Emisiuni de tip tabloid

Componenţa echipei: Bãlaj Ioana, Covaşã Carina, Gaşpar Cristina

Introducere

Tema aleasã: Emisiunile de tip tabloid - invitaţii, prezentatorii şi publicul general

Proiectul se bazeazã pe urmãtoarele emisiuni: Cancan TV, D-Paparazzi, Un show Pãcãtos.

Emisiunile au apãrut în locul telenovelelor care au început sã piardã din public ducând la dependenţã, la pierderea nejustificatã a timpului şi creând o lume paralelã cu realitatea. La început emisiunile se bazau pe calitate şi informarea publicului larg, în legãturã cu viaţa persoanelor mondene însã cu timpul aceste au fãcut compromisuri, ajungând la indecenţã pentru creşterea ratingului. E curios ce se întâmplã în aceastã lume şi cum unii dintre noi se lasã conduşi de personaje ,,comice’’. Vrem în primul rând sã ştim cum aceşti “actori” reuşesc sã ne capteze atât de mult atenţia şi cum devin peste noapte atât de populari încât rating-ul emisiunilor este în continuã creştere.

Ele sunt urmãrite de majoritatea populaţiei cu vârsta cuprinsã între 18 şi 35 de ani din România şi sunt privite ca un mijloc foarte important de informare despre viaţa vedetelor.

Întrebãrile de cercetare

1. Cum au luat naştere astfel de emisiuni? 2. Cat de des sunt difuzate aceste emisiuni? 3. Ce teme sunt aduse în discuţie în cadrul emisiunilor? 4. Cine sunt prezentatorii? 5. Cine sunt invitaţii? (ce tip de oameni, ocupaţia lor) 6. Ce tip de oameni urmãresc aceste emisiuni? 7. Care e ratingul lor?

Ipoteza

Emisiunile de tip tabloid abordeazã teme care sã aducã audienţã cât mai mare posturilor TV.

Cadrul teoretic Cultura româneascã se bazeazã în zilele noastre pe aflarea tuturor secretelor persoanelor publice şi urmãrirea lor la fiecare pas pentru ştiri în exclusivitate, iar unele vedete considerã cã e mai bine sã fii exploatat decât neobservat.
“Mass media este o reflecţie a societãţii şi cred cã primim ceea ce meritãm.”
Televiziunea atrage atenţia imaginaţiei mai mult decât orice altceva în vieţile oamenilor. Ţara este oarecum ţinutã laolaltã de celebritãţi...talk-show-uri prezentate de celebritãţi, cu celebritãţi....este o junglã a gunoiului. Informaţii nefolositoare. Informaţii nefolositoare şi greşite pe deasupra. Informaţii pe jumãtate prefabricate. Opinii. Nu exişti dacã nu apari la TV.”
Aceste publicaţii nu ar exista dacã nu ar fi oameni care sã le cumpere şi sã se bucure de ele. Corporaţiile nu ar face atât de multã reclamã pentru nişte emisiuni care nu sunt urmãrite de cãtre public la o scarã largã, prin urmare, ratingurile mari şi profitul ridicat fac ca emisiunile de acest tip sã aibã o duratã de viaţã cât mai lungã.
Totul a început cu confruntãrile televizate între politicieni sau celebritãţi în conflict. Era important sã prezentãm aceste probleme sã acceptãm adevãrul şi sã ne asumãm responsabilitatea pentru propriile fapte. Dar în loc de asta, televiziunile au început sã dezvolte acest tip de emisiuni şi sã prospere de pe urma lor, folosindu-se de cele mai proaste motive pentru a atrage publicul larg: exploatarea, voyeurismul şi distracţia. Televiziunile urmãresc sã transforme oamenii obişnuiti în persoane de interes public pentru a le urmãri evoluţia. De aici s-a dezvoltat un adevãrat cult al introducerii de personaje noi în mass-media.

Explozia de emisiuni de tip reality tv, confesiuni şi telenovele din ultimul deceniu a determinat o creştere a dorinţei populaţiei de a deveni celebrã.

Termenul “celetoid” este folosit pentru persoanele publice care nu au nici un talent şi devin vedete peste noapte datoritã unor emisiuni sau ale relaţiilor pe care le au cu anumite vedete. Aceste persoane nu au în vizor o anumitã carierã, deoarece singurul lucru care le intereseazã este sã devinã personaje publice, constituind un accesoriu al culturii bazate pe comunicarea în masã. Exemplele includ câştigãtorii la loterie, cântãreţi sau formaţii cu un singur hit, huligani prezenţi la meciuri de fotbal, amante ale unor figuri publice sau alte tipuri sociale care vor sã atragã atenţia presei, dar sunt uitate a doua zi.
Aşteptarea cu nerãbdare a bârfelor, violenţei, scandalurilor şi imoralitãţii nu sunt un semn de sãnãtate mintalã a societãţii. Ar trebui sa acceptãm aceastã situaţie sau sã ne rãzvrãtim împotriva ideilor culturale pe care le considerãm negative? Orice societate are nevoie de un rege care sã fie lider, un poet care sã ne arate frumuseţea vieţii şi de un profet care sã ne spunã când lucrurile nu sunt aşa cum ar trebui şi cã putem face mai mult pentru noi înşine şi pentru lumea în care trãim.

Yaakov Astor crede cã secretul succesului de care s-au bucurat profeţii biblici este puterea de a ajunge la acea voce interioarã a fiecãrui ascultãtor şi sã îi redea conştiinţa şi moralitatea într-o clipã. Nu conteazã cât de mult suntem adânciţi într-o culturã goalã, rãtãciţi de adevãratul nostru eu, în subconştient încã putem face diferenţa dintre bine şi rãu, adevãr şi neadevãr. Poate cã rolul unui eticist sau al oricãrei persoane preocupate de adevãratele valori este acela de a avea curajul necesar pentru a înota împotriva curentului şi a încerca sã ridice standardele decenţei, civilitãţii şi a respectului în societate.

Emisiunea Cancan TV, prezentatã de Andreea Mantea şi Adrian Artene a obţinut premiul “Emisiunea Anului” şi premiul pentru cea mai vizionatã emisiune din ţarã între orele 22:30 şi 00:30 dupã doar un sezon.
Cancan TV a fost difuzatã în anul 2011 de miercuri pânã vineri de la 22:30, dar publicul a vrut mai mult, aşa ca anul acesta va fi difuzatã de luni pânã joi de la ora 22:30.

“Aceastã modificare este fireascã dat fiind faptul cã dupã primul sezon al emisiunii am primit semnale clare din partea telespectatorilor cã trebuie sa fim searã de searã alãturi de ei. Promitem sã aducem şi în sezonul urmãtor cele mai bune subiecte, iar fiecare ediţie sã aibã un conţinut editorial de excepţie”, a declarat Adrian Artene.
Emisiunea dureaza douã ore, aproximativ cât un film, dar acesta nu este un motiv de îngrijorare pentru publicul curios.

Postul Kanal D mai are o emisiune de acest gen: D-Paparazzi, prezentatã de Adelina Pestriţu. În fiecare duminicã seara de la ora 19:45 toate vedetele din showbiz ajung un subiect de discuţie şi totul se dã în vileag. Telespectatorii aflã fiecare detaliu din viaţa vedetelor, cine cu cine se ceartã şi care sunt ultimele bârfe care mai circulã prin cluburi sau procentul de adevãr din afirmaţiile vedetelor.

Oricine este prezent în aceastã emisiune nu a fãcut nimic important, doar a apãrut la braţul unei vedete sau într-o ipostazã indecentã pe fundalul unei poze. În România, principalele subiecte de discuţie ale majoritãţii sunt constituite de bârfe sau politicã. Dacã un personaj politic apare în aceste emisiuni într-o luminã negativã, acesta va pierde puncte importante la urmãtoarele alegeri. Bineînţeles cã rareori avem ştiri pozitive despre politicieni, dar publicul nu este informat decât din aceste emisiuni, fãrã sã urmãreascã în mod constant politicienii. Oamenii discutã numai despre subiectele care apar în presa tabloidã şi se lasã influenţaţi de aceasta în luarea deciziilor. Îngrijorãtor este faptul cã majoritatea oamenilor care urmãresc aceste emisiuni au ca ultimã formã de învãţãmânt liceul, ceea ce prezice oarecum viitorul presei şi al culturii româneşti. Totul se vrea a fi un român de dagoste prost scris sau o telenovelã, deoarece asta a fost promovat în ultimii ani. Nu e de mirare cã populaţia apreciazã şi rãspunde la acest tip de pseudo-informare, dacã asta a fost difuzat în masã în ultimii ani.

Un show Pãcãtos aduce telespectatorilor, la Antena 1, de luni pânã joi la 23:45, dezvãluiri fabuloase, apariţii şocante, scandalurile momentului analizate şi întoarse pe toate feţele, iar cele mai controversate adevãruri sunt în sfârşit rostite.
Aceastã emisiune face parte din categoria emisiunilor de tip tabloid, reuşind sã fie una din emisiunile lider constant de audienţã, lucru remarcabil mai ales pentru o emisiune care începe cu puţin înainte de miezul nopţii, atunci când, vorba prezentatorului Dan Capatos, oamenii liniştiţi merg la culcare.
Audienţa se datoreazã atât subiectelor controversate dar şi datoritã asistentelor TV ale acestei emisiuni, care nu sunt altele decât renumitele Bianca Drãguşanu şi Daniela Crudu, fiind douã din cele mai sexy şi mediatizate vedete la aceastã orã.
Datoritã acestei "sete'" infinite de publicitate, unele vedete uitã de inhibiţii, de bun simţ, ajungând sã renunţe la viaţa lor privatã expunând-o cu amãnunte publicului. Mai nou vedetele autohtone îşi expun fãrã griji viaţa pe reţelele de socializare, deşi o parte din ele duc o luptã crâcenã împotriva multitudinii de profiluri false ce poartã numele lor, vedetele nu se sfiesc sã posteze poze incendiare.
Pe ideea că reclama negativă e chiar mai bună decât cea pozitivă, multe vedete creează momente penibile de fiecare dată când simt nevoia de a se vorbi despre ele. Fie că fac scăpate prin presă fotografii compromiţătoare sau lasã să se întrevadă zone intime în timpul unor evenimente, emisiuni, vedetele nu se dau în lături de la nimic pentru puţină publicitate.
Uneori dorinţa exageratã de publicitate şi popularitatea exageratã poate distruge vedetele. Chiar dacă noţiunea de publicitate rimează cu cea de vedetă, chiar dacă este obligatoriu să fii popular dacă vrei să fii vedetă, este foarte important să ai măsură. Este cazul multor vedete care din pãcate nu au mãsura când este vorba despre publicitate ajungând sã fie capabile de cele mai nebuneşti lucruri chiar şi în direct pentru a rãmâne pe prima paginã.
Partea negativã a acestor vedete este influenţa mare care o au asupra telespectatorilor, fie prin intermediul site-urilor de socializare, fie prin acţiunile şi declaraţiile lor, fie prin stilul vestimentar, prin consumul de droguri, sau prin prost gust. Lucrurile bune şi frumoase, pildele şi învãţãmintele, au fost înlocuite cu imagini deochiate, cu domnişoare dezgolite, cu subiecte "apetisante" şi tabloide şocante care influenţeazã caracterul unei persoane.

Cadrul metodologic

În perioada 28.12.2011- 02.01.2012 a fost organizat un sondaj de opinie cu tema “Emisiuni de tip tabloid”. Au fost chestionaţi aleatoriu un numãr de 120 de subiecţi cu vârste curpinse între 18-35 de ani, din care 58.33% de sex feminin şi 41.67% de sex masculin. Subiecţii au provenit în procent de 97.87% din mediul urban, iar 2.13% din mediul rural. Dupã studiile absolvite, subiecţii se grupeazã astfel: 54.78% au cel puţin studii liceale, 37.39% au facultate, iar 7.83% din subiecţi au studii postuniversitare. Dupã statutul profesional 68.25% din subiecţi sunt elevi-studenţi, 19.84% sunt angajaţi, 7.14% sunt patroni, 3.97% sunt şomeri, iar 0.79% nu se încadreazã în nici una dintre categoriile de mai sus.

Din analiza rãspunsurilor se pot trage urmãtoarele concluzii:

1. La intrebarea “1. Urmãriţi emisiuni de tip tabloid?”, 60.84% din subiecţi au rãspuns negativ, doar 39.16% au rãspuns pozitiv. Putem opina aici cã publicul ţintã ales de noi (18-35 de ani) urmãresc în micã mãsurã emisiunile de tip tabloid.
Dintre cei care au rãspuns pozitiv la prima întrebare, la intrebarea “2. Care sunt emisiunile pe care le vizionaţi de obicei?”, rãspunsurile au fost împãrţite astfel: * 27.87 % emisiunea D-Paparazzi; * 32.79 % emisiunea Cancan TV; * 39.34 % emisiunea Un show Pãcãtos;

Aici se poate observa cã preferinţele pentru emisiuni de tip tabloid se împart aproape egal.

2. Pentru cei interesaţi de emisiunile de tip tabloid, în situaţia în care aceştia nu pot viziona direct emisiunea preferatã 48,94% din ei se informeazã din alte surse, conform rãspunsurilor la întrebarea nr. “3. Dacã nu reuşiţi sã vizionaţi emisiunea la timp, vã informaţi din alte surse?”. Acest lucru denotã un interes aparte pentru acest tip de emisiuni, pentru aproape jumatate din subiecţi.

3. Dintre subiecţii care au rãspuns afirmativ la întrebarea nr. 3, conform întrebãrii nr.4 care cerea indicarea surselor folosite, rãspunsurile au fost urmãtoarele: 86.96% prin internet, 8.70% din reviste, 4.35% de la radio. Se poate constata cã majoritatea subiecţilor interesaţi de emisiunile de tip tabloid se informeazã de pe internet atunci când nu pot viziona în direct emisiunea preferatã.

4. Pentru a afla câtã importanţã se acordã acestui tip de emisiuni, subiecţilor le-a fost adresatã întrebarea “nr.5. Credeţi cã aceste emisiuni vã influenţeazã stilul de viaţã?”. Din cei 47 de subiecţi, 10, respectiv 21.28% din total au rãspuns afirmativ, ceea ce înseamnã cã un numãr relativ redus de persoane iau în serios acest tip de emisiuni.

5. Cei care au rãspuns afirmativ la întrebarea precedentã au fost rugaţi sã detalieze, conform întrebãrii “nr.6 Ce anume s-a schimbat datoritã acestor emisiuni?” . Rãspunsurile au fost destul de variate, de la stilul vestimentar, comportament, produse de igienã.

6. Care credeţi cã sunt punctele forte ale acestor emisiuni? | Audienţa | | Scandaluri mondene | | Divertisment | | Umor | | Diversitate | | Publicitate | | Charisma prezentatorilor | | Abordare uşor de înţeles pentru publicul larg | | Relaxeazã publicul | | Intrigi şi dezvãluiri din lumea mondenã | | Sexul vinde | | Prezintã realitatea mai bine | | Informarea despre noile bârfe | | Divertisment lowclass înainte de somn |

7. Care credeţi cã sunt punctele slabe ale acestor emisiuni? | Nu difuzeazã nimic productiv | | Scandal | | Foarte multe non-valori promovate pe nemeritat | | Falsitatea | | Prostia promovatã | | Greşelile | | Calitatea proastã a articolelor | | Bãtaie de joc | | Se exagereazã cu abordarea unor subiecte şi invitã tot felul de “maimuţoi” | | Promovarea unor non-valori | | Lungimea şi orele de difuzare | | Ore târzii | | Lipsa de culturã | | Vulgaritatea | | Subiecte superficiale | | Prea multe “piţipoance” care vor sã aparã la TV şi vor sã se afirme prin prostie | | Prezentatorii | | Anumite personaje mondene nu sunt potrivite în momentul respectiv la dezbaterea subiectului | | Aduc personaje nepotrivite pentru a-şi face rating | | Se întind prea mult pe subiect | | Încãlcarea intimitãţii persoanelor publice | | Exagerarea | | Manipularea | | Trivializarea |

8. Care este vedeta dumneavoastrã preferatã (TV)? | Horea Brenciu | | Cãtãlin Mãruţã | | Mircea Badea | | Bendeac Mihai | | Inna | | Pavel Bartoş | | Mihaela Rãdulescu | | Andra | | Andrea Berecleanu | | Adrian Artene | | Bianca Drãguşanu | | Gabriela Vrânceanu Firea | | Dan Capatos | | Andreea Tonciu | | Andreea Raicu | | Dan Negru |

Concluzii:

Emisiunile de tip tabloid au o influenţã negativã asupra telespectatorilor datoritã subiectelor neadecvate pe care le abordeazã precum şi datoritã vedetelor dornice de a se afişa prin orice modalitãţi. Prin metodele de cercetare folosite am ajuns la concluzia ca tabloidele TV au mai multe puncte slabe decât forte, promoveaza multe non-valori iar accentul este pus pe celetoizii dornici de scandal in detrimentul personalitatilor publice respectabile.

Anexe:

- Tabelele: 1-2;

Anexa 1 Tabel nr.1, privind programul sãptãmânal al emisiunilor

Tabel nr.2, privind ratingul şi cota de piaţã al emisiunilor Postul TV Gazda | Emisiunea | Luni | Marţi | Miercuri | Joi | Vineri | Sâmbãtã | Duminicã | Durata | Kanal D | D-Paparazzi | (R)11.45 | | | | | | 19.45(R)2.30 | 75 minute | Antena 1 | Un show Pacatos | 23.45 | 23.45 | 23.45 | 23.45 | | | | 75 minute | Kanal D | Cancan TV | | | 22.30 | 22.30 | 22.30 | | (R) 03.30 | 120 minute | Emisiune | Rating | Cota de piaţã | Cancan TV | 2.6% | 10.2 % | D-Paparazzi | 2.2% | 8.6 % | Un show Pãcãtos | 3.2% | 12.5% |

Bibliografie:

1. Vicki Abt and Leonard Mustazza - Coming After Oprah: Cultural Fallout in the Age of the TV Talk Show, Bowling Green State University Popular Press Bowling Green, OH 43403 - http://www.questia.com/PM.qst?a=o&d=101108038. 2. Turner - Ordinary people: celebrity, tabloid culture, and the function of the media, Chapter Two - http://www.sagepub.com/upm-data/29213_Turner___Chapter_Two.pdf 3. Carl Jensen - Tabloid Culture -http://www.ruderfinn.com/blogs/ethics/2011/07/tabloid-culture.html

--------------------------------------------
[ 2 ]. Carl Jensen - http://www.ruderfinn.com/blogs/ethics/2011/07/tabloid-culture.html
[ 3 ]. Coming After Oprah: Cultural Fallout in the Age of the TV Talk Show,
[ 4 ]. http://www.ruderfinn.com/blogs/ethics/2011/07/tabloid-culture.html
[ 5 ]. Turner, Ordinary people: celebrity, tabloid culture, and the function of the media, Chapter Two
[ 6 ]. Carl Jensen - http://www.ruderfinn.com/blogs/ethics/2011/07/tabloid-culture.html
[ 7 ]. Carl Jensen - http://www.ruderfinn.com/blogs/ethics/2011/07/tabloid-culture.html