3.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale

şi de divertisment, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.3.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform

39

prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

III.3.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment, trebuie luate următoarele măsuri: - realizarea uşilor cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe; - prevederea de ferestre cu geamuri termofonoizolatoare; se recomandă, pe cât posibil, realizarea unor ferestre cu grosimi diferite ale foilor de geam.

III.3.11. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu materiale incombustibile, astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

III.3.12. La sălile de lectură şi cabinetele individuale de lucru, în scopul asigurării nivelurilor de zgomot echivalente indicate în tabelul III.11., vor fi adoptate următoarele măsuri privind finisajele şi mobilierul: - pe pardoseală se va prevedea mochetă; - mesele de lucru se vor acoperi cu postav iar scaunele vor avea picioarele prevăzute cu pufere din cauciuc sau alte produse cu proprietăţi amortizoare echivalente. De la caz la caz, în funcţie de volumul încăperilor, se va aprecia utilitatea aplicării de tratamente fonoabsorbante (pornind de la necesitatea realizării unei durate de reverberaţie ≤ 1,2 s, în domeniul de frecvenţe 100 ... 4000 Hz).

III.3.13. Depozitele şi încăperile pentru eliberarea cărţilor vor fi dotate cu utilaje (de ex. benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate la 1 m de sursă) ≤ 70 dB(A).

III.3.14. La proiectarea acustică a sălilor de spectacole şi de conferinţe se vor adopta măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" – indicativ NP-002-96. În conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice P 123 vor fi adoptate măsuri privind: 40

- forma sălii; - dimensionarea elementelor delimitatoare şi alegerea parametrilor tehnici ai instalaţiilor aferente sălii, în scopul asigurării protecţiei împotriva zgomotului perturbator; - distribuţia tratamentelor fonoabsorbante.

III.3.15. La sălile de repetiţie, în funcţie de tipurile de activităţi, se vor adopta tratamente fonoabsorbante, astfel încât condiţiile de ordin acustic (în mod special, durata de reverberaţie a încăperii) să fie cât mai apropiate de cele din sala de spectacole, propriu-zisă.

III.3.16. Instalaţiile de ventilare din sălile de lectură, cabinetele individuale de lucru, depozitele şi sălile de conferinţe vor fi amplasate şi dotate cu agregate şi atenuatoare, astfel încât nivelul de zgomot caracteristic funcţionării acestor surse să fie cu cel puţin 5 dB(A) mai scăzut decât nivelurile indicate în tabelul III.11.

III.3.17. La atelierele de întreţinere, incluse în clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment existente, trebuie să se adopte următoarele măsuri necesare pentru realizarea izolării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente: - dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de putere acustică Lp ≤ 80 dB(A); - montarea utilajelor pe elemente amortizoare, dimensionate conform Instrucţiunilor tehnice P 121, astfel încât să asigure protecţia corespunzătoare împotriva transmiterii zgomotului structural; - dimensionarea corespunzătoare a planşeelor (în cazul atelierelor care nu sunt amplasate direct pe sol); - efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau tratamente fonoabsorbante.

41

III.4. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

LIMITE ADMISIBILE

III.4.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul III.15. Tabelul III.15.

Nr. crt. 1 2 3 4 5

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport*) Bazinele de înot şi sărituri *) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 45 35 50 50 50 exprimată în: nr.de ordine al curbei Cz 40 30 45 45 45

*) Unităţile funcţionale respective pot fi cu/sau fără tribune pentru spectatori şi sunt destinate atât concursurilor cât şi antrenamentelor.

III.4.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sportive, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III.15.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.4.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.16.

42

Tabelul III.16.

Nr. crt. 1 2 3 5

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) Staţie hidrofor Centrală termică Post transformare Sală de gimnastică sau sport (fără spectatori) Sală de gimnastică sau sport (cu spectatori) Bazin de înot şi sărituri Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă 85 87 80 82 95 90 90 90 60 85 exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 85 85 55 80

6 7 8

9

95

90

10

poligoanelor de tir - tir redus pentru armă şi pistol - armă militară
* Valori corespunzătoare tragerii.

105* 125*

100* 120*

PARAMETRI DE IZOLARE

III.4.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive sunt prezentaţi în tabelele III.17. şi III.18.

43

Tabelul III.17. Elemente despărţitoare de construcţii între: Nr. Crt. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis, dB(A) 0 1 2 1 Birouri de administraţie [45 dB(A)] 2 Similare Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport 3 (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport 4 (cu tribune pentru cu spectatori) 5 Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir Cabinete pentru 8 consultaţii medicale [35 dB(A)] Sală de gimnastică sau sport (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport 9 (cu tribune pentru cu spectatori) 10 Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 87 spaţii interm. 95 spaţii interm. 85 spaţii interm. 87 61 95 spaţii interm. 85 56 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 3 75 75 Valorile minime ale indicelui R’w, dB 4 46 46

6

95

spaţii interm.

7

105 ... 125

spaţii interm.

11

95

spaţii interm.

12

105 ... 125

spaţii interm.

44

0 13

1 2 Sală de gimnastică Sală de gimnastică sau sport sau sport [50 dB(A)] (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport

3 85

4 56

14

(cu tribune pentru cu spectatori)

95

61

15

Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir Bazinele de înot şi Sală de gimnastică sau sport

87

56

16

95

61

17

105 ... 125

spaţii interm.

18

sărituri [50 dB(A)]

(fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport

85

56

19

(cu tribune pentru cu spectatori)

95

61

20

Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir

87

56

21

95

61

22

105 ... 125

spaţii interm.

45

Tabelul III.18. Nr. crt. Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională Birouri de administraţie Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport Bazinele de înot şi sărituri Cabinete pentru consultaţii Birouri de administraţie medicale Sală de gimnastică sau sport Bazinele de înot şi sărituri Sală de gimnastică sau sport 8 9 10 11 12 Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale Bazinele de înot şi sărituri Bazinele de înot şi sărituri Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport Valorile maxime ale indicelui L’n,w dB 60 nu se admit nu se admit 57 nu se admit nu se admit 65 65 nu se admit 65 65 nu se admit

1 2 3 4 5 6 7

DURATE REVERBERAŢIE

Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia. Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.19. Tabelul III.19. Nr. Crt. 1 2 3 Unitatea funcţională Sală de gimnastică sau sport (fără spectatori) Bazin de înot şi sărituri (fără spectatori) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir Durată reverberaţie (sec.) 1,4 1,2 0,8

46

În cazul sălilor de gimnastică sau sport şi al bazinelor de înot se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.4.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru activităţi sportive este de 60 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică.

III.4.6. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi sportive trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic de 60 dB(A).

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.4.7. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.4.8. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

III.4.9. Sălile de tragere din cadrul poligoanelor vor fi prevăzute cu ecrane de compartimentare între locurile de tragere, având un indice de izolare la zgomot aerian la cel puţin 51 dB.

47

IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE
IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi)

LIMITE ADMISIBILE

IV.1.1. În cazul clădirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul IV.1.

Tabelul IV.1.

Limita admisibilă a zgomotului interior, Nr.crt. Unitatea funcţională dB(A) 1 2 3 4 Birouri cu concentrare mare a atenţiei Birouri cu activitate normală, administraţie Birouri de lucru cu publicul Săli de conferinţe/şedinţe 35 40 45 35 exprimată în: nr.de ordine al curbei Cz 30 35 40 30

IV.1.2. În cazul clădirilor de birouri, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul IV.1.) este intervalul corespunzător schimburilor productive.

IV.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru birouri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor (calculatoare, echipamente de climatizare/ condiţionare a aerului etc), sunt cele din tabelul IV.2.

48

Tabelul IV.2. Limita admisibilă a zgomotului interior, Nr. crt. Unitatea funcţională dB(A) 1 2 3 4 Birouri cu concentrare mare a atenţiei Birouri cu activitate normală, administraţie Birouri de lucru cu publicul Săli de conferinţe/şedinţe 45 50 55 45 exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 40 45 50 40

IV.1.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii tehnice aferente clădirilor de birouri sunt cele din tabelul IV.3. Tabelul IV.3. Nr. crt. 0 1 Limita admisibilă a zgomotului Unitatea funcţională dB(A) 1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule cu putere ≤ 600 KVA 2 3 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW, n=1000 ... 1500 rot/min, H ≤ 20 m col. H2O, Q ≤ 350 m/h) 4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW, n = 3000 rot/min, H ≤ 70 m col. H2O, Q ≤ 50 m/h) 90 85 105 90 100 85 2 70 interior, exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 3 63

49

0 5

1 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 5 ventilatoare (Q ≤10000 m3/h, pst ≤ 100 mm col. H2O)

2 90

3 85

PARAMETRI DE IZOLARE

IV.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din birouri sunt prezentaţi în tabelele IV.4. şi IV.5. Tabelul IV.4. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. crt. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 2 3 4 Birouri cu concentrare mare a atenţiei [35 dB(A)] încăperi similare birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 5 7 8 9 10 Birouri cu săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare 65 70 75 65 80 70 65 75 65 80 75 65 70 46 46 51 41 56 41 46 46 41 51 46 51 46 Spaţiile alăturate Nivelul de zgomot perturbator estimat Lech , dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w , dB

activitate normală birouri cu concentrare mare a atenţiei [40 dB(A)] birouri de lucru cu publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

11 13 14 15

săli de conferinţe/şedinţe Birouri de lucru cu încăperi similare publicul [45 dB(A)] birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri cu activitate normală

50

Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. crt. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 16 coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 17 19 20 21 22 23 Săli de săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare Spaţiile alăturate

Nivelul de zgomot perturbator estimat Lech , dB(A)

Valorile minime ale indicelui R’w , dB

65 80 80 65 70 75 65

41 51 56 56 51 51 41

conferinţe/şedinţe birouri cu concentrare mare a atenţiei [35 dB(A)] birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

Tabelul IV.4. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. crt. Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale 2 încăperi similare birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare săli de conferinţe/şedinţe birouri cu activitate normală încăperi similare birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri de lucru cu publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare săli de conferinţe/şedinţe Valorile maxime ale indicelui L’n , dB 3 62 60 58 60 58 62 65 60 62 60

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 birouri cu concentrare mare a atenţiei

51

0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 birouri de lucru cu publicul

2 încăperi similare birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri cu activitate normală coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare săli de conferinţe/şedinţe

3 62 68 65 65 62 58 62 60 58 nu se admit

săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

IV.1.6. Clădirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de birouri.

IV.1.7. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile de birouri trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

IV.1.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile de birouri, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de

52

construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

IV.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

IV.1.10. Clădirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice să se afle, pe cât posibil, grupate în exteriorul clădirii, cât mai departe de sălile de conferinţe/şedinţe. În cazul când sunt amplasate în clădire, centralele tehnice trebuie situate şi izolate în mod corespunzător, urmând ca spaţiul de la parter să fie destinat holurilor, centralelor telefonice, sălilor de aşteptare etc.

IV.1.11. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile de birouri trebuie luate următoarele măsuri minimale: - realizarea uşilor masive cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) ; - prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanşare pe contur; se recomandă, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de ex.: 4mm şi 6mm).

IV.1.12. Se recomandă ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane, calculatoare etc) să fie aşezate pe straturi suport cu rigiditate scăzută (covoare de cauciuc, pâslă etc.).

IV.1.13. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.

IV.1.14. La proiectarea acustică a sălilor de şedinţe se vor adopta măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" indicativ NP 002-96.

53

V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării, baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de prestări servicii)

LIMITE ADMISIBILE

V.1.1. În cazul clădirilor pentru activităţi comerciale, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul V.1. Tabelul V.1.

Nr. crt. 0 1

Limita admisibilă a zgomotului interior, Unitatea funcţională dB(A) 1 Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale (birou şef unitate, vestiare, camere odihnă etc) 45 40 2 exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 3

2

Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora A. Cu agregate frigorifice (alimentar general, carne, mezeluri, brânzeturi, lactate etc) B. Fără agregate frigorifice (pâine, tutungerii, mercerii, florării, cafea-dulciuri etc) Unităţi de alimentaţie publică 65 60 65 60

3

Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fastfood, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc), cu sau fără agregate frigorifice Unităţi de prestări servicii 50 45

4

Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) 45 40

54

0 5

1 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/desfacere din unităţile de prestări servicii

2

3

50

45

* Această clasificare atrage atenţia asupra situaţiei speciale pe care o reprezintă dotarea cu agregate frigorifice. În acest caz se vor adopta unele măsuri suplimentare de protecţie la zgomot faţă de spaţiile fără agregate, precum şi măsurile speciale prevăzute la paragrafele V.1.10 ... V.1.13.

V.1.2. Intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul V.1.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

V.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi comerciale şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor sunt cele din tabelul V.2.

Tabelul V.2. Nr. crt. 0 1 Limita admisibilă a zgomotului Unitatea funcţională interior, exprimată în: dB(A) Spaţii pentru 1 primirea/distribuirea 2 mărfurilor şi nr. de ordine al curbei Cz 3

depozitarea temporară a ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul 2 Spaţii pentru desfăşurarea procesului tehnologic din unităţile de alimentaţie publică 3 4 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fastfood, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) 5 Centrale tehnice fără compresoare (spaţii frigorifice, centrale ventilare) 6 Centrale tehnice cu compresoare 85 87 80 82 75 70 80 70 75 65 75* 70*

55

0 7 8

1 Restaurante cu muzică, discoteci, săli de jocuri Spaţii tehnologice ale unităţilor de spălătorii/curăţătorii chimice: - fără compresoare

2 90

3 85

9

- cu compresoare Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizmării, reparaţii mobilă) - ce nu produc zgomot de impact (croitorii, reparaţii TV)

80 87

75 82

87

82

75 87

70 82

10

Spaţii pentru ascensor: - camera troliului

* Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire şi manipulare a mărfurilor sau ambalajelor.

PARAMETRI DE IZOLARE

V.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi comerciale sunt prezentaţi în tabelele V.3. şi V.4. Tabelul V.3. Elemente despărţitoare de construcţii între: Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate dB (A) 1 2
Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale [45 dB(A)] Similare Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fastfood, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

Nr. Crt. 0 1 2 3

Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 3 70 70 75

Valorile minime ale indicelui R’w dB 4 41 41 46

4

75

46

5

87

56

56

0 6 7

1
Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora [65 dB(A)]

2
Similare Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fastfood, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Similare Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Similare Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

3 70 75

4 41 41

8

75

41

9

87

51

10 11

Unităţi de alimentaţie publică Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fastfood, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) [50 dB(A)]

75 75

41 41

12

87

46

13

14

Unităţi de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) [50 dB(A)]

75

41

87

46

15

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii [50 dB(A)]

Similare

87

46

57

Tabelul V.4. Nr. crt. 0 1 2 3 4 Elemente despărţitoare de construcţie între: Spaţiile alăturate aşezate deasupra Unitatea funcţională unităţii funcţionale 1 2
Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Similare Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora

Valorile maxime ale indicelui L’n,w dB 3 60 58 55 60

5

6 7 8 9

10

11 12 13 14

Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Spaţii de vânzare şi anexe ale Similare acestora Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Unităţi de alimentaţie Similare publică Spaţii pentru activitate de evidenţă Spaţii pentru consumaţie operativă şi anexe sociale (restaurante, cantine, fastSpaţii de vânzare şi anexe ale acestora food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

nu se admit

65 62 58 65

nu se admit

50 68 62 62

15

58

58

0 16 17 18 19

1
Unităţi de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) Similare

2
Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Similare Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc)

3 58 60 55 53

20

nu se admit

21 22 23 24 25

Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, laboratoare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii

nu se admit 65 62 58 62

AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

V.1.6. Clădirile pentru activităţi comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB (A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii pentru activităţi comerciale.

V.1.7. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi comerciale trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).

59

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

V.1.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi comerciale, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

V.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw, adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.

V.1.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi comerciale trebuie luate următoarele măsuri minimale: - realizarea uşilor de acces cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) şi/sau cu sisteme pneumatice de închidere lentă; - realizarea unor uşi masive la spaţiile ce conţin utilaje şi agregate cu nivel de zgomot ridicat (de ex. centrale termice, centrale de ventilare etc.); - prevederea garniturilor de etanşare pe contur la ferestrele şi elementele mobile ale vitrinelor spaţiilor comerciale. - prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanşare pe contur; se recomandă, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de exemplu: 4 mm şi 6 mm). V.1.11. În vederea limitării transmisiei zgomotului pe cale structurală, trebuie luate următoarele măsuri: a) la agregate tehnice - amplasarea agregatelor frigorifice (prin intermediul unor amortizoare de cauciuc) pe fundaţii separate, rezemate la rândul lor pe suporturi din materiale antivibratile (plută, cauciuc etc.), dimensionate în mod corespunzător, în funcţie de caracteristicile agregatelor; - legarea agregatelor frigorifice tip AFA, la o reţea de alimentare şi una de scurgere independente de reţeaua generală a clădirii (în cazul în care această măsură nu este posibilă se recomandă renunţarea la agregatele tip AFA); 60

- amplasarea staţiilor de pompare şi a posturilor de transformare electrică conform prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.

b) la circulaţia mărfurilor - adoptarea unor soluţii corespunzătoare de descărcare a mărfurilor (prin realizarea unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parţial sau total, în zona de staţionare a maşinilor şi adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus (interzicerea transportului de produse şi ambalaje prin tragere pe pardoseală; folosirea de cărucioare având roţile acoperite cu bandaje de cauciuc); - realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membrană izolatoare la zgomot de impact, deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1); - dispunerea pe căile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc striat (fig.1).

Fig. 1

c) în cazul unor activităţi speciale - prevederea unor plăci amortizoare din cauciuc sau membrană izolatoare la zgomot de impact pe mesele de lucru şi pe spălătoarele de vase (fig.1); - realizarea unor pardoseli cu strat amortizor de cauciuc, deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1).

61

V.1.12. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.

V.1.13. În cazul spaţiilor comerciale cu anexe exterioare clădirii (terase-restaurante, grădini de vară, spaţii de vânzare-cumpărare în aer liber), anexele vor fi acoperite parţial sau total cu copertine astfel dimensionate, încât să împiedice transmiterea zgomotului în locuinţe.

62

ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREVĂZUTE ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI.

A.1. Exemple de elemente despărţitoare (pereţi) ce îndeplinesc condiţia de izolare la zgomot aerian impusă în prezentul normativ

Tabelul A.1. Nr. crt. 0 1 Element 1 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/4 cărămidă b) Structură sandwich: - placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm şi densitate minimă de 50 kg/mc; - placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm. 2 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 7 cm b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/2 cărămidă c) Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea ≥ 20 cm d) Structură sandwich: - placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*; - spaţiu de aer minim 1 cm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*; - placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.

R'w 2 41

46

3

a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 15 cm b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 cărămidă c) Structuri sandwich c1 - fâşie b.c.a. 35 - 7,5 cm - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 7 cm

51

63

Continuare Tabel A.1. 0 - spaţiu de aer minim 6 cm - fâşie din b.c.a. - 7,5 cm c2 - fâşie din b.c.a. - 12,5 cm - spaţiu de aer minim 10 cm - fâşie din b.c.a. - 12,5 cm c3 - fâşie din b.c.a. - 10 cm - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm - spaţiu de aer minim 1 cm - fâşie din b.c.a. - 10 cm d) Structură sandwich: - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm şi densitate minimă de 50 kg/mc; - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm. 4 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 1/2 cărămidă b) Structură sandwich: - beton armat - 14 cm - spaţiu de aer minim 6 cm - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm - cărămidă 1/4 cu tencuială de 2 cm c) Structură sandwich: - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*; - spaţiu de aer minim 1 cm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*; - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.

1

2

56

64

Continuare Tabel A.1. 0 5 1 a) Structură sandwich: - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm, montată în interiorul unui profil de 75 mm; - spaţiu de aer minim 1 cm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm, montată în interiorul unui profil de 75 mm; - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm. 6 a) Structură sandwich: - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*; - spaţiu de aer minim 1 cm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*; - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.

2 59

61

7

a) Structură sandwich: - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*; - placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm; - placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*; - 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.

65

65

A.2. Exemple de elemente despărţitoare (planşee) ce îndeplinesc condiţia de izolare la zgomot de impact impusă în prezentul normativ

Indicele de izolare la zgomot de impact Ln,w se obţine cu relaţia: Ln,w = Ln,eq,o,w - ∆ Ln,w În tabelele de mai jos se prezintă valorile Ln,eq,o,w pentru diferite grosimi de planşee brute, respectiv valorile ∆ Ln,w pentru diferite tipuri de îmbrăcăminţi de pardoseală. Tabel A.2.1.

Nr. crt. 1 2 3 4 5

Structura planşeului Placă - 10 cm grosime Placă - 11 cm grosime Placă - 12 cm grosime Placă - 14 cm grosime Placă - 16 cm grosime

Ln,eq,o,w (dB) 80 79 78 77 76 Tabel A.2.2. ∆ Ln,w (dB)

Nr. crt. 0 1 2 3 4

Tipul îmbrăcăminţii de pardoseală 1 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm Covor PVC fără suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min. 2,5 mm Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport fonoizolator din PVC expandat Mochetă Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de beton

2 5 7 9 ... 11 16

5 6 7

18 20 ... 24 11

66

0 8

1 Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2,5 cm grosime Pardoseli din parchet sau covor PVC fără suport textil lipit

2 21

9

pe dala flotantă din beton pe strat elastic din vată minerală de 10 mm grosime

23

10 11

Idem pe strat elastic de 20 mm grosime Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum 30 mm grosime Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact 0,6 ... 1 cm grosime

28 22

12

20 ... 27

67

COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect Ing. Ioana Mihaela Alexe Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia Ing. Constantin Prăun Conf.dr.ing. Viorica Demir Ing. Mircea Alexe Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin Sing. Marius Radu Demetrescu Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail

2

VOLUMUL II

Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone urbane (Revizuire GP 001/1996)

Redactarea I – a

Exemplar pentru trimiterea în Anchetă publică

3

Cuprins – Partea IV I. Generalităţi I.1. Obiect si domeniu de folosire I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban a) 1. Măsuri de ordin urbanistic a) 2. Măsuri de ordin arhitectural a) 3. Măsuri de ordin administrativ b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane - natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări - natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări I.2. Reglementari tehnice conexe II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban II.1. Date de intrare II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane: A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD. B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane; II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian) IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea nivelurilor de expunere la zgomot : - evaluarea nivelului de zgomot; - evaluarea nivelului de vibraţii; - compoziţii spectrale specifice. V. Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea nivelurilor de calitate corespunzătoare VI. Condiţii de recepţie Anexe : Anexa 1: Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane Anexa 2: Exemplificare a realizării calcului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic Anexa 3: Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor provenite de la circulaţia garniturilor de metrou Anexa 4 (informativă): Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate. Glosar de termeni Bibliografie
4

Indicativ : …… Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone Inlocuieste: GP 001/1996 urbane (Revizuire GP 001/1996)

I. Generalităţi I.1. Obiect si domeniu de folosire Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie acustică şi de vibraţii ce trebuie avute în vedere la proiectarea zonelor urbane, pentru respectarea nivelurilor de performanţă corespunzătoare parametrilor ce asigură cerinţele de confort acustic ale utilizatorilor, conform prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare. Prevederile normativului se pot aplica şi în localităţile rurale, acolo unde datorită traficului sau altor surse de zgomot şi vibraţii poate fi afectată desfăşurarea activităţilor umane. Normativul este destinat proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici, utilizatorilor construcţiilor şi zonelor urbane, precum si universităţilor, autorităţilor publice centrale si locale şi instituţiilor descentralizate ale statului cu atribuţii si responsabilităţi în domeniu, in conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii. Prevederile normativului de proiectare se utilizează pentru realizarea planurilor urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) şi de detaliu (PUD) precum şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora conform cadrului legislativ în vigoare. De asemenea, normativul prezintă noţiuni referitoare la atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, - materiale, sisteme şi echipamente -, pentru asigurarea nivelurilor de calitate corespunzătoare. În final, prezentul normativ cuprinde condiţiile necesare a fi îndeplinite la recepţia lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în vederea comparării acestor valori cu limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare. Se menţionează că normativul se referă strict la vibraţii terane provenite din surse antropice, altele decât sursele naturale: seismele, vântul etc. Pentru reducerea nivelului de zgomot şi/sau vibraţii, măsurile de protecţie se impun a fi adoptate concomitent la: — sursa de zgomot şi/sau vibraţii; — căile de propagare a zgomotului şi /sau vibraţiilor; — zona receptoare.
5

I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene Urmărind evoluţia pe plan european a influenţelor factorilor ambientali în decursul timpului, asupra efectelor zgomotului urban, se poate observa că, dacă în perioada anilor '70 problematica era analizată din punct de vedere tehnic, în prezent abordarea se face referitor la efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi a protecţiei mediului natural. Pentru a sublinia importanţa acestui fenomen, la adoptarea proiectului denumit "Cartea verde" (în anul 1997) a Parlamentului european, un capitol important a fost dedicat analizei zgomotului în societate ("Politici de viitor privind zgomotul"). Dintre problemele generate de dezvoltarea tehnologică şi urbană a societăţii, efectul zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului natural au devenit foarte importante. Deşi între ţările membre ale Comunităţii Europene există divergenţe de natură legislativă, economică, culturală, socială etc., la nivelul CE se încearcă să se găsească termeni şi elemente comune de studiere, analiză şi rezolvare a problemelor legate de sursele de zgomot datorate activităţilor urbane. În acest sens, în anii '70 se discuta despre noţiunea de "aglomerare", iar în ultimii ani au început să se impună în limbajul de specialitate noţiuni ca: hartă de zgomot, hartă strategică de zgomot, zonă liniştită într-o aglomerare, zonă liniştită în regiune deschisă, relaţia doză-efect, faţadă liniştită etc. dar şi indicatori tehnici specifici ca: Lzsn (indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte), Lzi (indicator de zgomot pentru zi), Lseara (indicator de zgomot pentru seară), Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) etc. Evoluţia acestor termeni a devenit atât de uzuală, încât, în prezent, utilizarea acestor termeni în studierea fenomenului, a devenit indispensabilă. Trebuie precizat că acest lucru nu ar fi fost posibil fără adoptarea unui calendar ambiţios al ţărilor CE de încercare de armonizare legislativă (2005 - elaborarea hărţilor de zgomot, 2008 - implementarea hărţilor de zgomot în elaborarea strategiilor urbane, 2013 planuri de acţiune privind respectarea valorilor limită relevate în zonele cu aglomerări de populaţie, şosele, căi ferate etc.). Dintre elementele principale recomandate de Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind „evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpusă în România prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008, • pentru indicatorul pentru studierea zgomotului în cazul

întocmirii hărţilor de zgomot pentru o zonă urbană, se pot aminti următoarele: Lzsn trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale

zgomotului cuprinse între: 55 - 59, 60 - 64, 65 - 69, 70 - 75, > 75 dB;
6

• pentru indicatorul

Lnoapte

trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale

zgomotului cuprinse între: 50 - 54, 55 - 59, 60 - 65, 65 - 69, > 70 dB; • punctul de măsurare al zgomotului va fi amplasat la o distanţă minimă de 1.5 m de faţadă şi la o înălţime minimă de 1.5 m faţa de cota terenului, respectiv pentru întocmire hărţi acustice se recomandă 4,0 m faţa de cota terenului; • pentru ziua de studiu se au în vedere intervalele orare: 07 - 19, 19 - 23, 23 - 07; • durata maximă de valabilitate a hărţilor de zgomot este de 5 ani; • în cazul hărţilor de zgomot, este obligatorie reprezentarea curbelor de nivel: 60, 65, 70 şi 75 dB; • analize suplimentare şi măsuri specifice de intervenţie pentru zonele de locuit situate în apropierea şoselelor, zonelor industriale, căi ferate, aeroporturi etc.; • număr maxim de clădiri care pot fi construite precum şi numărul maxim de persoane ce pot locui în zonele expuse la zgomot intens; Reglementările tehnice EN mai prezintă şi o serie de indicatori suplimentari/complemetari ce trebuiesc luaţi în considerare, cum ar fi: • LAmax (SEL) pentru protecţia pe timp de noapte în cazul vârfurilor de zgomot; • limitarea duratei de exercitarea a unei surse de zgomot; • limitarea numărului surselor de zgomot dintr-un perimetru; • protecţii suplimentare pe timpul nopţii, week-end, zilei, în cazul unor date calendaristice cu semnificaţii speciale; Ţinându-se cont de elementele considerate de membrii CE, pe lângă indicatorii Lzsn, Lzi, Lnoapte recomandaţi de comisiile tehnice ale CE, fiecare ţară poate impune şi folosi, în analiza fenomenului, şi indicatori specifici de ţară, precum sunt cei explicitaţi în prezentul normativ. În România existând preocupări privind protecţia mediului ambiant urban împotriva zgomotului provenit de la principalele surse de zgomot urban, a fost elaborat şi se actualizează continuu, sistemul legislativ referitor la zgomote în zonele populate, ce cuprinde prescripţii tehnice şi standarde de specialitate conţinând terminologie, metode de măsurare, limite admisibile ale nivelului de zgomot urban provenit din diferite surse de zgomot, indicaţii de proiectare şi măsuri pentru combaterea poluării fonice. În urma adoptării sistemului european legislativ, a fost elaborată hotărârea de guvern HG 321/2005 privind Evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, referitoare la elaborarea de hărţi acustice pentru principalele oraşe ale ţării, în vederea depistării zonelor urbane supuse la zgomot şi, ulterior, a adoptării de măsuri de protecţie împotriva poluării fonice, pentru protejarea locuitorilor expuşi la niveluri de zgomot care depăşesc recomandările reglementărilor în vigoare din România.

7

O serie de prevederi specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice pentru principalele oraşe ale ţării, sunt: - Hotărârea stabileşte cadru general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile. - Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în special în: a) zonele construite; b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare; c) zonele liniştite din spaţii deschise; d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot. - În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora. - Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte). - Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule, prezentate în hotărâre. - În general, mărimile folosite la întocmirea hărţilor de zgomot, sunt determinate din măsurări şi/sau calcule. Rezultatul trebuie să fie nivelul de presiune acustică reprezentativ pentru o amplasare specifică. În ecuaţia rezolvării problemelor de zgomot, populaţia reprezintă un factor important, fiind informată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zonă, şi consultată în acţiunile de rezolvare. Pentru autorităţile locale, hărţile de zgomot sunt desemnate ca să reprezinte elemente de referinţă din punct de vedere acustic, în elaborarea planurilor de urbanism, pentru amplasarea într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educaţional sau al sănătăţii, planificarea traficului, etc.

8

I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban Clasificări ale tipurilor de măsuri de protecţie: a) după tipologia de adoptare a acestora: a) 1. - măsuri de ordin urbanistic a) 2. - măsuri de ordin arhitectural a) 3. - măsuri de ordin administrativ b) după tipologia aplicabilităţii acestora: b) 1. - măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului b) 2. - măsuri active de combatere a zgomotului b) 3. - măsuri pasive de combatere a zgomotului a) 1. Măsuri de ordin urbanistic: a.1.1. — Adoptarea unei configuraţii stradale corespunzătoare avându-se în vedere: • tipologia zonelor funcţionale din localităţile străbătute de artere de circulaţie; • pofilele transversale şi longitudinale ale străzilor; • structura i îmbrăcămintea de uzură a arterei rutiere; • soluţionarea nodurilor de circulaţie (limitarea numărului de străzi care converg într-o intersecţie, sistematizarea intersecţiilor, respectarea unor distanţe între intersecţii etc.); • componenta traficului rutier; • regimul de înălţime al fronturilor de clădiri delimitatoare ale arterelor de circulaţie; • dispunerea clădirilor la distanţe convenabile faţă de sursele de zgomot şi/sau vibraţii; • stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul feroviar, aerian, naval, subteran.
a.1.2. — Amplasarea la distanţe corespunzătoare din punct de vedere acustic, a dotărilor

funcţionale ce trebuie protejate (parcuri, zone balneare, etc.) faţă de surse potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii. a.1.3. — Crearea de ecrane naturale sau artificiale între sursa şi zonele receptoare. a.1.4. — Adoptarea unor forme planimetrice şi volumetrice care să conducă la reducerea efectelor zgomotului în interiorul clădirilor. a) 2. Măsuri de ordin arhitectural aplicate la: — adoptarea unor rezolvări funcţionale ale partiurilor clădirilor, care să creeze zone tampon faţă de sursa, de zgomot; şi/sau vibraţii; — dimensionarea corespunzătoare a elementelor delimitatoare ale clădirilor (pereţi, faţade, acoperişuri, ferestre, uşi exterioare).

9

a) 3.

Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului şi/sau vibraţiilor, ce

reprezintă în principal acţiuni cu caracter normativ, de exemplu: a . 3 . l . – stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restricţionarea orelor de trafic sau orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de zgomot; — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă feroviar, aerian, naval, subteran. a . 3 .2. — efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie. a . 3 .3. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism. b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului ce reprezintă în de traficul

principal acţiuni cu caracter administrativ-legislativ, adoptate de instituţiile abilitate conform legii, de exemplu: b . l .1. — stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic, restricţionarea orelor de trafic sau a orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii, etc.; b.1.2. — stabilirea reglementată a unor distanţe minime de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul feroviar, aerian, naval, subteran. b.1.3. — efectuarea de măsurări pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie. b.1.4. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism, de exemplu: a) uniformizarea fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule; b) programarea traficului aerian, etc. b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului ce reprezintă măsuri adoptate direct la sursele de zgomot şi/sau vibraţii, aplicarea eficientă a măsurilor active de combatere a zgomotului provenit de la diferite surse de poluare fonică urbană, presupunând cunoaşterea temeinică a tipului de sursă şi tratarea fiecăreia în parte. Este de menţionat faptul că problema poluării acustice trebuie avută în vedere în primul rând în faza de proiectare: - a mijloacelor de transport ce reprezintă sursele de zgomot mobile provenite din trafic; - a dotărilor funcţionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte);
10

- a ansamblurilor construite. b.2.1. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier: Zgomotul străzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule ce o străbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc. Controlul zgomotului străzii se realizează prin cunoaşterea şi controlul fiecăreia dintre sursele ce îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizează prin aplicarea de măsuri de protecţie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul. b.2.2. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe şine) Soluţiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe şine: tramvaie, metrouri, trenuri) se referă atât la vehiculul propriu zis cât şi la calea de rulare. b.2.3. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian Din punct de vedere al protecţiei ansamblurilor construite interesează, în principal, zgomotul specific decolărilor şi aterizărilor, zgomotul generat în timpul funcţionării avioanelor pe sol şi zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survolează zone populate). Măsurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate dinamic şi prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraţie şi eşapare, ce pot asigura o atenuare până la 40 dB(A). b.2.4. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte Dotările funcţionale urbane, de exemplu: industrii, pieţe, parcaje, şcoli, grădini-restaurant, stadioane etc., pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi:- mecanice; electromagnetice; - hidraulice; - aerodinamice etc. b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului ce reprezintă principii de sistematizare şi

optimizare a zonelor urbane, respectiv acţiuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din faza de proiectare a zonelor urbane, cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului, pe calea de propagare de la sursă la receptor, astfel încât nivelul de zgomot la receptor să se încadreze în limitele admisibile recomandate de legislaţia şi reglementările în vigoare, (cf. capitol II.1.2.), de exemplu: b . 3 . l — stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al protecţiei acustice; b . 3 . 2. — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul feroviar, aerian, naval, subteran. b . 3 .3. — conformarea interioară din punct de vedere a protecţiei acustice a partiurilor clădirilor; b . 3 .4. — conformarea urbanistică din punct de vedere a protecţiei acustice a zonelor funcţionale specifice componente ale oraşelor, respectiv a poziţionării acestora faţă de zonele ce cuprind clădiri de locuinţe; etc.
11

b . 3 .5. — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane cu implicaţii deosebite în stabilirea regimului acustic din diferitele zone funcţionale urbane: dotări specifice traficului (parcajele, gările feroviare, aeroporturile, şi dotări funcţionale specifice ansamblurilor urbane (pieţe comerciale; - instituţii de învăţământ (şcoli, grădiniţe); - grădini-restaurant; - terenuri sportive şi stadioane): b . 3 .6. — proiectarea corespunzătoare din punct de vedere acustic a faţadelor clădirilor: b . 3 .7. — influenta tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier: b . 3 .7. — influenta zonelor plantate ca ecrane de protecţie naturale şi a factorilor naturali de relief în combaterea zgomotului urban.

I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane - natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări - natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări Cunoaşterea cauzelor care dau naştere zgomotului urban, precum şi a parametrilor de care depind caracteristicile zgomotului generat, prezintă o mare importanţă în rezolvarea problemelor de reducere a nivelului zgomotului emis de o sursă. Zgomotul urban este în principal un zgomot cu o variaţie aleatoare în timp, provenit din nenumărate surse de zgomot fixe şi alte surse de zgomot mobile. În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot şi/sau vibraţii terane din marile zone urbane se pot clasifica în două tipuri, anume: a. - surse mobile provenind din: - traficul rutier, feroviar, aerian, subteran, naval; b. - surse fixe, situate în incinte care delimitează diverse tipuri de activităţi: — dotările funcţionale urbane: şcoli, grădiniţe, parcaje, stadioane, restaurante în aer liber, cinematografe în aer liber/pieţe agroindustriale etc.; — unităţile industriale. Fiecare sursă de zgomot prezintă caracteristici specifice referitoare, în principal, la nivelul maxim/minim de zgomot produs, spectrul de frecvenţe etc. Căile de propagare a zgomotului pot fi prin: — aer; — apă; — sol. Zona receptoare este constituită din spaţiile interioare sau exterioare utilizate pentru diverse activităţi. Aceste tipuri de surse de poluare fonică sunt considerate identic atât la nivel naţional cât si la nivel internaţional.
12

În acest sens, controlarea surselor de zgomot, atât cele fixe cât şi cele mobile (din trafic) presupune cunoaşterea caracteristicilor surselor, in cazul surselor din traficul rutier si feroviar - a componentei traficului, iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor surse, presupune iniţial cunoaşterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de surse. Sursele de vibraţii din mediul urban pot fi categorisite şi caracterizate astfel: 1.Natura, surselor urbane de vibraţii: 1.1 Surse terane 1.1.1 surse urbane de vibratii ambientale 1.1.1.1 surse de vibratii din trafic rutier 1.1.1.2 surse de vibratii din transport pe cale ferata (tranvai,metrou) 1.1.1.3 surse de vibratii din explozii (demolari) 1.1.1.4 surse de vibraţii transmise clădirilor din mediul urban de către echipamente industriale (ciocane de forja, laminoare, macarale, compresoare, ventilatoare, alte echipamente industriale cu componente in mişcare de rotaţie si alternativa de translaţie, etc.) 1.1.2 surse urbane din microseisme locale 1.2 Surse aeriene 1.2.1 surse de vibratii din zborul avioanelor 1.2.2 surse de vibratii generate de intemperii 2. Localizarea surselor urbane de vibraţii: 2.1 intravilan 2.2 extravilan, la 10-1500m de construcţii, funcţie de natura vibraţiilor si a construcţiilor 3. Caracteristicile surselor urbane de vibraţii 3.1 acceleraţii, viteze, deplasări 3.2 spectre de răspuns in domeniul frecventelor admise de normative si standarde pentru durabilitatea construcţiilor În capitolele II, III şi IV ale normativului sunt prezentate detaliat caracteristicile specifice, metodele de evaluare prin măsurări şi/sau calcule, pentru principalelor surse de zgomot / vibraţii din zonele urbane.

13

I.2. Reglementari tehnice conexe - “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL. - Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii; - NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă”; - NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii”; - NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”; - Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri” (beneficiar MLPTL); - P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”; - P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic”; - SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare - SR ISO 1996-1:2008/C91:2009 - SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant - SR ISO 1996-2:2008/C91:2009 - STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. - Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008 - Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005 - Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE; - HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii modificată şi completată prin HG 796/14.07.2005 şi 1708/21.12.2005. - Directivei Europene 98/37/CE „Maşini industriale” - HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale.

14

II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban II.1. Date de intrare Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui complex de măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban, în vederea realizării climatului acustic admisibil. Planurile urbanistice generale, zonale şi cele de detaliu se vor proiecta, astfel încât să fie respectate condiţiile admisibile, prezentate în ANEXA 1 a ghidului, respectiv în STAS 10009-88 şi STAS 6156-86, precum şi relaţia: LA10 ≤ 70 dB(A) în care: LA10 — reprezintă nivelul de zgomot depăşit într-un punct “A” situat la 2,00 m distanţă faţă de frontul de clădire şi la o înălţime de 1,50 m, într-o perioada ce reprezintă 10% din intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare). Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construcţii în stabilirea soluţiei de arhitectura funcţie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic . II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane: A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD. Elaborarea planurilor urbanistice se face pe baza unei serii de studii de fundamentare şi se încheie cu avizele date de organismele centrale şi teritoriale interesate. Dintre studiile de fundamentare cu caracter analitic, interesează. în cazul proiectării din punct de vedere acustic, cele privind: — evoluţia localităţii sub aspect urbanistic-arhitectural şi istorico-cultural; — organizarea circulaţiei şi a transportului; — caracteristicile fondului construit ; — condiţiile geotehnice; — reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului ; — stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită. La stabilirea conţinutului planurilor urbanistice, PUG şi PUZ, următoarele propuneri de organizare urbanistica vor ţine seama de condiţiile admisibile din punct de vedere acustic: — organizarea traseelor şi datelor caracteristice ale circulaţiei ;
15

— zonificarea pe funcţiuni dominante; — alinierea şi regimul de înălţime al construcţiilor; — reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului; — protejarea patrimoniului. Regulamentele aferente PUG şi PUZ explicit şi detaliază. aceste planuri referinduse la: — destinaţia terenului în funcţie de zonă; — amplasarea construcţiilor faţă de principalele artere de circulaţie; — asigurarea terenurilor pentru rezolvarea principalelor intersecţii, în condiţiile fluenţei şi siguranţei traficului; — accesele la construcţii, modul de organizare în interiorul terenurilor destinate pentru construcţia locurilor de parcare şi garajele aferente acestor accese; — prevederea spaţiilor libere şi a spaţiilor plantate; — materialele de construcţii şi finisaj exterior; — regimul de înălţime a construcţiilor; — protecţia mediului pentru construcţiile existente — alte situaţii specifice Planurile urbanistice de detaliu, PUD vor cuprinde următoarele elemente, condiţionate de măsurile de protecţie din punct de vedere acustic: — circulaţie majoră: organizare circulaţie pietoni şi autovehicule, accesele şi parcaje necesare; — sistematizare verticală; — funcţiuni propuse; — regim de aliniere; — regim de înălţime; — procent de ocupare teren; — plastică arhitecturală, volumetrică, materiale de finisare; — restricţii faţă de vecinătăţi. B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane; Pentru proiectarea din punct de vedere acustic a PUG, PUZ şi PUD— atât cazul unor ansambluri noi cât şi cazul amplasării de obiective noi într-un cadru urban existent, — etapele ce se vor parcurge sunt următoarele: a) stabilirea datelor fixe : — categoria arterelor de circulaţie rutieră; — tipul zonei funcţionale (sau obiectivului nou ce va fi amplasat într-o anumita
16

zonă funcţională); — regimul de înălţime şi aliniere în zonă; — existenţa zonelor protejate; — restricţiile faţă de vecinătăţi; — factorii naturali de mediu; — alte situaţii speciale etc. b) stabilirea datelor ce se pot optimiza: — regimul de trafic; — profilurile transversale (distanţe între fronturile clădirilor delimitatoare ale arterei de circulaţie); — regimul de înălţime al clădirilor delimitatoare; — destinaţia clădirilor delimitatoare; — factorii de ameliorare a nivelului de zgomot pe căile de propagare de la sursă la zonele receptoare; — tipul faţadelor clădirilor şi materialelor de finisaje; — plastica arhitecturală. şi volumetrică a clădirilor etc.; — amplasarea unităţilor funcţionale în interiorul clădirilor. Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluţiei optime din punct de vedere acustic se va face în mod obligatoriu pe baza prevederilor prezentului normativ. Pentru reorganizarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se vor aplica în funcţie de posibilităţi. În cazurile analizate, determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situaţii se va face conform prevederilor capitolului II.1.2.2 din prezentul normativ şi a exemplului de calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ. Sursele majore de poluare fonică dintr-o zona urbana, ce se consideră pentru determinarea nivelului de zgomot, se caracterizează după tipul de localizare în spaţiul urban, astfel: a) surse de zgomot mobile (traficul) — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ; b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte: b.l. — surse punctiforme — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ; b.2. — surse repartizate pe suprafeţe mari — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ.

17

II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. Măsurile de protecţie acustică ce trebuie avute în vedere la proiectarea ansamblurilor urbane sunt următoarele: a) în cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier): — corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului; — reglementarea şi optimizarea traficului; — prevederea de ecrane de protecţie între sursa. şi zonele receptoare. b) în cazul surselor de zgomot aflate în incinte (= dotări urbane şi industrii): — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane faţă de şi în cadrul zonelor rezidenţiale sau a celor special protejate; — amplasarea corespunzătoare a industriilor în cadrul şi faţă. de diferitele tipuri de zone funcţionale urbane; — prevederea de ecrane de protecţie între surse şi zonele receptoare.

În continuare sunt prezentate detaliat aceste măsuri de protecţie. Corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului În tabelul 1 se prezintă, orientativ, funcţie de anumite regimuri de înălţime ale clădirilor delimitatoare, pe străzi de categorie 1 (cu 5—8 benzi de circulaţie), distanţa minimă necesară. între fronturile de clădiri, destinate în special locuinţelor, pentru respectarea condiţiei de confort acustic urban stabilită la pct. II.1. Tabelul 1 Regim de înălţime a clădirilor (Parter + nr. de etaje) partea stângă P P+4 P+4 P + (8sau9) > P + (8sau9) P + (8sau9) partea dreaptă P P P+4 P+4 ‹ P + (8sau9) - ***)
18

Lăţimea minimă (metri) necesară între fronturile de clădiri a*) 50 70 85 120**) *) 65 30 40 50 80**) 100**) 45 b*)

a*) — fără restricţii în legătura cu traficul b * ) — fără trafic greu (camioane, tractoare, cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip tramvaie sau autobuze articulate. *) — nu se recomandă **) Observaţie: În cazul în care artera de circulaţie este amplasată în partea centrală a profilului, iar pe distanţa “d” (d ≥ 25 m), dintre artera de circulaţie şi fronturile de clădiri, sunt prevăzute spaţii verzi cu cel puţin 3 rânduri de arbori cu coroane întrepătrunse, lăţimile minime necesare între fronturile de clădiri pot fi reduse cu cca. 25% ***) Distanţa se consideră de la frontul de clădiri existent până la 10.00 m dincolo de bordura trotuarului aflat în partea opusă frontului de clădiri.

Reglementarea şi optimizarea traficului Deoarece traficul constituie sursa principală de zgomot urban, rezultă că cea mai eficace metodă administrativă de reducere a poluării acustice o constituie reglementarea si optimizarea traficului, metodă ce presupune următoarele operaţiuni şi restricţionări: i) uniformizarea fluxului de trafic rutier şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule; ii) programarea traficului aerian si a traficului feroviar astfel încât să nu polueze fonic zonele urbane învecinate. Reglementarea şi optimizarea traficului rutier se va face conform următoarelor principii: — eliminarea traficului greu (camioane, tractoare) de pe arterele cu mai puţin de 5 benzi; — eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi şi restricţionarea acestuia la max. 2 trasee de transport în comun pe străzile cu 3—4 benzi; — amplasarea arterei de circulaţie simetric faţă, de fronturile delimitatoare; — prevederea de spaţii de protecţie între artera de circulaţie şi fronturile de clădiri; conţinând eventual, ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale; — amplasarea judicioasă a unităţilor funcţionale în clădiri, cf. capit. II.1.2.2; — dirijarea traficului greu, astfel: — pe liniile de centură ale zonelor urbane (î n măsura posibilităţilor) ; — pe arterele de circulaţie special dimensionate, în acest caz adoptându-se măsuri de protecţie acustică, (cf. capit. II.1.2.2. ) la faţadele clădirilor ce delimitează arterele de circulaţie respective; — pe arterele cu sens unic de circulaţie, corelat cu crearea de „undă verde" în trafic; — conform unui anumit orar de trafic, ales astfel încât să deranjeze cât mai puţin zonele rezidenţiale învecinate, în cazul când nu se pot aplica primele trei indicaţii;
19

de

clădiri

— utilizarea de vehicule silenţioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)). Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie trebuie făcută astfel încât să se realizeze întreruperi ale frontului de clădiri, în condiţiile respectării densităţii de spaţii construite şi evitării producerii de curenţi de aer care să afecteze circulaţia la nivel pietonal. Prin adoptarea de-a lungul arterelor de circulaţie, de zone cu un singur front de clădiri, nivelul de zgomot, înregistrat într-un punct A aflat lângă frontul de clădiri existent, se reduce cu aprox. 10 dB faţă de cazul profilului transversal mărginit de două fronturi de clădiri continui. Întreruperile în fronturile de clădiri de pe ambele laturi ale arterei de circulaţie, se vor face intercalat astfel încât unei lungimi de clădire de pe o parte să îi corespunda o întrerupere de front pe cealaltă parte. Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri trebuie astfel făcută încât spaţiile în care este necesară în mod deosebit liniştea, să fie amplasate spre partea opusă traficului, în situaţiile în care acest lucru este posibil din condiţii de însorire.
Observaţie: Elementele constructive aplicate pe faţade (balcoane, logii, ecrane verticale etc.) sau retragerile pe verticală ale clădirilor, nu aduc un spor semnificativ de izolare fonică. O creştere efectivă a protecţiei acustice împotriva zgomotului urban se obţine prin rezolvarea corespunzătoare a ferestrelor care constituie principala sursă de propagare a zgomotului sau prin ecranări la nivelul balcoanelor sau logiilor. Calculul sporului de izolare acustic se va efectua pe baza prevederilor în vigoare.

Prevederea de ecrane de protecţie între sursa şi zonele receptoare În scopul protejării din punct de vedere acustic a zonelor rezidenţiale faţă de arterele de circulaţie, se vor folosi— de câte ori este posibil — ecrane naturale constituite din vegetaţie sau ecrane-bariere artificiale. În cazul traficului, barierele (ecranele) acustice reprezintă mijloacele cele mai eficiente de micşorare a zgomotului pe magistralele prevăzute cu clădiri pe ambele părţi. Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenuării produse depinde de mulţi factori printre care: - dimensiunile geometrice (inaltime, lungime, grosime) ale lor, - poziţiile relative ale sursei de zgomot şi receptorului fata de bariera-ecran, - lungimea de undă a semnalului acustic, - transparenţa acustica a barierelor-ecranelor, dată de materialele ce compon structura acestora si de densitatea superficială a barierelor-ecranelor (kg/m2), - absorbţia materialelor din care sunt realizate suprafeţelor lor,

20

- natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracţie a sunetului (margini rigide sau moi), - forma barierelor-ecranelor (plană sau oarecare), - distanţa de poziţionare a barierelor-ecranelor faţă de sursă şi receptor; etc. Eficienţa ecranelor – barierelor acustice se explică datorită reducerii nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 10.). Într-un punct aflat în zona de umbră acustică, reducerea nivelului de zgomot, "∆L", se poate calcula aproximativ cu relaţia: ∆L = 10 lg (20N + 3) în care: N= (dB)

2σ , unde: λ = lungimea de undă a sunetului; σ = (a + b) - c, λ

conform fig. 10.

Fig. 10. Reducerea zgomotului din trafic , L10, în cazul unui ecran acustic foarte lung

Reducerea nivelului de zgomot datorită ecranării prin barieră se calculează pentru diferite componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori globale de 10 ... 20 dB(A). Densitatea superficială a ecranului se va alege de cel puţin 10 kg/m2, astfel încât structura să realizeze o izolare de cel puţin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând

21

de înălţimea şi lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizicomecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări. De asemenea se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban. în Fig. 1 se reprezintă comparativ două situaţii de aşezare a arterei de circulaţie rutieră în funcţie de natura terenului în zona urbană.

Fig. 1 – Aşezarea arterei de circulaţie rutieră în cele două situaţii posibile: a) rambleu; b) debleu, în funcţie de natura terenului în zona respectivă
22

Amplasarea corespunzătoare a dotărilor funcţionale urbane Pentru atenuarea cât mai pronunţată a zgomotelor ce provin de la dotările funcţionale din ansamblul urban (pieţe comerciale, parcaje, şcoli, restaurante în aer liber, terenuri sportive) şi se propagă către restul zonei urbane, se vor avea în vedere următoarele aspecte: a) dispunerea, ori de câte ori este posibil, a unui spaţiu tampon între dotarea funcţională şi zonele care urmează a fi protejate; b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui tampon; c) realizarea de obstacole artificiale ca: ecrane de mari dimensiuni, ramblee, zone intens plantate, şi se vor aplica prevederile detaliate în capit. II.1.2.2., din prezentul normativ. Amplasarea corespunzătoare a industriilor Protecţia împotriva zgomotului provenit de la unităţile industriale se va realiza conform prevederilor reglementării tehnice P 121-89 — „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale". II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. Măsurile de protecţie acustică prevăzute la capit. II.1.1. se vor corela între ele astfel încât, în interiorul zonei receptoare să se poată îndeplini condiţia: Lint.ef (f) ≤ Lint.adm (f) în care: L i n t . e f (f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unităţii protejate, pătruns din exterior, determinat în benzi de frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă din domeniul 100—3150 Hz, sau global, în dB (A). L int.adm (f) — nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unităţii protejate, conform STAS 6156-86. În cazul traficului rutier, în mod suplimentar, pe străzile de categorie tehnică II, III, IV, trebuie îndeplinită şi condiţia: Lext.ef (f) ≤ Lext.adm(f) în care: Lext.ef(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior, efectiv, existent pe străzi (măsurat la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic, în benzi de
23

( dB)

(dB)

frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă, în domeniul 100—3150 Hz, sau global în dB (A)). Lext.adm(f) — nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil conform STAS 10009-88, (respectiv parametrul 1 din AXEXA 1).

Valoarea L int.ef (f) se determină prin calcul cu relaţiile : a) în cazul unei surse fixe amplasate astfel încât linia care uneşte centrul geometric al sursei cu centrul geometric al elementului de faţadă face unghiul β cu normala la suprafaţa elementului de faţadă: Lint . f = Lext ( f ) − R( f ) + 10 lg b) în cazul traficului: Lint .ef . ( f ) = Lext ( f ) − R( f ) + 10 lg în care: Lezt.(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fixă sau din trafic, înregistrat la limita clădirii în dreptul unităţii funcţionale protejate, (dB).
Observaţie: Lext ( f) poate să fie şi un nivel particular, corespunzător unei anumite acţiuni „i" ;

4 S cos β A( f )

(dB)

S A( f )

(dB)

R(f) — indicele de atenuare acustică corespunzător elementului de faţadă, (dB) ; S A — suprafaţa elementului de faţadă, (m2) : — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare spaţiului de

recepţie, (m 2 U.A.) ; Β — unghiul format de dreapta care uneşte centrul geometric al sursei de

zgomot cu centrul geometric al elementului de faţadă, cu normala la suprafaţa elementului de faţadă, cf. fig. 2.

24

Fig. 2

Unităţile industriale pot constitui sursa preponderentă de zgomot într-un ansamblu urban: nivelul de zgomot echivalent exterior provenit din industrie „L ext (f)”, ce se înregistrează la limita clădirilor civile, în dreptul unei unităţi funcţionale (zona receptoare) trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: L ext (f) ≤ Lint.adm(f) +5 în care: Lint.adm.(f) are semnificaţia din relaţia de mai sus.
Observaţie: Această situaţie apare în timpul nopţii, când zgomotele provenite din trafic sau alte activităţi încetează iar recepţionarea zgomotelor produse în unităţi industriale pot crea disconfort locatarilor din zonă.

(dB)

Calculul nivelului de zgomot exterior ,,Lext.(f)", într-o primă variantă a planului unui oraş nou sau a unei zone urbane noi, se face cu relaţia orientativă prezentata in continuare, care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier): Lext (f) = 34 + 10lg(n1+1+20n2) + k = Lext1(f) + k în care: n1 — numărul de vehicule uşoare care trec pe artera de circulaţie, într-o perioadă de timp de 1 oră; n 2 — numărul de vehicule grele care trec pe artera de circulaţie în aceeaşi perioadă; k — coeficient de corecţie ales conform tabelului 2.

25

Tabelul 2 Nr. de fronturi de clădiri k — 3…-5 0 1…3 2…5 5…8 ce mărginesc artera de circulaţie 1 2 2 2 2 Regim de înălţime P…P+8 < P+4*) < P+4*) ≥ P+4*) ≥ P+4* Distanţe între fronturile de clădiri

> 50 ≤ 50 > 50 ≤ 50

*) — La aprecierea regimului de înălţime se ia în considerare regimul de înălţime maxim pe oricare din cele două fronturi de clădiri.

Prin vehicule uşoare se înţeleg acele mijloace de transport al căror nivel de zgomot caracteristic, determinat conform STAS 6296/15-82, este mai mic de 80 dB(A), conf. tabel 4. În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consideră vehiculele uşoare : —pe străzile asfaltate; tramvaie silenţioase, microbuze autoturisme şi autobuze silenţioase; —pe străzi pavate; tramvaie silenţioase, autoturisme şi autobuze silenţioase. Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule grele. Valorile pentru n1, n2 se pot determina ţinând seama de numărul de vehicule de un anumit tip „ni ” pe oră, „ni/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prevăzut conform formulei orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orară de trafic, funcţie de destinaţia clădirilor, de activităţile desfăşurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei. Pentru situaţiile în care nivelul obţinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua conform prevederilor paragrafelor următoare din acest capitol, care permit aprecierea mai exactă a influenţei diferiţilor parametri geometrici şi acustici ai arterei la stabilirea valorii rezultate. Nivelul de zgomot echivalent exterior ,,Lext.(f)", într-o perioadă de timp caracteristică în care se înregistrează semnale acustice provenind de la acţiuni diferite, se calculează într-un punct „A” cu relaţia:
L 1 n Lext ( f ) = 10 lg ∑ t i ⋅ 10 10  T i =1 
A

  (dB)  

în care: T — perioada de timp caracteristică (s); (se alege de ex. 3600 s); ti — durata de timp corespunzătoare acţiunii „i" în punctul considerat;
LiA

— nivelul de zgomot corespunzător acţiunii „i", (dB);

26

LiA

se calculează diferenţiat în funcţie de natura surselor de zgomot din trafic şi/sau din

interiorul incintelor. Calculul duratei de timp "ti" corespunzătoare acţiunii "I" se face, în cazul traficului, cu relaţia: t I = n I ⋅ τI în care: nI - numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "I" care circulă în perioada (s)

caracteristică "T", pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent; τI - timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m (sec.), cf. tabel 4 (col 6). Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "nI" care circulă în perioada caracteristică "T", „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice, conform tabelului 3.
Tabelul 3
Numărul de vehicule pe oră „ni/h”, în ambele sensuri, Perioada de timp considerată (ora) I 0 Linie tramvai 8 - 15 6-8 Autocamioane 8 - 15 6-8 Linie autobuze 8 - 15 6-8 Linie troleibuze 8 - 15 6-8 Microbuze 8 - 15 6-8 Autoturisme 8 - 15 22 - 24 17 - 22 15 - 17 22 - 24 17 - 22 15 - 17 22 - 24 17 - 22 15 - 17 22 - 24 17 - 22 30 10 50 30 10 100 50 100 1000 300 700 30 10 50 30 10 100 50 100 700 300 700 50 30 10 50 50 50 300 300 500 50 30 10 30 50 30 100 50 200 6-8 1 15 - 17 22 - 24 17 - 22 15 - 17 22 - 24 17 - 22 15 - 17 2 30 20 10 400 50*) 200 50 II 3 30 20 10 200 50 200 50 III 4 30 20 10 20 20 30 IV 5 30 20 10 in funcţie de clasa tehnică a străzii

Mijlocul de transport

27

cont. Tabelul 3
0 6-8 Motociclete 8 - 15 6-8 Tractoare 8 - 15 1 15 - 17 22 - 24 17 - 22 15 - 17 22 - 24 17 - 22 2 75 25 50 25 10 25 3 75 25 50 25 10 25 4 20 20 20 5 20 20 20 -

*) Pe arterele de ieşire din oraş, poate ajunge la 200 veh./h.

În mod curent este necesar să se calculeze nivelul de zgomot echivalent exterior în următoarele situaţii: 1) nivel de zgomot exterior clădirilor, Lext(f), (punctul „A" fiind considerat la 2,00 m distanţă faţă de frontul de clădire şi la 1,50 m înălţime faţă de sol); 2) nivel de zgomot exterior pe străzi, Lext.ef (f), (punctul „A" fiind considerat la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de circulaţie, la o înălţime de 1,50 m faţă de sol); 3) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone şi dotări

funcţionale din mediul urban.

In cazul traficului, pe porţiunile rectilinii ale arterelor de circulaţie în care distanţele dintre fronturile de clădiri situate faţă în faţă sunt mai mici sau cel mult egale cu 120 m, nivelul de zgomot „L i " se obţine folosind relaţiile: a) pe artere de circulaţie care sunt mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri:
    1 1 A = L + 10 lg  1 LI +  I k' k    d '−d  10   d  10 c c     d   s zv  d 0      0       k'       D 5 (1 − α1)(1 − α 2 )       d0  csc zv   1 − α1 +    k k k'   k'     d '  10  D − d '  10  D  10   D        5 − (1 − α1)(1 − α 2 ) csc zv        d 0   d 0    d 0      d0        
(dB)

b) pe artere de circulaţie care sunt mărginite de un singur front de clădiri ( α 2 = 1).

28

   1 1  A 1 L I = L I + 10 lg  +  k k'   d  10  d '−d  10        d 0   d0   

      1 − α1  1  ⋅ ⋅ k  c c  s zv   d '  10        d0    

(dB)

în care:
L1 i



nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul punctului de măsurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform calcule şi tabel 4).

d, d', D — au semnificaţiile din figura 3; d0 cs czv k — 1 m; — coeficient care ţine seama de particularităţile suprafeţei terenului (cf. tab. 5); — coeficient care ţine seama de existenţa şi particularităţile zonei verzi (cf. tab. 6); — coeficient de directivitate al sursei, considerată pe direcţia normală pe frontul de clădiri; în relaţie se foloseşte: k = 10; k' α1 — coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri; — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei de circulaţie pe care se află punctul de măsurare; α2 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei de circulaţie, opusă punctului de măsurare.
Observaţie : La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „Lext ” se vor avea în vedere următoarele: — sursa ,,i" se consideră punctiformă şi amplasată pe axul fluxului de circulaţie, pe normala la suprafaţa convenţională a frontului de clădiri ce trece prin punctul „A", în care se determină nivelul L i A ; — în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numărul de mijloace de transport caracteristice unei anumite artere fie circulaţie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaţie; corespunzătoare unui sens de circulaţie; — numărul minim de puncte în care se face calculul pentru o porţiune rectilinie a unei artere de circulaţie se obţine împărţind artera în segmente cu lungimea de 20 rn. Pentru fiecare segment se determină cel puţin nivelul de zgomot exterior clădirilor şi nivelul de zgomot la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic:

29

Fig. 3
A – punct de măsurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de clădire şi la 1,50 m faţă de sol) d – distanţa de la limita sursei la punctul de măsurare (m) d' – distanţa de la limita sursei la frontul de clădire lângă care se efectuează măsurarea (m) D – distanţa între fronturile de clădire (m) E1 – sursă de zgomot

30

Tabelul 4
Viteza medie convenţională Înălţimea medie h(m)

Clasa de zgomot, (în dB(A) ), corespunzător traficului pe : τi (s) stradă asfalt 3 4 şine 41 stradă pavată 5 6 3,6

Nr. crt.

0

1

2

1

Trenuri*)

20

(km/h)

Mijlocul de transport

-

70

-

n = nr. de vag.)

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Autoturisme Tramvaie silenţioase Microbuze de exemplu tip TV Motociclete Autobuze simple troleibuze Autobuze articulate Autobuze silenţioase Autocamioane Tramvaie obişnuite Tractoare cu remorcă Tiruri şi

60 35 60 40 40 40 40 60 35 20 60

1,50 3,50 2,25 0,80 3,10 3,10 3,10 2,80 3,50 2,75 4,00

70 ● 80● 75● 85 80 90 75● 90 90 90 90

75 ●

1,2 2

80 • 90 85 95 80 ● 95 95 95

1,2 1,8 1,8 1,8 1,8 1,2 2 3,6 1,2

*) Se au în vedere numai trenurile care circulă paralel cu străzile şi la distanţe sub 25 m faţă de punctul de determinare a nivelului de zgomot LiA • ) Se consideră a fi vehicule uşoare; restul se consideră a fi vehicule grele. — în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaţiilor de calcul ai L i , pentru coeficienţii de
A

absorbţie acustică α1 şi α2 se adoptă valorile de la frecvenţa de 500 Hz.

Nivelurile de zgomot caracteristice surselor considerate „Li1” se rotunjesc, pentru calcul, în cinci clase de zgomot: 70, 75, 80, 85, 90 dB(A); în fiecare clasă se încadrează vehiculele al căror nivel de zgomot caracteristic se abate cu cel mult ±2 dB (A) de la valoarea de definiţie a clasei.
31

Clasele de zgomot în care se încadrează mijloacele de trafic curente ce se deplasează pe arterele de circulaţie din localităţile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 41 şi 5). Valorile coeficientului „cs", în funcţie de natura îmbrăcăminţii rutiere sau suprafeţei terenului, sunt prezentate în tabelul 5. Tabelul 5
Natura suprafeţei cs Piatră cubică 0,85 Asfalt 0,90 Pământ 1,0 Gazon 1,10 Nisip 1,20

Valorile coeficientului „czv" în funcţie de tipul de zonă verde, sunt prezentate în tabelul 6. Se considera numai situaţia, cel mai frecvent întâlnită în zonele urbane, în care zonele verzi cu arbori sunt situate numai între bordura străzii şi fronturile de clădiri (nu şi cazul zonelor verzi existente în spaţii prevăzute pe mijlocul arterei de circulaţie). Tabelul 6
Arbori pe „n” rânduri cu coroane întrepătrunse, cu arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini [n = 1 ...3] 1,4+0,4(n-1) n=1 n=2 n=3 czv — pentru plantaţii de foioase ● vara n=1 n=2 n=3 1,4 1,8 2,2 l,4+0,4(n-l) 1.4 1,8 2,2 1,1+0,1(n-1) ● iarna n=1 n=2 n=3 1,1 1,2 1,3 Arbori pe „n” rânduri cu coroane, neîntrepătrunse [n = 1...3] l,25+0,25(n-l) 1,25 1,5 1,75 1,25+0,25 (n-1) 1,25 1,5 1,75 1,1+0,1(n-1) 1,1 1,2 1,3 1 1 1 Zonă fără arbori [n = 0]

Tipul de zonă verde

“n“

czv — pentru plantaţii de conifere

Czv — zonă cu iarbă sau pământ, etc.

zonă cu iarbă sau pământ, etc.

-

-

1

Valoarea coeficientului de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe o parte a arterei de circulaţie „α1, α2" (α1 pentru frontul de clădiri situat la 2,00 m de punctul de măsurare, α2 pentru frontul de clădiri de pe partea opusă a arterei), care intervine în calculul nivelului de zgomot „Lf", se determină cu relaţia:

α 1, 2 = în care:

ϕ ∑ (α i ⋅ S i ) i =1

n

SA

32

φ — coeficient care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor; φ = 1 — pentru faţade plane;

φ = 1,1 — pentru faţade prevăzute cu balcoane continui; φ = 1,2 — pentru faţade prevăzute cu logii continue; αi — coeficient de absorbţie acustică corespunzător ariei „S t "; se alege din tabelul 7. S A — aria din frontul de clădiri aferentă punctului de măsurare A, alcătuită din „n" arii diferite din punct de vedere acustic „S i ".
(S A = ∑ S i ) i =1 n

Observaţie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienţii α1 şi α2 se află completânduse în formula (2.11), pentru coeficienţii αl, valorile corespunzătoare frecvenţei de 500 Hz.

Aria din frontul de clădire „SA", aferentă punctului de măsurare „A”, se consideră de forma dreptunghiulară, dimensiunile ei caracteristice L ş i H fiind: L = 20 m H=2h în care ,,h" este înălţimea caracteristică a mijlocului de transport „i" conform tabelului 4 (col. 3). În fig. 4 este reprezentată grafic spaţial aria (SA) din frontul de cl ă diri, aferent ă punctului de m ă surare „A". Dreptunghiul de arie „S " se consideră amplasat pe un aliniament ce se determin ă în func ţ ie de aspectul real al frontului de clădiri, după cum urmează: a) Pe reprezentarea în plan a arterei de circulaţ ie (figura 5 ş i figura 5') se duce prin punctul A o paralel ă la axul acesteia, pe care se delimiteaz ă un segment de dreapt ă MN având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M ş i N, marcându-se astfel zona ce se ia în consideraţie. Se traseaz ă un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M ş i direcţia x de-a lungul segmentului MN. b) Fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale cl ădirilor existente în această zonă se înlocuiesc cu segmente de dreaptă echivalente, paralele cu MN, având lungimea egală cu proiecţia tronsoanelor pe segmentul MN ş i fiind amplasate fa ţă de MN la o distan ţă „y" ce se determin ă cu rela ţ ia:

33

Fig. 4

34

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA

Fig. 5

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA

Fig. 5'
35

y=

∫ f ( x)dx
0

1

1

(m)

în care:

f(x) — reprezentarea curbei ce m ărgineş te tronsoanele reale de cl ă diri proiectate pe segmentul MN, într-un sistem de coordonate având ca ax ă Ox segmentul MN ş i ca ax ă Oy perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiectează.

l

— lungimea proiecţiei tronsoanelor reale pe segmentul MN. c) Aliniamentul final se obţine prin translatarea tuturor segmentelor realizate ca la

pct. b) până la ordonata yF care se determin ă cu relaţia:

∑(y l ) yF = i =1 i i

n

∑l i =1

n

i

în care:

y t — distan ţ a determinat ă conform par. b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se încadreaz ă în zona considerată.

lt — lungimea tronsonului „i”
La calculul lui

yF

se ţine seama numai de segmentele corespunzătoare zonelor

construite; în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane, determinate conform par. b) pe porţ iunea de suprapunere se ţine seama numai de segmentul echivalent tronsonului cel mai apropiat de frontul stradal. Faţă de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea nivelului „L iA ", prezentate în figura 3. Valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" pentru faţade plane, corespunz ători ariilor diferite „S i ” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de m ăsurare

„A", sunt prezentate în tabelul 7.

36

Tabelul 7
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 Tipul de element de faţadă 1 Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. Suprafeţe vitrate simple. Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. Spaţii neconstruite. Spaţii verzi : 6.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6. 6 6.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6. 6.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6. 6.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6. * Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate. Observaţie: Valorile 6.1 ... 6.4 sunt valabile: — pentru conifere — in tot timpul anului: — pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire. 1—0,02 n * 1—0,015 n * α faţadă - 0,2 n * α faţadă + 0,15 n * „αi” la frecventa de 500 Hz : 2 0,03 0,02 0,04 0,15 1

Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri, k', se adoptă valorile: a) pe artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire: k' = 10; b) pe artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri; k' = 5 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 4 etaje; k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8 etaje pe cealaltă parte; k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8 etaje pe cealaltă parte; k' = 0 în cazul fronturilor de clădiri cu cel puţin 8 etaje. Distribuţia nivelului de zgomot „L iA " pe verticala frontului de clădiri este conform figurii 6.

37

DISTRIBUŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT Li PE VERTICALA FRONTULUI DE CLĂDIRI

A

a) – Artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire LiA – nivel de zgomot exterior faţadei, calculat conform prevederilor punctului 2.9.1.

Li,hA = LiA – 20 lg

h2 + d 2 d

d – distanţa între sursă şi punctul de măsurare (m)

b) — Artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri. LAi — nivelul de zgomot exterior faţadei, calculat conform relatiilor.
Observaţie: Pe înălţimea „h" nivelul de zgomot poate depăşi „LAi” cu 2 ... 6 dB.

LiA,h = LiA

L

A i ,h

= L − 20 lg
A i

( H − h )2 + d 2 d Fig. 6
38

In cazul prezenţei, de-a lungul arterei de circulaţie a unor ecrane paralele cu axul acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R w >30 dB, nivelul de zgomot „L f" în spatele ecranului se calculează cu relaţia:
LiA = L1 − ∆Lh i

(dB)

în care: ∆Lh — reprezintă atenuarea zgomotului datorită prezenţei ecranelor (dB), ce poate fi determinată cu ajutorul diagramei din fig.7 sau cu relaţia:
Lh = 10lg(20N +3)

(dB)

unde N =



λ

conform fig. 7.

DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA REDUCERII NIVELULUI DE ZGOMOT CU AJUTORUL ECRANELOR LINIARE, PE LUNGIME PRACTIC INFINITĂ

σ = (E1V + VA) - E1A = (a + b) – c

N=

σ 2σ = λ λ
  2

E1 – sursa de zgomot A – punctul de măsurare λ – lungimea de undă a sunetului
Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui λ corespunzătoare frecvenţei f = 500 Hz, (λ = 0,68 m).

Fig. 7
39

Calculul duratei de timp „ti" corespunzătoare traficului, cu relaţia:

acţiunii „i" se face, în cazul

t i = n i . τi în care

(s)

ni — numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „i" care circulă în perioada caracteristică T, pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent (—) τi — timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m, (sec), cf. tabelului 4 (col. 6). Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „n i " care circulă în perioada caracteristică „T”, „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice, conform tabelului 3. Valorile „τi” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze caracteristice, sunt prezentate în tabelul 4 (col. 6). Metoda de calcul prezentată în paragrafele capitolului prezent este exemplificata în Anexa 2 a normativului, printr-un Exemplu de calcul manual al nivelului de zgomot provenit din traficul rutier.

În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimitează unităţi industriale, pieţe, spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting două situaţii caracteristice: A) cazul când sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje şi agregate, evacuări de gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc); B) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de ex. aglomerări de oameni). A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „L i A", într-un punct „A” situat în câmp acustic depărtat faţă de sursă, se calculează cu relaţia: L i A =L WR - l0 lg S - ∆L h în care: L wR — reprezintă nivelul de putere acustică a sursei, în (dB); S — suprafaţa sectorului din sfera de rază „r" şi unghi solid „a” în care are loc răspândurea zgomotului şi pe care este situat punctul „A", în (m2); (dB)

40

∆L h — scăderea de nivel datorită obstacolelor aflate pe calea de propagare a zgomotului de la sursă la punctul „A", în (dB). A.1) În cazul surselor care acţionează în aer liber, în relaţia de mai sus mărimea LwR reprezintă chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (LwR). A.2) În situaţia în care sursele punctiforme de la a) sunt introduse în carcase sau cabine izolante, nivelul de putere radiat se determină cu relaţia: L WR = L W1 - R în care: LW1 — nivelul de putere incident pe suprafeţele interioare ale carcasei sau cabinei de izolare, în (dB); R — indicele de atenuare acustică corespunzătoare carcasei sau cabinei izolante, în (dB); Nivelul „LWI” se determină cu relaţia: LWI = LWS – 10 lgαm în care: LWS - nivelul de putere corespunzător sursei, în (dB); αm – coeficientul mediu de absorbţie acustică corespunzător tratamentelor acustice interioare carcasei sau cabinei izolante. A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”, nivelul de putere corespunzător „LWS” trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora. A.4) Scăderea de nivel „∆L h ” se determină conform calculelor cf. fig.7. B) În cazul surselor repartizate pe suprafeţe mari, nivelul de zgomot „L i A ” într-un punct „A”situat la distanţa „d” faţă de conturul suprafeţei considerate, se determină, în mod diferenţiat în funcţie de caracteristicile surselor considerate: B.a) Pieţe comerciale B.b) Parcaje B.c) Şcoli B.d) Restaurante în aer liber B.e) Terenuri sportive B.f) Gări feroviare B.g) Aeroporturi
41

(dB)

(dB)

B.a) Pieţe comerciale B.a.1. Pieţele comerciale se realizează curent într-una din următoarele soluţii constructive: — pieţe deschise; — pieţe parţial acoperite (cu acoperişuri locale amplasate deasupra meselor1); — pieţe închise. B.a.2. în cazul pieţelor deschise şi a celor parţial acoperite se admite în mod acoperitor că la 1.00 m distanţă de conturul pieţei se înregistrează un nivel de zgomot echivalent de 75 dB(A) B.a.3. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe şi coeficienţii „c zv ” care ţin seama de existenţa şi particularităţile unor eventuale zone verzi (cf. tabelul 6 din prezentul normativ), se determină acoperitor cu diagramele din fig. 8. În această figură distanţa ,,d" se măsoară pe perpendiculara dusă din pct. „A" de măsurare considerat, până la conturul pieţei. Se menţionează că pentru distanţe mai mici de 10 m faţă de conturul pieţei, nu se înregistrează scăderi de nivel faţă de valoarea de referinţă de 75 dB(A). B.a.4. În cazul amplasării de locuinţe noi în vecinătatea unor pieţe comerciale, existente, se recomandă că acestea să fie construite la distanţe de minimum 50 m de conturul pieţei; iar în cazul amplasării clădirilor la distanţa minimă (50 m), recomandată, sau la o distanţă mai mică de 50 m, se impune alegerea unor măsuri suplimentare de protecţie prin: — prevederea de ecrane naturale (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane întrepătrunse) sau artificiale între pieţe şi frontul de clădiri; — proiectarea clădirilor astfel încât zonele ce impun niveluri reduse de zgomot, să fie orientate spre partea opusă pieţei;

— izolarea suplimentară, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona pieţei. B.a.5. În cazul amplasării de pieţe noi în vecinătatea unor zone cu locuinţe existente, se recomandă a se corela (cf. fig. 8) distanţele cu existenţa sau prevederea de zone verzi între locuinţe şi noua piaţă şi proiectarea, din punct de vedere al izolării acustice, a faţadelor clădirii noii pieţe. B.a.6. Ca informaţie cu caracter orientativ, nivelurile de zgomot caracteristice activităţilor comerciale curente, ce au loc în pieţe, sunt prezentate în tabelul 8.

42

Fig. 8

43

Tabelul 8
Nivel de zgomot caracteristic, în dB(A), măsurat: Tipul 1 de piaţă Activităţi comerciale curente în partea la 1.00 m distanţă centrală a pieţei de locul activităţii la 1.00 m distanţă in exterior, de conturul pieţei

Deschisă

Activitate curentă (in principal zgomot produs de aglomerarea de oameni) Activitate curentă (în principal zgomot produs de aglomerare de oameni) Activitate curentă (în principal zgomot produs de aglomerarea de oameni)

68 ... 74

68 ... 76

68 ... 72

Parţial acoperită

71 ... 77

71 ... 78

71 ... 75

Acoperită*)

73 ... 79

73 ... 79

65 ... 70

*) Sporul de nivel de zgomot reflectă numai aportul suprafeţelor de acoperire. **) în funcţie de activităţile specifice acesior tipuri de pieţe, — de ex.: transportare mărfuri cu cărucioare, descărcare lăzi şi transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. — nivelul de zgomot caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunzător activităţilor curente, prezentat în tabel.

B.b) Parcaje B.b . l . Parcajele pentru vehicule se diferenţiază în funcţie de tipul vehiculului în: — parcaje pentru autoturisme; — parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare); şi mijloace de transport în comun. B.b.2. Parcajele pentru autoturisme se realizează într-una din următoarele variante: — parcaje deschise (neacoperite); — parcaje parţial acoperite; — parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în clădiri special construite. In funcţie de numărul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în acest sens, parcajele deschise şi cele parţial acoperite se clasifică, la rândul lor în: — parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme); — parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme).
44

B.b.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9. Tabelul 9 Tipul de parcaje • mic • mare Nivel de zgomot caracteristic 80 85 dB(A)

*) Se consideră că în decurs ele o oră i n t r ă , sau ies din parcaj, mai mult de 50% din numărul maxim posibil de autoturisme.

B.b.4. În cazul parcajelor deschise şi a celor parţial acoperite amplasate lângă instituţii sau unităţi productive — în zone unde nu sunt prevăzute sau executate locuinţe — nivelul de zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 615686), se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9. În cazul parcajelor amplasate în zone rezidenţiale, nivelul de zgomot echivalent (corespunzător perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este micşorat cu 5 dB(A). B.b.5. Scăderea nivelului de zgomot echivalent (faţă de valorile prevăzute la pct. b.4) în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8 în care ,,d" reprezintă distanţa de la conturul parcajului la punctul de măsurare. B.b.6. În cazul realizării unor ansambluri de locuinţe noi ce includ parcaje mici (deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme, se recomandă ca locuinţele să fie amplasate considerându-se măsuri de protecţie acustică cum sunt: — prevederea de zone verzi (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane întrepătrunse) între parcaje şi fronturile de clădiri delimitatoare; — proiectarea clădirilor astfel încât partiurile să prezinte încăperile pentru odihnă amplasate în partea opusă parcajelor; — izolarea specială, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona parcajelor. Se recomandă evitarea amplasării parcajelor mari (parcaje deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezidenţiale. B.b.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) şi mijloacelor de transport în comun, se caracterizează prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu 90 dB(A), corespunzătoare perioadelor de timp în care se desfăşoară activitate de vârf. Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschisă sau parţial acoperită, în zonele rezidenţiale.
45

În cazul executării acestui tip de parcaje în varianta închisă (garaje, depouri), se recomandă ca accesul în interiorul parcajului să fie amplasat pe o latură a construcţiei situată în vecinătatea unei zone în care nu sunt amplasate clădiri de locuit. B.c) Şcoli, grădiniţe B.c . l . Principalele surse de zgomot, în cazul grădiniţelor, şcolilor generale şi a liceelor, le reprezintă: — activităţile elevilor în timpul recreaţiilor; — programele sportive (care se pot desfăşura cu sau fără spectatori). B.c.2. Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recreaţiilor) ce se înregistrează la 1,00 m distanţă de conturul spaţiilor afectate activităţilor elevilor în perioada recreaţiilor variază între 78...83 dB(A)1.
Obs. Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice şi pentru grădiniţe şi spaţii de joacă.
1

Valori rezultate din măsurători echivalente în şcoli de 8, 16, 24 clase, precum şi în unele licee având 44 clase din

municipiul Bucureşti; aceste valori nu indică o lege fermă de variaţie a nivelului de zgomot în funcţie de capacitatea şcolii.

Nivelurile de zgomot caracteristice ce se înregistrează în timpul activităţilor sportive (la cca. 1,00 m distanţă de conturul spaţiului destinat acestora) variază, în cazul celor ce se desfăşoară fără spectatori, între 70 ... 75 dB(A) (exemplu: ore de educaţie fizică desfăşurate sub supravegherea profesorilor). În cazul unor activităţi sportive la care pot participa cel mult 200—300 spectatori, nivelul de zgomot caracteristic (determinat ca nivel de zgomot echivalent pe durata desfăşurării activităţii) variază între 78 ... 90 dB(A). B.c.3. În cazul în care considerăm ca sursă de zgomot activitatea elevilor în timpul recreaţiilor sau programele sportive fără spectatori, se admite în mod acoperitor, că nivelul de zgomot echivalent (pentru perioada de timp diurnă) înregistrat la 1,00 m distanţă de conturul spaţiilor destinate acestor activităţi, este de 75dB(A). În cazul considerării ca sursă de zgomot a activităţilor sportive cu spectatori, nivelul de zgomot echivalent este de 85 dB(A). B.c.4. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8. B.c.5. Pentru respectarea condiţiei de zgomot la faţada clădirii unei şcoli amplasată lângă o arteră de circulaţie, în funcţie de orarul şi tipul activităţilor desfăşurate

46

în diferitele încăperi ale clădirii, este necesară şi verificarea nivelului de zgomot L10, pentru orele de trafic intens. B.c.6. în scopul protejării concomitente a vecinătăţilor instituţiilor de învăţământ de poluarea sonoră provenită din incintele şcolare, cât şi a instituţiilor de învăţământ de poluarea sonoră provenită din mediul urban, se recomandă adoptarea unui complex de măsuri prezentate în mod principal în fig. 9.

Observaţii la fig. 9: —Amplasarea şcolii faţă de artera principală de circulaţie se va face astfel incât sălile de cursuri să fie protejate de zgomotul de trafic prin spaţii de gardă, zone verzi (de tip b) şi coridoare tampon. —Partiul şcolii şi planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele să fie amplasate spre terenul sportiv şi spaţiile din curte, destinate activităţii elevilor în recreaţii. —Terenul sportiv va fi încadrat de o zonă verde (de tip a.1) zonă ce are rol de ecran acustic şi de suprafaţă fonoabsorbantă (suprafaţă ce împiedică amplificarea zgomotului provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pereţii şcolii): se recomandă o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recepţionarea zgomotului (produs în timpul desfăşurării activităţilor sportive) în sălile de cursuri. — Fronturile de clădiri de locuinţe se vor amplasa în vecinătatea laturilor - incintei şcolare, adiacente spaţiilor ocupate de sălile de cursuri.

47

a, a1 – zonă verde, cu lăţime minimă de 2 – 3 m, formată din arbori pe 1, 2 rânduri, cu coroane întrepătrunse; b – zonă verde, cu lăţime minimă de 6 – 8 m, formată din arbori pe două sau mai multe rânduri, cu coroane întrepătrunse şi arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini; c d e f g – spaţiu destinat activităţii elevilor în recreaţie; – teren sportiv; – coridorul şcolii; – spaţiu ocupat de sălile de cursuri; – latură (opacă) a construcţiei (neprevăzută cu ferestre sau deschideri de alt tip);

–|–|– – locuri de intrare/ieşire în/din şcoală (intrarea principală în şcoală nu se prevede spre artera principală de circulaţie).

Fig. 9
48

B.d) Grădini — restaurant B.d.l. Grădinile-restaurant se realizează curent în una din următoarele soluţii constructive: — în terase special amenajate, obicei restaurante la parter; — în curtea sau pe terenurile aferente unor imobile cu funcţiune strictă de restaurant, amplasate pe artere de trafic sau în parcuri. B.d.2. Nivelurile de zgomot caracteristice activităţilor curente din restaurant sunt prezentate în tabelul 10. Tabelul 10
Nr. crt Tipul de activitate Activitate curentă, între orele 20 ... 22 Muzică amplificată electronic Mic grup orchestral alcătuit din vioară si pian sau acordeon Nivel de zgomot caracteristic 72 ... 74 96 80 Observaţii Înregistrări în diferite poziţii, lângă mesele ocupate de consumatori Înregistrări la 1.00 m distanţă de boxe Înregistrări la 1.00 m distanţă de grupul orchestral

amplasate lângă imobilele etajate, având de

grădinile-

1 2 3

B.d.3. Pentru activitatea curentă desfăşurată într-o grădină restaurant se admite, în mod acoperitor, un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A). Pentru grădini-restaurant în care activează grupuri orchestrale se admite ca nivel de zgomot echivalent cel prevăzut în tabelul 10. B.d.4. În cazul unor grădini-restaurant în care nu activează grupuri orchestrale, scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8. Pentru grădinile-restaurant în care activează grupuri orchestrale, scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se determină în mod aproximativ, conform prevederilor de calcul in cazul surselor punctiforme. B.d.5. În scopul limitării răspândirii zgomotului provenit de la grădinilerestaurant se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:
— În cazul amplasării grădinilor-restaurant lângă imobile etajate destinate locuinţelor: realizarea lor fără formaţii orchestrale şi numai cu condiţia acoperirii spaţiului de serviciu cu o copertină totală, caracterizată printr-un indice de izolare acustică la zgomot aerian, R w ≥ 35 dB. — Realizarea de grădini-restaurant lângă hoteluri, cu adoptarea unor soluţii de protecţie a camerelor, cum ar fi cele prezentate în figura 10.

49

Fig. 10

50

Orchestrele vor fi amplasate în spaţii special protejate, avându-se în vedere atât limitarea nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât şi împiedicarea răspândirii zgomotului la eventualele locuinţe amplasate zonă; în acest sens, între grădina-restaurant şi clădirile locuite, trebuie prevăzute spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau artificiale. - Realizarea de grădini-restaurant în unităţi specializate, în exclusivitate, în alimentaţie publică, adoptându-se obligatoriu soluţii de protecţie, împotriva răspândirii zgomotului spre eventualele fronturi de clădiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste soluţii constau în principiu în prevederea unor spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau artificiale.

B.e) Terenuri sportive şi stadioane B.e.l. Prezentul paragraf se referă la terenurile sportive nedotate cu tribune sau spaţii pentru spectatori şi stadioane cu 1 ... 4 tribune, cu 500 ... 70 000 locuri pentru spectatori. B.e.2. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activităţi sportive sunt prezentate în tabelul 11. B.e.3. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunzătoare perioadelor de timp caracteristice diurne), în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaţii pentru spectatori, pot fi considerate cele indicate în tabelul 11. Tabelul 11
Tipul de activitate sportivă Tenis Volei Handbal Fotbal, rugby Atletism, box Nivel de zgomot caracteristic*) 65... 68 68... 70 70...72 75 Se înscrie de obicei in zgomotul de fond

*) Punctul de măsurare la 1.00 m distanţă de conturul terenului.

Scăderea nivelului de zgomot echivalent în funcţie de distanţă se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8. B.e.4. în cazul stadioanelor, nivelul de zgomot maxim produs de spectatori (determinat pe perimetrul tribunei) variază între 90 ... 100 dB(A), în funcţie de numărul de spectatori, aşa cum se indică în diagrama din fig. 11. La calculul nivelului de zgomot, înregistrat într-un anumit punct „A" aflat pe perimetrul tribunei se ia în considerare numărul spectatorilor aflaţi în tribună, la distanţa de max.125 m de punctul considerat. B.e.5. Nivelul de zgomot echivalent produs de spectatori se determină în funcţie de valorile extrase din diagrama — fig. 11, ţinându-se seama de procentul de timp pe care îl
51

reprezintă activităţile sportive în raport cu perioada de timp caracteristică, prevăzută în STAS 6156-86. B.e.6. Scăderea nivelului de zgomot în jurul terenurilor sportive, nedotate cu tribune sau spaţii pentru spectatori, în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8. B.e.7. încadrarea stadioanelor în ansamblurile urbane şi prevederea măsurilor de protecţie acustică se va face numai cu concursul unor instituţii de specialitate.

Fig. 11

B.f) Gări feroviare B.f . l . Nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare având valori foarte ridicate (mai mari de 90 dB(A)), se recomandă amplasarea, încă din faza de proiectare, atât a magistralelor de cale ferată cât şi a gărilor în zonele periferice ale oraşelor, evitându-se vecinătatea cu zonele rezidenţiale, prevăzându-se distanţe cât mai mari între locuinţe şi cale ferată. B.f.2. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se calculează cu ajutorul diagramelor din fig. 8. B.f.3. în vederea obţinerii unei economii de spaţiu, se recomandă aplicarea de ecrane artificiale de protecţie de-a lungul căilor ferate.
52

B.g) Aeroporturi B.g . l . În cazul aeroporturilor studiile, în vederea amplasării de clădiri rezidenţiale în apropierea lor, se fac pe baza hărţilor de zonare acustică, în funcţie de zgomotul produs de avioane la sol şi pe culoarele de zbor. Hărţile acustice ce prezintă nivelurile de zgomot, utilizate atât la proiectarea aeroporturilor cât şi la amplasarea construcţiilor, vor fi întocmite de specialişti în domeniul acusticii urbane. B.g.2. La proiectare se vor avea în vedere prevederile standardelor STAS 10183/1, ... 4—75, iar pentru cazul amplasării unui aeroport nou lângă o localitate, avându-se în vedere nivelul ridicat de zgomot prezentat de acesta, scăderea nivelului de zgomot raportat la distanţă se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din fig. 8. B.g.3. Se recomandă: — evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localităţilor ; — prevederea de distanţe urbane; — plantarea de zone verzi (arbori, arbuşti) pe parcursul distanţelor între zonele urbane şi aeroporturi, cu condiţia asigurării, siguranţei traficului de zbor; — amplasarea zonelor rezidenţiale de locuit dincolo de limitele izobarelor de zgomot din hărţile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de 55 dB, respectiv 60 dB(A); — adoptarea de măsuri administrativ-legislative de protecţie împotriva poluării fonice provenită din traficul aerian, metode detaliate la capit. I.1.2.b)1. din prezentul normativ. corespunzătoare între aeroporturi şi zonele

Nivelul zgomotului de fond, pentru intervalul de timp din perioada caracteristică în care nu intervin acţiuni de tipul celor nominalizate la capit. II.1.2.2, se consideră că este egal cu 50 dB(A), respectiv Cz45, pentru străzi de categorie tehnică I şi II, şi egal cu 40 dB(A), respectiv Cz35, categorie tehnică III şi IV. Indicele de atenuare acustică corespunzătoare elementului de faţadă, ,,R(f)", se calculează conform prevederilor din Normativul C 125-2005. pentru străzi de

53

III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian) In cazul proiectarii zonelor urbane din punct de vedere al protectiei impotriva zgomotului, precum s-a aratat in capitolele I si II din prezentul normativ, tipurile şi caracteristicile acustice ale materialelor şi echipamentelor de protecţie împotriva zgomotului în zone urbane, - pentru faţadele clădirilor, pentru bariere acustice, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian etc. -, au un efect important in reglarea nivelului de zgomot perceput la receptor. În domeniul Acusticii construcţiilor selectarea soluţiilor pentru elementele de compartimentare ale construcţiilor, în cazurile concrete ce se pot analiza pentru proiectare, modernizare etc. sau cazuri de clădiri existente, se efectuează după ce s-au definit clar activităţile ce se desfăşoară în unităţile funcţionale ale clădirilor, nivelurile de zgomot specifice acestora, nivelurile de zgomot specifice vecinătăţilor acestora, nivelurile de zgomot specifice vecinatatilor caladirilor, apoi comparându-se valorile nivelurilor de zgomot necesare pentru realizarea parametrilor acustici recomandaţi de reglementări cu caracteristicile acustice ale diferitelor tipuri de elemente de compartimentare exterioara. În urma acestor analize se definesc soluţiile optime necesare a se adopta pentru cazurile analizate. Se menţionează că se analizează amplasarea în zona urbană a clădirilor şi amplasarea pe diferite categorii de străzi, în funcţie de acestea şi de nivelurile de zgomot specifice diferitelor activităţi ce se desfăşoară în unităţi funcţionale, se stabilesc caracteristicile acustice (indici de izolare la zgomot aerian, Rw ) necesare pentru pereţii de faţade ai diferitelor tipuri de clădiri. Caracteristicile acustice, indicii de izolare la zgomot aerian, Rw , în dB, pentru elementele de construcţii de faţadă, în funcţie de categoria tehnică a străzilor pe care sunt amplasate clădirile sunt prezentate în Anexa 1, tabelul A.1.6., din prezentul normativ.

Materialele uzuale folosite pentru realizarea fatadelor plane ale cladirilor au valori ale coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz, - folositi pentru calculul nivelului de zgomot, Lext(f) intr-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunzători ariilor diferite „S i” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de măsurare „A", (conf. capit. II.1.2.2.), - conform celor prezentate în tabelul 12.

54

Tabelul 12
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 Tipul de element de faţadă 1 Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. Suprafete parapeti de beton, tencuite Suprafeţe vitrate simple. Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. „αi” la frecventa de 500 Hz : 2 0,03 0,02 0,03 0,04 0,15

In cazul spatiilor neconstruite si a spatiilor verzi aflate intre sursa de zgomot si receptor, valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz, sunt prezentati in tabelul 13. Tabelul 13
Nr. crt. 0 1 Spaţii neconstruite. Spaţii verzi : 2.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6. 2 2.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6. 2.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6. 2.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6. * Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate. Observaţie: Valorile 2.1 ... 2.4 sunt valabile: — pentru conifere — in tot timpul anului: — pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire. 1—0,02 n * 1—0,015 n * α faţadă - 0,2 n * α faţadă + 0,15 n * Tipul de element de faţadă 1 „αi” la frecventa de 500 Hz : 2 1

Influenta diferitelor tipuri de bariere (ecrane) acustice în combaterea zgomotului urban, se determina prin analiza eficienţei acestora, care se explică datorită efectului de reducere a

nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 10.). Barierele acustice artificiale sunt obstacolele solide care se amplaseaza de-a lungul străzilor, de obicei in lungul autostrăzilor, pentru a proteja cladirile din zonele rezidenţiale invecinate, de zgomotul produs de circulaţia din traficul rutier. In cazul amplasării de bariere acustice pe ambele părti ale unei autostrazi, pentru a nu apare efectul de mărire a nivelului de zgomot intre cele două laturi datorită reflexiilor, se recomandă ca pe partea dinspre trafic a barierei acustice aceasta sa fie realizată din materiale fonoabsorbante.
55

Înălţimea barierelor se recomandă a fi limitată la maxim 8 metri, din motive structurale şi estetice (Fig. 12).

Fig. 12: Barieră acustica înclinată.

Barierele acustice se proiecteza şi construiesc astfel încît să fie o combinaţie vizuală agreabilă pentru si fata de împrejurimile lor. Densitatea superficială a barierei-ecranului se alege de cel puţin 10 kg/m2, astfel încât structura barierei acustice sa aiba o izolarela zgomot aerian Rw de cel puţin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând de înălţimea şi lungimea barierei. Barierele (ecranele) acustice vor avea structuri cu parametrii fizico-mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări. Materialele din care se realizează aceste bariere de izolare a zgomotului pot fi: - materiale opace (plăci metalice, materiale lemnoase, plăci de azbociment, zidărie de cărămidă, beton armat, oţel, aluminiu, beton şi foaie de acrylic, etc.); - materiale transparente (foi de sticlă şi elemente de sticlă, plexiglas etc.). În fig. 13 ... 16 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din diferite materiale.

56

Fig. 13: Ecrane acustice din elemente cu suprafeţe disipatoare

Fig. 14: Barieră acustică din elemente ceramice - vedere şi secţiuni -

57

Fig. 15: Barieră acustică din lemn - vedere şi sectiuni sistem constructiv - detaliu -

58

Fig. 14: Barieră acustică din elemente de beton - vedere şi secţiuni -

Se menţionează că cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt clădirile dispuse, sub formă de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea reducerii nivelului de zgomot asigurată de ecranele-clădiri poate să atingă 25 ... 30 dB(A). Ca bariere-ecrane se vor utiliza clădiri cu destinaţii diferite (dar nu locuinţe), proiectate şi izolate corespunzător din punct de vedere acustic. In cazul cailor de rulare pe sine, in Anexa 3 sunt prezentate exemplificativ cateva tipuri de sisteme de sine folosite la realizarea galeriilor de metrou.

59

IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea nivelurilor de expunere la zgomot : - evaluarea nivelului de zgomot; - evaluarea nivelului de vibraţii; - compoziţii spectrale specifice. IV.1. Evaluarea nivelului de zgomot Pentru analiza zgomotului produs în ansamblurile urbane, este necesară determinarea nivelului echivalent global provenit de la surse având, în general, un caracter aleator şi a nivelului specific unei anumite surse, mobile sau fixe. a. Metode de determinare Metodele de determinare, în ambele cazuri, sunt sintetizate în standardul românesc STAS 6161/3 "Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metodă de determinare", corespondent cu normele ISO şi EN în vigoare, cu SR ISO 1996-1:1995 «Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător. Partea 1 : Mărimi şi procedee de bază.» şi HG 321/2005 privind zgomotul ambiant, pentru perioade stabilite, de zi, seară şi noapte. • Nivelul de zgomot echivalent global, Lech (care se obţine prin măsurare, global, în dB(A), sau pe componente în anumite benzi de frecvenţă, în dB), foloseşte în funcţie de scopul măsurării, la determinarea: - nivelului de zgomot exterior clădirilor; - nivelului de zgomot la bordura trotuarului; - nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane; - nivelului de zgomot la limita incintei; - nivelului de zgomot în interiorul incintei. • În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaţii specifice, prezintă importanţă analiza valorilor cu semnificaţie statistică, cum sunt L10 (nivel de zgomot de vârf, care este depăşit în numai 10% din perioada de timp considerată), L50 (nivel de zgomot mediu) şi L90 (nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot de trafic, TNI, care exprimă mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în funcţie de distribuţia statistică a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice: TNI = 4 (L10 - L90 ) + L90 - 30 (dB) • Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplasează pe partea carosabilă sau pe căile cu şine poziţionate pe străzi, se determină: - nivelul de zgomot corespunzător regimului curent de circulaţie (LC);
60

- nivelul de zgomot corespunzător accelerării (LA); - nivelul de zgomot corespunzător frânării (LF); - nivelul de zgomot corespunzător plecării din staţie (LPS); - nivelul de zgomot corespunzător sosirii în staţie (LSS); - nivelul de zgomot produs în regim staţionar (LS); - nivelul de zgomot corespunzător evacuării gazelor (LEG); - nivelul de zgomot corespunzător semnalizării acustice (LCX). • Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o sursă fixă aflată într-o incintă, se determină: - nivelul de zgomot la limita incintei; - nivelul de zgomot în interiorul incintei. În cazul zgomotului aerian produs de avioane pe aeroporturi, normele romanesti STAS 10183-1/75 şi STAS 10183-4/75, cuprind următoarele prevederi generale specifice: - Standardul STAS 10183-1/75 se referă la supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi şi în vecinătatea acestora şi stabileşte metoda de măsurare a nivelurilor de zgomot. - Prin supravegherea zgomotului se înţelege măsurarea continuă a nivelurilor de zgomote produse de avioane în cadrul activităţii unui aeroport. Supravegherea implică efectuarea zilnica a unui număr mare de măsurări pentru obţinerea unei indicaţii asupra nivelului de zgomot. - Scopul supravegherii zgomotelor produse de avioane este de a interveni pentru respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot prevăzute în STAS 10183/4-75. Metodologia de măsurare presupune următoarele: Cu ajutorul unor echipamente acustice speciale se înregistrează nivelurile instantanee de zgomot percepute (PNL) care stau la baza calculului aproximativ al nivelurilor de zgomot percepute efective (EPNL), exprimate în dB (EPNdB), prin aplicarea unor corecţii pentru iregularităţile spectrale şi pentru durata zgomotului. Metoda pentru calculul nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) este prevăzută în STAS 10183/2-75. Caracteristicile aparaturii de măsurare şi faptul că aparatura de înregistrare şi aparatele indicatoare trebuie să respecte prevederile recomandării CEI 179 privind caracteristicile dinamice ale aparatului indicator. Microfoanele utilizate pentru supravegherea nivelurilor de zgomote trebuie astfel amplasate încât axa de sensibilitate a acestora să fie orientata în direcţia care poate da cantitatea maximă de informaţii. Poziţia microfoanelor trebuie astfel aleasă încât să nu existe nici un obstacol deasupra unui plan orizontal care trace prin centrul microfonului şi care ar influenţa câmpul sonor produs de avion. Rezultatele obţinute prin calcularea nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) se înscriu într-o diagramă având în abscisă timpul iar în ordonată EPNdB.
61

Prevederile specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice pentru principalele oraşe ale ţării se referă la : Stabilirea cadrului general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile." Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în special în: a) zonele construite; b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare; c) zonele liniştite din spaţii deschise; d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot. În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora. Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte). Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule. În unele cazuri, în completare faţă de L(zsn) şi L(noapte) şi, unde este cazul, L(zi) şi L(seară), se determină şi indicatori suplimentari de zgomot, speciali şi a unor valori limită corespunzătoare acestora, în următoarele situaţii: a) când sursa de zgomot considerată emite o perioadă scurtă de timp (de exemplu, mai puţin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor de seară dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an); b) când media numărului de evenimente sonore, în cursul uneia sau al mai multor perioade considerate, este foarte mică (de exemplu, mai puţin de un eveniment sonor pe oră); c) când componentele de joasă frecvenţă ale zgomotului sunt importante; d) când se are în vedere o protecţie suplimentară în timpul zilelor de sfârşit de săptămână sau într-o perioadă particulară a anului; e) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de zi; f) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de seară; g) când există o combinaţie a zgomotelor din surse diferite; h) în cazul unei zone liniştite în spaţiu deschis;
62

i) în cazul unui zgomot conţinând componente tonale puternice; j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv; k) în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecţia în perioada de noapte, caz în care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot). b. Aparatura de măsurare Pentru determinarea prin măsurări in situ a mărimilor acustice, de ex.: Lech, L10, L(zsn), L(zi), L(seară), L(noapte), L(seară), etc. tehnica de măsurare utilizată, de exemplu aparatura, numărul de poziţii ale microfoanelor, numărul şi durata intervalelor de timp de măsurare, depind de natura surselor sonore şi a receptorilor precum şi de semnificaţia rezultatelor pentru utilizarea terenului din zona urbană analizata. Sistemul de aparate de măsurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de presiune ponderată A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, şi în concordanţă directă cu nivelul de presiune acustică ponderată A, continuu, echivalent. Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent în mediul urban, sunt: 1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condiţii de mediu şi caracteristici geometrice ale zonelor investigate. 2. analizoare de frecventă portabile (tipuri 2143, 7637 şi 2144) bazate pe filtre numerice pentru măsurări acustice şi de vibraţii, pe teren în timp real şi în laboratoare. Aceste analizoare oferă operatorului posibilitatea utilizării lor, în diverse moduri, după cum urmează: ∗ Analize de 1/1, 1/3, 1/12 şi 1/24 octavă; ∗ Operaţii în timp real 1/3 octavă, până la 2,4 kHz (canal simplu) şi 11,2 kHz (bicanal); ∗ Domeniu dinamic variabil, în funcţie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB); ∗ Rata înregistrării până la 1000 spectre/secundă (canal simplu) şi 500 spectre/secundă (bicanal); ∗ Capacitate de înmagazinare echivalentă la 512 sau 538 spectre de 1/3 octavă; ∗ Viteză excepţională a prelucrării. 3. sisteme de înregistrare: 3.1. - analizoare statistice ale mărimilor specifice acusticii construc-ţiilor, ce lucrează cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare, portabile, uşor manevrabile "in situ". 3.2. - înregistratoare ale nivelului de intensitate sonoră, (tipul 4437), ce efectuează măsurări simultane ale intensităţii sonore, vitezei particulelor, efectuează analize ponderate A şi liniare, prezintă prin afişaj electronic puterea sonoră a valorilor înmagazinate etc. Pentru măsurări rapide se folosesc sonometre integratoare de precizie, Bruel&Kjaer tip 2250, tip 2260, de clasa 1 conform indicatilor din Publicaţia CEI 651 si categoria P conform
63

specificaţiilor din Publicaţia CEI 804, care realizeaza performante privind ponderări în timp, frecvenţă, “A” şi toleranţe specifice, si măsurarea nivelurilor de expunere acustică corespunzătoare evenimentelor discrete. Cu aceste sonometre se efectuează măsurări ale zgomotului din mediul înconjurător, rezultatele fiind indicate pe scale sau ecrane conţinute în instrument. Sonometrele au următoarele caracteristici principale: - înregistrare liniară; - ponderare "A", "B", "C" şi "D"; - răspuns eficace "rapid", "încet", "impuls" şi "vârf"; - domeniu de măsură de la 14 dB(A) la 145 dB(A); - posibilitatea de determinare a valorii Lech pentru o perioadă fixată de la 60 secunde la cca. 3 ore; - indicarea nivelului expunerii la zgomot (SEL); - măsurarea nivelului de presiune sonoră instantaneu eşantionat fiecare secundă (conform cu standardul japonez); etc. De asemenea, în anumite cazuri, pentru înregistrări, pot fi folosite magnetofoane portabile, rezultatele obţinute fiind prelucrate în laborator. IV.2 Evaluarea nivelului de vibraţii In mediul urban protectia constructiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu incadrarea acestora in limitele prevazute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu amortizori elastici.

Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al protecţiei împotriva vibraţiilor se face conform normelor in vigoare privind raspunsul dinamic al constructiilor la solicitari de tip vibratoriu si presupune în principal adoptarea unui complex de măsuri de reducere a nivelului vibraţiilor transmise prin teren, produse de surse vibratorii, şi de împiedicare a propagării acestora spre clădirile adiacente. Determinarea nivelului vibraţiilor se face pe baza măsurărilor directe. Sistemele de înregistrare a vibraţiilor, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: - să fie compatibile cu semnalele livrate de traductori sau de condiţionatoarele de semnal ; - să aibă un nivel dinamic suficient astfel încât să permită înregistrarea unor semnale de diverse amplitudini;
64

- să permită înregistrarea digitală astfel încât datele să poată fi prelucrate după înregistrare cu pachetul de programe ce face obiectul aplicaţiei; - să aibă o rată de eşantionare dublă faţă de frecvenţa maximă de interes 100 Hz, adică minim 200 Hz; - să permită eventual înregistrarea continuă pentru mai multe canale pentru a asigura o monitorizare de durată; - să furnizeze datele de ieşire într-un format transparent. Măsurările se vor face de către specialişti, cu aparatură tehnică specială caracteristică. Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate, pentru obţinerea de valori ale acceleraţiilor, vitezelor si deplasărilor terenului/construcţiei. In mediul urban protecţia construcţiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora in limitele prevăzute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu amortizori elastici. Pentru a putea controla propagarea vibraţiilor de la sursă către clădiri, se recomandă alegerea de soluţii constructive cu atenuare mare a vibraţiilor. În cazul unor sisteme rutiere mărginite de clădiri importante ce trebuie protejate împotriva vibraţiilor provenite din trafic, se vor adopta măsuri speciale, de la caz la caz,. IV.3 Compoziţii spectrale specifice. Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în continuare: Zgomotul provenit din traficul rutier se obţine prin analiza spectrelor de zgomot, prezentate exemplificativ în fig.17. pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe pneuri şi în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe şine.

65

Fig.17 Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule rutiere pe pneuri

Spectrele medii de zgomot caracteristice vehiculelor conţin în special componente de joasă frecvenţă, în cazul autoturismelor şi troleibuzelor şi componente de frecvenţă medie şi joasă, în cazul autobuzelor, autocamioanelor, motocicletelor şi tramvaielor. O sursă de zgomot şi vibraţii de natură mecanică, aerodinamică, electromagnetică etc. o constituie trenurile, metrourile, deci mijloacele de transport pe cale ferată. Zgomotul produs se datorează structurii preponderent metalice, rulării roţilor pe şine, curburii diferite a căilor de rulare, opririlor, pornirilor şi variaţiilor de viteză în timpul mersului. Sursele de zgomot şi vibraţii sunt atât exterioare cât şi interioare caroseriilor considerate ale vehiculului. Spectrele de frecvenţă a zgomotului provenit de la mijloacele de trafic feroviar sunt ilustrate exemplificativ în fig.18.

66

Fig.18 Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule pe şine

Spectrele medii de zgomot caracteristice traficului feroviar conţin, în principal, componente de frecvenţe joase şi medii. Nivelul de zgomot produs de traficul feroviar se determină în decibeli, în gama de frecvenţe centrale de o octavă sau de treime de octavă de : 31,5 ; 63 ; 125 ; 250 ; 500 ; 1000 ; 2000 ; 4000 şi 8000 Hz ca şi pe filtrul de ponderare A când se obţin dB(A).

Pentru a se aprecia disconfortul produs de traficul feroviar, se menţionează că nivelul zgomotului provenit de la garniturile de trenuri poate atinge 80 ... 85 dB(A) la 7,5 m de calea ferată (pentru viteza de 60 km/h). În unele situaţii defavorabile, specifice metroului, zgomotul propagat în locuinţe poate atinge valori de 40 ... 45 dB(A).

Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe Autostrada A2, la ieşirea din Bucureşti, sunt prezentate exemplificativ în continuare, in fig. 19, 20, 21:

67

Fig. 19

68

Fig. 20

69

Fig. 21
70

O altă importantă sursă de zgomot, caracteristică marilor aglomerări urbane, o reprezintă traficul aerian. La aeronave, funcţionarea motorului şi a sistemelor anexe (elice, eşapament etc.) reprezintă sursa specifică de poluare fonică. Intensitatea şi componenţa spectrală a zgomotului diferă în funcţie de tipul motorului, respectiv tipul aeronavei. În general, avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecvenţe joase (în domeniul 80 ... 200 Hz), la care se adaugă un număr însemnat de armonice superioare (ce pot avea frecvenţe de ordinul kHz-ilor), cu amplitudine ce scade pe măsura creşterii frecvenţei. În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimitează unităţi industriale, pieţe, spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting două situaţii caracteristice: - cazul când sursele pot fi considerate, practic, punctiforme (utilaje şi agregate, evacuări de gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc.); - cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de exemplu: aglomerări de oameni). Nivelul de zgomot al acestor surse se determină şi controlează astfel încât în punctele aflate la limita incintelor, să se poată respecta nivelurile limită admisibile prevăzute în normele legale în vigoare. Caracteristicile specifice spectrale si de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte urbane sunt prezentate în capit. II:1.2.2. din prezentul normativ. Spectre de vibraţii ale unor surse de vibraţii urbane sunt prezentate exemplificativ în continuare, pentru un caz de amplasament: Masurarile de vibartii au fost realizate în Bucureşti, pe deschidrea Podului Grand situata intre Calea Grivitei si zona de trafic CFR. Punctele de masura au fost alese astfel: (1) la nivelul terenului la cota inferioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii ; (2) la cota superioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii la baza grinzilor tablierului; (3) la jumatatea deschiderii a doua grinzi ale tablierului. Direcţia de masurare a vibratiilor pentru care au fost amplasati traductorii uniaxiali a fost directia vericala. Pentru amplasamentele alese au fost efectuate pentru sistemul de inregistrare de scurta durata esantioane de inregistrare pentru urmatoarele tipuri de trafic: trafic auto ; trafic de tramvaie ; trafic de teren ; trafic suprapus de tren si tramvai;
71

Din toate inregistrarile obtinute au fost selectate cateva inregistrari pentru prelucrarea cu pachetul de programme de separare a surselor. Caracteristicile inregistrarilor sunt :
Inregistrarea 1 Inregistrarea 2 Inregistrarea 3 Inregistrarea 4 Inregistrarea 5 Inregistrarea 6 Inregistrarea 7 Inregistrarea 8 Inregistrarea 9 Surse de trafic tramvai tramvai tramvai tren tren+tramvai tren metrou (probabil) trafic auto trafic auto

Exemplificativ se prezintă cateva rezultate şi prelucrari experimentale în spectrele din fig. 22:
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MO 8 canale, directie verticala Acceleratii (cm/s2) cm/s/s 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 10 Timp (sec) 15 20 C8 (peak:- 0.3 ) C7 (peak: 0.4 ) C6 (peak: 0.4 ) C5 (peak: 0.6 ) C4 (peak: 2.9 ) C3 (peak: 0.6 ) C2 (peak: 2.2 ) Acceleration C1 (peak: 1.2 )

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

Viteze (cm/s)
0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 0.05 cm/s 0 -0.05 5 10 Timp (sec) 15 20 C8 (peak: 0.00 ) C7 (peak: 0.01 ) C6 (peak: 0.00 ) C5 (peak:- 0.01 ) C4 (peak: 0.05 ) C3 (peak:- 0.01 ) C2 (peak: 0.03 ) Velocity C1 (peak:- 0.02 )

Deplasari (cm)

72

0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001 0.001 cm 0 -0.001

Displacement C1 (peak: 0.000 )

C2 (peak: 0.001 )

C3 (peak: 0.000 )

C4 (peak:- 0.001 )

C5 (peak: 0.000 )

C6 (peak: 0.000 )

C7 (peak: 0.000 )

C8 (peak: 0.000 ) 5 10 Timp (sec) 15 20

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCM, semnale datorate metroului, nefiltrate 8 canale, directie verticala Acceleratii (cm/s2) cm/s/s 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.6 0 -0.6 10 20 Timp (sec) 30 C8 (peak:- 0.1 ) C7 (peak: 0.1 ) C6 (peak: 0.2 ) C5 (peak:- 0.5 ) C4 (peak: 0.1 ) C3 (peak:- 0.1 ) C2 (peak: 0.0 ) Acceleration C1 (peak: 0.0 )

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

Viteze (cm/s)
0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.02 10 20 Timp (sec) 30 C8 (peak: 0.00 ) C7 (peak: 0.00 ) C6 (peak: 0.00 ) C5 (peak:- 0.01 ) C4 (peak: 0.00 ) C3 (peak: 0.00 ) C2 (peak: 0.00 ) Velocity C1 (peak: 0.00 )

Deplasari (cm)

73

0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005 0.0005 cm 0 -0.0005

Displacement C1 (peak: 0.000 )

C2 (peak: 0.000 )

C3 (peak: 0.000 )

C4 (peak: 0.000 )

C5 (peak: 0.000 )

C6 (peak: 0.000 )

C7 (peak: 0.000 )

C8 (peak: 0.000 ) 10 20 Timp (sec) 30

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCMF, semnale datorate metroului, filtrate peste 60Hz 8 canale, directie verticala Acceleratii (cm/s2) cm/s/s 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 0.3 0 -0.3 5 10 Timp (sec) 15 20 C8 (peak: 0.0 ) C7 (peak: 0.1 ) C6 (peak: 0.1 ) C5 (peak:- 0.3 ) C4 (peak: 0.0 ) C3 (peak: 0.0 ) C2 (peak: 0.0 ) Acceleration C1 (peak: 0.0 )

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

cm/s/s

Viteze (cm/s)
Velocity C1 (peak: 0.00 )

0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002 0.002 cm/s 0 -0.002

C2 (peak: 0.00 )

C3 (peak: 0.00 )

C4 (peak: 0.00 )

C5 (peak: 0.00 )

C6 (peak: 0.00 )

C7 (peak: 0.00 )

C8 (peak: 0.00 ) 5 10 Timp (sec) 15 20

Deplasari (cm)

74

0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001

Displacement C1 (peak: 0.000 )

C2 (peak: 0.000 )

C3 (peak: 0.000 )

C4 (peak: 0.000 )

C5 (peak: 0.000 )

C6 (peak: 0.000 )

C7 (peak: 0.000 )

C8 (peak: 0.000 ) 5 10 Timp (sec) 15 20

Fig. 22

În cazul unor surse de vibraţii provenite de la explozii controlate, în continuare în fig.23 se prezintă exemplificativ, câteva spectre de vibraţii: 1- Reprezentări în domeniul timp şi frecvenţă.

Fig. 23 – Prelucrări tipice în domeniul timp şi frecvenţă al înregistrărilor
75

V.

Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea nivelurilor de calitate corespunzătoare.

Folosirea diferitelor produse pentru construcţii, - materiale, sisteme şi echipamente -, în cadrul clădirilor şi/sau a zonelor urbane amenajate, se face numai după ce este verificată şi atestată conformitatea, respectiv calitatea corespunzătoare a produselor pentru domeniul de utilizare. Acest lucru se face prin utilizarea de metodologii şi proceduri pentru evaluarea conformitatii, prezentate în continuare. V.1. Atestarea conformităţii produselor pentru construcţii Conform HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, - transpusă din Directiva Comisiei Europene 89/106/CEE - , modificată şi completată prin HG 796/14.07.2005 şi HG 1708/21.12.2005, se admite introducerea pe piaţă a produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adecvate acelei utilizări preconizate. Aceasta înseamnă că ele au astfel de caracteristici încât construcţiile în care urmează a fi încorporate, asamblate, aplicate sau instalate, dacă sunt corect proiectate şi executate, pot să satisfacă cele 6 cerinţele esenţiale de calitate ale construcţiilor, conform Legii 10 / 1995

privind calitatea în construcţii, anume: 1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate, 2. Securitate la incendiu, 3. Igienă, sănătate şi mediu, 4. Siguranţă în exploatare, 5. Protecţie împotriva zgomotului, 6. Economie de energie şi izolare termică. Unei construcţii îi pot fi aplicabile una, mai multe sau toate cerinţele esenţiale; acestea trebuie satisfăcute pe o perioadă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic. În situaţii determinate de existenţa specifică pe plan naţional, regional sau local a anumitor condiţii geografice ori climatice, a unui anumit mod de viaţă sau a anumitor niveluri de protecţie, pentru fiecare cerinţă esenţială se pot stabili clase specifice, în cadrul sistemelor de clasificare adoptate la nivel european, transpuse prin documentele interpretative şi specificaţiile tehnice definite pentru a asigura satisfacerea cerinţei respective. Produsele pentru construcţii sunt evaluate în vederea îndeplinirii uneia sau mai multor cerinţe esenţiale, documentele elaborate în urma evaluării pot fi: 1. agrement tehnic naţional dacă pentru un anumit produs nu există specificaţii tehnice recunoscute la nivel european; 2. agrement tehnic european, denumit în continuare ETA, poate fi acordat pentru: a) produse pentru care nu există nici un standard european armonizat, în vigoare, în lucru sau ca intenţie de elaborare, nici un standard naţional recunoscut; b) produse care se abat în mod semnificativ de la standardele armonizate sau de la standardele naţionale recunoscute.

76

3. certificat de conformitate (eliberat de un organism de certificare notificat de Comisia Europeană) sau declaraţie de conformitate elaborată de producător pe baza rapoartelor de încercare pentru ITT (eliberate de un organism de certificare cu funcţia de laborator de încercare notificat de Comisia Europeană) pentru cazurile în care: a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru constructii, ale caror indicative de referinta au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C; b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eliberat în oricare stat membru al Uniunii Europene; sau c) produsele sunt conforme, in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate, cu specificatii tehnice recunoscute. In urma evaluării pe produsele specificate la pct.3, pe o etichetă, pe ambalaj sau pe documentele comerciale însoţitoare ale acestora se aplică marcajul CE. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia răspunde de atestarea conformităţii produsului cu cerinţele unei specificaţii tehnice prevăzute. Produsele care fac obiectul unei atestări a conformităţii vor beneficia de prezumţia de conformitate cu specificaţiile tehnice. Conformitatea va fi stabilită prin încercări sau alte verificări, pe baza specificaţiilor tehnice. Atestarea conformităţii unui produs presupune ca: a) producătorul să dispună de un sistem de control al producţiei în fabrică apt să asigure că

producţia este conformă cu specificaţiile tehnice relevante; b) pentru anumite produse precizate în specificaţiile tehnice relevante, pe lângă sistemul de

control al producţiei aplicat în fabrică, să intervină un organism de certificare notificat pentru a evalua şi supraveghea controlul producţiei sau produsul însuşi; c) Conformitatea produselor pentru construcţii este evaluată numai în raport cu specificaţiile

tehnice, utilizându-se sisteme de atestare a conformităţii alcătuite pe baza unor metode de control şi evaluare specifice acestui domeniu, diferite de modulele şi procedurile de evaluare a conformităţii.

Sistemele de atestare a conformităţii produselor se definesc în funcţie de repartizarea sarcinilor între producător şi organismele notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1 la 4, exprimând nivelul de exigenţă în ordine descrescătoare, după cum urmează:

77

A. Sistem 1+ : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat, pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) controlul producţiei în fabrică; b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit; 2) Sarcinile organismelor notificate a) încercări iniţiale de tip ale produsului; b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică; c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică; d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei, de pe piaţă sau de pe şantiere. B. Sistem 1 : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat, pe bază de: 1) Sarcinile producătoruluia) controlul producţiei în fabrică; b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit; 2) Sarcinile organismelor notificate a) încercări iniţiale de tip ale produsului; b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;

c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică. C. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) încercări iniţiale de tip ale produsului; b) controlul producţiei în fabrică; c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit; 2) Sarcinile organismelor notificate a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza: inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;

- supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică. D. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) încercări iniţiale de tip ale produsului; b) controlul producţiei în fabrică;c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit; 78

2) Sarcinile organismelor notificate a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza: - inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică. E. Sistem 3: Declaraţia de conformitate a produsului (de al doilea tip) dată de producător, pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) controlul producţiei în fabrică; 2) Sarcinile laboratorului notificat b) încercări iniţiale de tip ale produsului. F. Sistem 4 : Declaraţia de conformitate a produsului (de al treilea tip) dată de producător,pe baza următoarelor sarcini efectuate de el însuşi: a) încercări iniţiale de tip ale produsului; b) controlul producţiei în fabrică.

V.2. Atestarea conformităţii echipamentelor ”maşini industriale” Conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia interna, precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate trebuie sa satisfaca cerinţele esenţiale de sanatate şi securitate care le sunt aplicabile. Se admite introducerea pe piaţa si punerea in funcţiune a maşinilor şi a componentelor de securitate prevazute numai dacă, atunci când sunt corespunzător instalate, intreţinute si utilizate conform destinaţiei lor, nu afecteaza securitatea şi sănatatea persoanelor sau, după caz, a animalelor domestice ori a bunurilor. Termenii folosiţi pentru definire sunt următorii : 1. masină: a) un ansamblu de parţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în mişcare, cu sisteme de acţionare, circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea, reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea unui material; b) un ansamblu de maşini care, în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi comandate astfel încât sa funcţioneze ca un întreg; c) un echipament interschimbabil care modifică funcţionarea unei maşini şi care este introdus pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de către operator cu o maşină sau cu o serie de maşini diferite ori cu un vehicul-tractor, în masura în care acest echipament nu este o piesa de schimb sau o unealtă; 79

2. componenta de securitate - componenta care, cu condiţia sa nu fie un echipament interschimbabil, este introdusă pe piaţă de producator sau de reprezentantul sau autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată si a cărei defectare sau funcţionare necorespunzatoare periclitează securitatea sau sănatatea persoanelor expuse. În Anexa 4 , informativă, a prezentului normativ sunt prezentate detaliat cerintele esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia interna, precum si acelora importate). Acestea cuprind şi condiţii de proiectare din punct de vedere acustic şi al vibraţiilor.

Proceduri pentru evaluarea conformitatii masinilor si componentelor de securitate Pentru a atesta conformitatea masinilor si componentelor de securitate, producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sa elaboreze o declaratie de conformitate EC. În cazul masinilor, producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa aplice pe masina marcajul CE. Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile masinilor, la examinarea EC de tip organismul notificat verifica aptitudinea componentei de securitate de a indeplini functiile de securitate declarate de producator. 1. PROCEDURA DECLARATIE DE CONFORMITATE EC 1. Declaratia de conformitate EC este procedura prin care producatorul sau reprezentantul sau autorizat declara ca masina introdusa pe piata respecta toate cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile acesteia. 2. Semnarea declaratiei de conformitate EC autorizeaza producatorul sau reprezentantul sau autorizat sa aplice pe masina marcajul CE. 3. Inainte de emiterea declaratiei de conformitate EC producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa se asigure si sa poata garanta ca documentatia enuntata mai jos este si va ramane disponibila la sediul sau in scopul unui eventual control: 3.1. un dosar tehnic cuprinzand: 3.1.1. planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda; 3.1.2. planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale incercarilor etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si securitate; 3.1.3. lista: a) cerintelor esentiale prevazute in prezenta hotarare; 80

b) standardelor; si c) a altor specificatii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii; 3.1.4. descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina; 3.1.5. daca se doreste, orice raport tehnic sau orice certificat obtinut de la un organism ori laborator competent1); 3.1.6. daca se declara conformitatea cu un standard armonizat care prevede incercari, raportul tehnic ce prezinta rezultatele incercarilor efectuate, la alegerea producatorului, fie de catre el insusi, fie de catre un organism sau laborator competent1); 3.1.7. un exemplar al instructiunilor masinii; 3.2. in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari. Producatorul trebuie sa efectueze cercetarile sau incercarile necesare asupra componentelor, accesoriilor ori asupra intregii masini, pentru a determina daca aceasta, prin proiectare si constructie, poate fi asamblata si pusa in functiune in conditii de securitate. Neprezentarea documentatiei, ca urmare a unei cereri temeinic motivate de catre autoritatile nationale competente, poate constitui un motiv suficient pentru punerea la indoiala a prezumtiei de conformitate cu dispozitiile hotarârii. 4. a) Documentatia mentionata la pct. 3 nu trebuie sa existe in mod permanent in forma materiala, dar trebuie sa existe posibilitatea reunirii si punerii ei la dispozitie intr-o perioada de timp compatibila cu importanta sa. Aceasta nu trebuie sa cuprinda planurile detaliate si nici un fel de alte informatii precise privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii, decat daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate. b) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie pastrata si pusa la dispozitie autoritatilor nationale competente timp de cel putin 10 ani de la data fabricatiei masinii sau de la ultimul exemplar produs, in cazul unei fabricatii in serie. c) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie sa fie redactata intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene, cu exceptia instructiunilor masinii. 2. PROCEDURA EXAMINARE EC DE TIP 1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constata si atesta ca un exemplar al unui tip de masina respecta dispozitiile hotarârii. 2. Cererea de examinare EC de tip este inaintata de producatorul sau reprezentantul sau autorizat unui singur organism notificat, pentru un model de masina. Cererea contine: 81

a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului sau autorizat si locul de fabricatie a masinii; b) un dosar tehnic care contine cel putin: -planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda; -planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale incercarilor etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si securitate; -descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina, precum si o lista a standardelor utilizate; -un exemplar al instructiunilor masinii; -in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne pe care le aplica pentru mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari. Cererea este insotita de o masina reprezentativa din productia planificata sau, daca este cazul, de o precizare a locului unde masina poate fi examinata. Documentatia mentionata mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte informatii specifice in ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decat daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate. 3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip in modul urmator: (1) efectueaza examinarea dosarului tehnic, pentru a-i evalua corectitudinea si masina prezentata sau pusa la dispozitie; (2) in timpul examinarii masinii, organismul trebuie: a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic si ca poate fi folosita in securitate, in conditiile de utilizare prevazute; b) sa verifice daca standardele, in cazul in care au fost utilizate, au fost aplicate corect; c) sa efectueze examinari si incercari corespunzatoare, pentru a verifica daca masina respecta cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile. 4. Daca exemplarul tipului de masina corespunde reglementarilor aplicabile, organismul emite un certificat de examinare EC de tip care va fi inaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde concluziile examinarii EC de tip, indica toate conditiile in care poate fi eliberat si este insotit de descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat. Comisia Europeana, statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sa obtina o copie a certificatului de examinare EC de tip si, pe baza unei cereri motivate, o copie a dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinarilor si incercarilor efectuate. 5. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu privire la orice modificari, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intentioneaza sa le efectueze la 82

tipul de masina prezentat. Organismul notificat examineaza aceste modificari si informeaza producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene daca certificatul de examinare EC de tip ramane valabil. 6. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeaza in acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC de tip informeaza statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. In cazul in care notificarea a fost realizata de catre statul roman, acesta, prin autoritatea competenta, informeaza celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana, expunand motivul acestei decizii. 7. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene in care este stabilit organismul notificat sau intr-o limba acceptata de acesta.

VI. Condiţii de recepţie Recepţionarea lucrarilor de construcţii este reglementată în cadrul HG nr. 273 / 1994 privind receptia lucrărilor de construcţii. Condiţiile necesare a fi îndeplinite din punct de vedere acustic la recepţia lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, sunt cele care atestă încadrarea în limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare. Se impune efectuarea de măsurări acustice în cazul recepţiei lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a următoarelor tipuri de clădiri şi zone urbane: clădiri de locuinţe; şcoli; spitale; în zone specifice funcţionale ale marilor aglomeraţii urbane; in zone industriale; lângă arterele de trafic de diferite categorii; în apropierea căilor ferate; în apropierea aeroporturilor, etc.

Măsurările acustice specifice de verificare la receptia lucrărilor, vor fi efectuate de laboratoare autorizate pentru acest tip de măsurări din instituţii cu activitate în domeniul de specialitate Acustica construcţiilor şi Acustica urbană.

83

Tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în vederea comparării acestora cu valorile recomandate in legislaţia în vigoare, sunt în principal cele privind: verificarea îndeplinirii izolării la zgomot aerian între interiorul si exteriorul unei clădiri; verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la faţada clădirilor; verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la limita incintelor (industriale sau de alt tip); verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în interiorul diverselor zone şi dotări urbane; verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în cazul arterelor de trafic din zone urbane.

Pentru lucrări de recepţie la clădiri care fac parte din categoria condiţii speciale de izolare fonică, este recomandabil ca şi pe parcursul etapelor de recepţie intermediare din comisia de recepţie să facă parte specialişti acusticieni de la laboratoare autorizate, sau specialişti atestaţi MDRL pentru exigenţa „Protecţia împotriva zgomotului”.

84

Anexe Partea IV: ANEXA 1 Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a protecţiei acustice trebuie realizată astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spaţiului construit urban, atât cel exterior cât şi cel interior construcţiilor, să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta sub nici o formă sănătatea utilizatorilor sau desfăşurarea activităţilor specifice acestora. Se vor adopta diferite măsuri de protecţie, adecvate numărului, tipului şi caracteristicilor acustice ale surselor de zgomot existente, ţinându-se seama de parametrii şi nivelurile de performanţă, corespunzătoare cerinţei esenţiale a utilizatorilor — „Protecţia împotriva zgomotului", specificate în continuare:
PARAMETRII ŞI NIVELURILE DE PERFORMANŢA CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI „PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI"
Obs. : Valorile nivelurilor de performanţă reprezintă limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot.

ANSAMBLUL URBAN: Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior pe străzi (măsurat la bordura "trotuarului ce mărgineşte artera de trafic, la o înălţime de 1,5 m) se stabileşte diferenţiat, in funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). Valorile sunt cf. tabelului A. 1.1.
Tabelul A.1.1. Nr. crt. 1 2 3 4 Tipul de stradă (conform STAS 10144/190) Stradă de categorie tehnică IV, de deservire Stradă locală de categorie tehnică III, de colectare Stradă de categorie tehnică II, de legătură Stradă de categorie tehnică 1, magistrală Nivel de zgomot echivalent Lech *) în dB (A) 60 65 70 75...85 Valoarea curbei de zgomot Cz, in dB **) 55 60 65 70 Nivel de zgomot de vârf Llo în dB (A) 70 75 80 85...95

*) Nivelul de zgomot echivalent (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte), conform SR 6161-1:2008 şi SR 61611:2008/C91:2009 . **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar.

Parametrul 2: Nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit, măsurat la 2.00 m de faţada clădirii (conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-1:2008/C91:2009): L ech = 50 dB(A) 85

Parametrul 3: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane. Valorile sunt conform tabelului A.1.2.
Tabelul A. 1. 2. Nivel de zgomot echivalent Lech în dB(A) 65 65 Valoarea curbei de zgomot Cz în dB(A)

Nr. crt.

Zone de pasaj

L10 în dB(A)

1 2 3

Părţi carosabile • la pasaje cu lungimea L ≤ 200m : - pe străzi de categorie tehnică III - pe străzi de categorie tehnică II şi I Pasaje pietonale Staţii de metrou

60 60

80 90 -

Parametrul 4: Nivelul de zgomot echivalent măsurat la limitele diverselor zone şi dotări funcţionale din mediul urban. Valorile sunt conform tabelului A.1.3.
Tabelul A. 1.3. Nr. crt. Nivel de zgomot echivalent Lech în dB(A) 45 Valoarea curbei de zgomot Cz, în dB 40

Spaţiul considerat Parcuri, zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic, zone spitaliceşti Incinte de şcoli, spaţii de joacă pentru copii Stadioane, cinematografe in aer liber Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber Incintă industrială Parcaje auto Parcaje auto subterane cu staţii service Zone feroviare** Aeroporturi ***

1

2

75

70

3

90*

85

4 5 6 7 8 9

65 65 90* 90 70 90

60 60 85 85 65 85

*) În aceste cazuri timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzător duratei de serviciu. In cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic, se limitează nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit şi social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz 45. **) Limita zonei feroviare este considerată la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiată de punctul de măsurare. ***) Limita aeroporturilor se stabileşte cf. STAS 10183/3-75.

86

Parametrul 5: Nivelul de zgomot echivalent, măsurat în interiorul diverselor zone şi dotări funcţionale din mediul urban. Valorile sunt conformf tabelului A. 1.4.
Tabelul A. 1.4. Nr. crt. 1 Spaţiul considerat Parcuri Zone de recreere şi odihnă zone de tratament balneoclimatic, zone spitaliceşti Spaţii de joacă pentru copii Pieţe comerciale Parcaje auto Nivelul de zgomot echivalent Lech în dB(A) 60 Valoarea curbei de zgomot Cz, în dB 55

2

45

40

3 4 5

85 70 90

80 65 85

Parametrul 6: Nivelul admisibil al vibratiilor specificat pentru tipuri de clădiri: Tip cladire: Descriere: monumete istorice; viteza pe structură -frecvente : 1-50 Hz 50-90 Hz

Similar Documents

Free Essay

Newfoundland Protected Areas

...Geography 3202- Lab 3 My map entitled “Provincial Protected Areas” is a government map that I have edited to try to make it “easier” to interpret/view. I edited the map with the main focus being on urban centres, roads, rivers, lakes and protected areas. I tried to edit the map with the protected areas being the main focus. Urban Centre On this map, I tried to have a focus on the main urban centres that were located relativity close to the protected areas, so if anyone wished to visit these areas then they would have some sense as to the location of accommodations. There are many towns in Newfoundland; the general public would be more familiar with the larger centres and this could give them some direction as to where the protected areas were located. Roads There are many roads in Newfoundland, so it is important that I was able to classify which ones were “important” rather than others. I felt it essential that I have the Trans-Canada-Highway as this shows how to get from one side of the island to the other. I also felt that the Viking Trail Highway was very important since it shows how to get from the TCH to the tip of Newfoundland which was also the location of a few protected areas. I also kept some primary roads in place since they show how to get to particular protected areas. I deleted many of these primary roads since they did not serve a purpose for the “protected areas” aspect of this map; it also looked very clustered in some places which made the map......

Words: 549 - Pages: 3

Premium Essay

Megacities or Suburbs?

...Robert Hayes II Geog 413 Midterm November 10, 2013 Megacities or Suburbs? Urbanization and growth rely on each other like cause and effect. However; when one asks does urbanization trigger economic growth and development, or is economic growth and development the result of urbanization is like asking which came first the chicken or the egg? Urbanization and growth rely on each other, however; does there come a point in which the diseconomies start to outweigh the benefits of agglomeration? Annez and Buckley state in Urbanization and Growth: Setting the Context that “Urbanization is necessary to sustain growth in developing countries.” Annez and Buckley point out that urbanization affects the growth process through the enhanced flow of ideas and knowledge attributable to agglomeration in cities. They drew in evidence from Landes (1969 cited in Willamson 1987, p. 6) whom believes “Urbanization is an essential ingredient in modernization”. (Anez & Buckley p. 1 & 2) Industrialization is triggered by urbanization which leads to modernization. Modernization leads to economic development which allows people to use current technology. Part of the modernization process is education and creation of a centralized bureaucracy. These creations enable their people to advance and compete in the modern world. All these concepts are related and rely on each other. Annez and Buckley show in several graphs as countries become urbanized their GDP rises. In almost......

Words: 2167 - Pages: 9

Free Essay

Patterns and Process of Urbanization and Labour Migration

...THE PROCESS AND PATTERN OF URBANIZATION AND LABOUR MIGRATION IN NIGERIA By Anyaele Samuel O. Mabogunje (1968), defined urbanization as the process whereby human beings congregates in relatively large number at one particular spot of the earth surface. The particular spot is refered to urban centers. Urbanization simply put, is a demographical phenomenon charaterized with the movement of people from the rural settings to permanently dwell in the city (urban areas). Labour migration on the other hand, is the process through which an individual move from an administrative territorial community to another community in order to gain an employment. There are two types of labour migration namely; the contemporary labour migration which is also refered to as oversea or contract workers. Here, an individual migrates for a little period in order to send money back home. And the highly skilled and business migrants; here, people with qualifications like executives, technicians, professionals and its similar prowless move within the international or national labour market to gain employment. Urbanization process are those factors that facilitates a place to turn into urban center. These factors includes; migration (PUSH – PULL FACTORS), natural increase, government policies, exchange of trade etc. MIGRATION- migration is a rational movement that invovles a change in place of residence across a defined geo-political boundary. Migration is age, sex, destination and reason selective.......

Words: 821 - Pages: 4

Free Essay

Module 1 Critical Thinking

...and poor eating the current generation of children’s life expectancy is going to be less than that of their parents. The information contained on the website is easy to find and easy to understand. The various categories that anybody is interested in are clearly visible and easy to use. Finding information on how often the website is updated was a bit challenging. The websites offered many videos that go into detail on various health topics such as obesity, diabetes, and Parkinson’s disease. The videos were easy to understand and contained more than enough information to give the viewer a clear overview of the central idea. What I found to be most interesting was the information contained on the website about the effects of poor urban...

Words: 391 - Pages: 2

Premium Essay

Real Estate

...city’ is a notion popularly cited among planning academics and practitioners in describing some strategic places in the world economy. Pioneer researchers in this area define global cities as basing points of capital in a world economy (Friedmann, 1986: 71); production centres of specialized information services such as financial services, media services, educational and health services, and centres of tourism (Hall, 1998: 24); and centres for servicing and financing international trade, investment and headquarters operations (Sassen, 2004: 171). Summarizing those perspectives and recognizing the influence of a new economy, which can be characterized as informational, global and networked (Castells, 2000: 27), global cities can be seen as the urban nodes where globalization materializes so that they are (1) highly concentrated command points in the organization of the world economy; (2) key locations for finance and specialized service firms; (3) sites of production of innovation; (4) markets for the products and innovations produced (Sassen, 2001: 3 and 4). Taylor (2004) has argued that these perspectives involve understanding just the attributes of cities and suggests that the key roles of global city are shaped by the relationships and connections they have with the rest of the world. He illustrates a hierarchy of cities reflecting such relationships by analyzing the location of advanced producer service firms and produces. Olds and Yeung (2004) provide a comprehensive coverage of......

Words: 47333 - Pages: 190

Premium Essay

Innovation Audit Uo

...TIMEPLAN AND RESOURCES 7 9. CONCLUSION 7 10. BIBLIOGRAPHY 8 1. INTRODUCTION One would like to take this opportunity to thank the company “Urban Outfitters Inc.” for inviting me to conduct this innovation audit. It is with great pleasure and intrigue that one immerses oneself in the innovative aspects of your company and seek ways to improve the overall success of your establishment. The audit will be conducted over an extended period, as yet to be outlined. In order to establish a thorough audit one will conduct assessments and surveys in most of the company’s UK, Ireland, European stores and the head office headquarters in Oxford Street. Before one begins it must be outlined why one believes that this innovation audit will significantly improve the prosperity of this company: Innovation has become one of the key business progressions to deliver sustainable competitive advantage. It is a complex process, one easily identified as being of critical eminence for organisational success yet not easily controlled. The successful management of innovation delivers value to end users, meeting business and organisational objectives and visions. Innovation is the lifeblood of any business. It prevents a business from stagnation by giving its products or services a competitive edge. 2. DESCRIPTION OF THE COMPANY History Urban Outfitters was established in 1970 in a Philadelphia row house a few blocks from the University of Pennsylvania campus. Originally called “Free......

Words: 2173 - Pages: 9

Free Essay

Misery of Gypsies in Lahore

...“Life and Misery of Gypsies in Lahore Date: 24th November 2010 SUMMARY Gypsies are a social group of nomads that mostly suffer discrimination from the rest of the society. These gypsy communities in Lahore are living in great misery. They don’t have even the basic facilities of life such as electricity, health, education and clean water for drinking instead there are masses of rubbish and pools of filthy water all around. The children of gypsies run here and there, naked and with dirty hairs and skin, the males are addicted and the ladies move towards the Bazars for begging and prostitution. Government must stop being negligent of these 700,000 people and has to provide them with space for housing, basic facilities of life and provide them with employment to sort out their financial problems. INTRODUCTION The Gypsies are one of the most segregated and neglected ethnic groups in all over the world are living a dejected life on the various margins of the globe. In this report the problems and hardships of the gypsies encountered particularly in Lahore will be highlighted. The major issues are improper settlement of gypsies, lack of basic facilities of life for them, lack of education, unemployment and poverty which results in increase in crime rate. The Governments mostly turn their heads from these settlements, regarding them as "lumps" in the body of society. We will discuss different means by which we can over come this......

Words: 723 - Pages: 3

Free Essay

Marketing Analysis

...4. Market Analysis Geographically situated in Malaysia, A-Life’s target market will be located from the 28 million of Malaysian total population. 4.1 Market Segmentation To launch our new product Offrey, we will be focusing on a target group in Malaysia with the following characteristics: * Urbanised Malaysian community is currently undergoing a wave of urbanisation. According to the CIA World Factbook (2011), 72% of Malaysian total population live in urban areas. These urbanised Malaysians appear to be a group of young, educated and affluent consumers. They have more sophisticated taste and preference, technologically savvy and seen to have adapted a more westernised culture. They also lead a busier lifestyle. * Health Conscious Due to the higher education level in urban areas, most urbanised Malaysians are health conscious. They usually have knowledge on ways to take care of their health and emphasize more on healthy lifestyle. Aware of the importance of health, they are usually more willing to spend on health-oriented products. * 25-40 years old Malaysians ranging from 25 to 40 years old stand a portion of approximately 4 million over the 28 million of total population in Malaysia. (Euromonitor International, 2011) They are characterised as well-educated, socially mobile and affluent group of people in Malaysia. (Euromonitor International, 2012) They have been identified as a valuable consumer segment by most of the industries due to their strong...

Words: 410 - Pages: 2

Free Essay

Math 533 Project a

...Project A – AJ Davis Department Store Keller Graduate School In reviewing the data for AJ Davis Department Store, the below diagrams represents the detailed statistical analysis of the data collected from a sample of 50 credit consumers. The data collected was based on the following five variables: location, income, size, years and credit balances. The first individual variable considered was Location. The three subcategories are Rural, Suburban, and Urban. Shown below is the frequency distribution and pie chart, the maximum number of customer belonging to the Urban category were 42%, followed by the Suburban of 30% and Rural at 28%. Since this is a categorical variable, the measure of central tendency and descriptive statistics was not calculated. Frequency Distribution Location Frequency Rural 14 Suburban 15 Urban 21 The second variable is Credit Balances, displayed in the histogram below in the frequency of how many consumers and their credit balances at department store. Descriptive Statistics: Credit Balances ($) Variable N N* Mean SE Mean StDev Minimum Q1 Median Q3 Credit Balance ($) 50 6 3964 132 933 1864 3109 4090 4748 Variable ......

Words: 591 - Pages: 3

Premium Essay

Biak Bato

...available only in cities. Some people think new teachers and doctors should work in rural areas for a few years, but others think everyone should be free to choose where they work. Discuss and give your own opinion. ear tutor Phil Here is my essay which I have tried to make according to your guidelines. Please edit and polish it. Thanks a lot for your help. Kiran As a big gap is there between the urban and rural areas, some people opine that teachers and doctors who are fresh out of college should work in villages for a few years. However, others believe that the choice of where to work should be left on the teachers and doctors. In this essay I shall discuss the merits and demerits of both approaches and finally give my opinion. There are many advantages of having teachers and doctors work in rural areas. Firstly, the people in the villages will have access to medical care and education which they are deprived of normally. Secondly, it would be good for the teachers and doctors who are fresh from university to translate their theoretical knowledge into practice. In urban areas there already so many experienced teachers and doctors. Therefore, people would naturally not opt for fresh ones. In a rural setting, they would gain a lot of confidence very early on in their career. Finally, a few of these doctors and teachers may choose to live permanently in those villages to serve humanity. On the other hand, this...

Words: 509 - Pages: 3

Free Essay

Living in a Big City

...indexes. So, these broad professional profiles also carry along a huge variety when it comes to employments and vacancies. Modern life developed a wide range for laboring performance, and it’s no coincidence that this modern life is often represented from an urban experience. Universities, research institutes, hospitals, health and cultural centers, and many other fundamental institutions are often settled down within a big city’s inwards. In addition, transportation means play an essential role in big cities. Not just only for the multiple solutions they might incorporate to help the traffic (such as, subways, streetcars, speedways, and middle avenues), but also because of the constant intention of lessening the traveling lapse from home to work. Every big city’s blueprints reveal a complex net of intersections, as if streets were arteries establishing the connections between every important core for urban life, which is in other words: a certain city’s own vital fluid. Everything seems to be connected as an organism. Every place is related, in an inspiring, but most of all, practical way, to every other place. And that’s always a good indicator. Moreover, there is a fact I consider substantial when it comes to urban experience: social life. As transportation and job opportunities, social life has a wide range of representations that may vary at every point. Starting...

Words: 448 - Pages: 2

Premium Essay

Urban Economics

...I. Dualism Poverty/lowincome-difficult to measure, may include social capital, human capital. 1. Spatial mismatch a. Distance from residence to work i. Transportation/commute b. Housing-informal settlers 2. Type of labor c. Inequality of human capital d. Labor mismatching 3. Neighborhood Segregation e. Gated communities vs. maids f. Production of slums(Planet of slums) II. Agglomoration A. Trading cities and Factory cities(specialization/comparative advantage) B. Later benefits 1. Knowledge spillover 2. Labor pooling, sharing, matching III. Size of cities IV. Why is the Housing Market different? a. Housing-heterogenous, durable, immobile, expensive to move i. dependent on Income b. Best housing policy high supply of low cost housing ii. Vouchers for high iii. Property tax for inelastic supply c. Ownership vs Renting iv. Responsibility of maintenance v. Locational Equilibrium/incentive to leave/stay vi. Cost of housing d. Neighborhood vii. Public services(taxes) viii. Appearance-Environment(Filtering model-quality of house overtime) ix. Social Capital e. Density(Land-use) x. Residential vs. mixed Land zone xi. V. Automobiles vs. Mass Transit f. Types of externalities(internalize the externality) xii. Automobiles ...

Words: 415 - Pages: 2

Free Essay

Family in Rural Areas of Brgy. Mat-Y, Miag-Ao, Iloilo

...Title Mary Felene Varon and Fleur V. Garagan BA Sociology University of the Philippines Visayas TABLE OF CONTENTS 1. INTRODUCTION 3 2. QUESTIONNAIRE 3- 4 3. FIELDWORK OUTCOMES 4 Response Outcomes 4-7 4. EVALUATION 8 Experiences, impressions, and pictures of the second fieldwork 8-10 5. APPENDIX 10 Appendix A: List of Questions in Kiniray-a Version 10-11 1. Introduction According to a research conducted by the International Food Policy Research Institute, there are factors that change and reinforce connections between rural and urban areas. These factors include information technology, improved education, paved roads, and yearning for employment. Each year, ruralites in low- income countries such as the Philippines are going to urban places in exchange of economic security for the households that they have left in rural areas. Recent studies in Bangladesh, Thailand, and the Philippines provide insights into reasons for migration and how it plays a part in a household’s strategy to escape poverty. For our second paper in Rural Sociology, we were tasked to look for two families with unmarried children working in the city. The search for two families was not easy due to the fact that it was one of the poblacion barangays of Miag-ao which meant that they have easy access to opportunities and enterprises that are prevalent in the town. The establishment of the University of the Philippines also......

Words: 2685 - Pages: 11

Premium Essay

The Affects of Drainage System in Dhaka City on the Area of Vatara, Notun Bazar, Gulshan, Dhaka-1212

...REPORT ON The Affects Of Drainage System SUBMITTED TO Md. Mashiur Rahman, PhD (Lund) Professor Department of sociology University of Dhaka and Adjunct faculty, Southeast University, Dhaka SUBMITTED BY Prithy Raj Barua ID# 2012010000176 Batch: 30th, Section: “F” Department of BBA Southeast University Submission date: 05.09.2013 CERTIFICATE This is a certify report titled “The Affects of drainage system in Dhaka city On the area of VATARA, NOTUN BAZAR, GULSHAN, DHAKA” is a bonafide work carried out by Mr. Md. Mashiur Rahman, Department of sociology, University of Dhaka and Adjunct faculty of Southeast University, Dhaka. He has worked under my guidance and direction. Table of contents SL NO. | PARTICULARAS | 1 | Define the problem | 2 | Literature Review | 3 | Hypothesis | 4 | Photographs of some effected area on Vatara | 5 | Questionnaire survey & informal interview | 6 | Data collection and analysis | 7 | Conclusion | DEFINE THE PROBLEM The Affects of drainage system in Dhaka city On the area of VATARA, NOTUN BAZAR, GULSHAN, DHAKA-1212 INTRODUCTION During the monsoon from May to October, the drainage of the Dhaka City is mostly dependent on the water levels......

Words: 2241 - Pages: 9

Free Essay

Urban Sprawl

...URAN SPRAWL: DIAGNOSIS AND REMEDIES Throughout this article, the main focus is urban sprawl and the non-endearing remedies to fix this growing concern. Three influential forces are the end results of urban sprawl: a growing population, rising incomes, and falling commuting costs. Although these sound positive to societies well being, market failures are distorting their positive social desirability. The allocation of agricultural land converted to urban usage has justified the criticism of urban sprawl by not accounting for the benefits of open space, social costs of road congestion, and developers failing to pay for the infrastructure costs generated. The remedies projected for these market failures in hope of alleviating the spatial size of the city are developmental taxes and congestion tolls (1). Critics raise a few questions about urban sprawl and the possible remedies policy makers could enact. But, are they are justifiable? The first one is, is urban sprawl truly a growing problem affecting American society? Throughout the article, Brueckner states both views on urban sprawl: The criticism against it and how to prevent it, and the benefits of urban sprawl to American society. Another question addressed is, is urban sprawl contributing to the decay of downtown areas? With the growth of urban development, the incentive to rebuild land and housing closer to the city center is reduced. This is because developers can purchase large amounts of farmland further away......

Words: 1493 - Pages: 6